CSJ. Decizia nr. 100/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.100/2003

DOSAR Nr.5761/2001

Şedinţa publică din 16 ianuarie 200.

S-a luat în examinare recursul declarat de contestatoarea S.C. „T." SA Iaşi împotriva deciziei nr.233 din 28 mai 2001 a Curţii de Apel Iaşi.

La apelul nominal s-au prezentat recurenta contestatoare S.C. „T." SA Iaşi prin consilier juridic V.P., intimatul pârât I.V.personal şi prin avocat B.E.

Procedura legal îndeplinită.

S-a referit de către magistratul asistent că recursul este timbrat, după care, Curtea a acordat cuvântul, părţilor.

Recurenta a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de faţă.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.

S.C. „T." SA Iaşi, a formulat contestaţie la executare silită împotriva dispozitivului cuprins în titlul executor, Decizia civilă nr.184 din 29 mai 2000, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr.3429/1999, prin care a fost obligată la plata sumei de 142.502.400 lei, fără a se menţiona şi tranşa de impozit ce urma să fie dedusă din suma totală acordată de instanţă prin hotărârea pronunţată, precum şi împotriva măsurilor dispuse de executorul judecătoresc în dosarul nr.1483/2000 al Tribunalului Iaşi, considerând că este posibil şi o întoarcere a executării.

Prin sentinţa nr.1820 din 11 decembrie 2000, Tribunalul Iaşi a declinat în favoarea Curţii de Apel Iaşi, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de S.C. „T." SA Iaşi.

Curtea de Apel Iaşi ,prin Decizia nr.233 din 28 mai 2001, a respins contestaţia la executare formulată de S.C. „T." SA Iaşi, reţinând următoarele: prin Decizia nr.184 din 29 mai 2000 a Curţii de Apel Iaşi, s-a admis apelul formulat de I.V. contra sentinţei nr.619 din 31 mai 1999 a Tribunalului Iaşi, fiind schimbată în parte, în sensul că obligă pârâta S.C. „T." SA Iaşi să plătească reclamantului suma de 142.502.400 lei cu titlu de drepturi pentru brevet, aferente perioadei semestrul II al anului 1997- februarie 1999; s-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei şi s-a luat act de renunţarea la judecată a apelului formulat de S.C."T." SA Iaşi.

Decizia a fost investită cu formulă executorie şi a fost pusă în executare, prin dosarul nr.1484/E/2000.

De asemenea, Decizia nr.184/29 mai 2000 a Curţii de Apel Iaşi a fost atacată cu recurs, care formează obiectul dosarului nr.4479/2000 al Curţii Supreme de Justiţie-Secţia civilă.

De asemenea, S.C. „T."SA Iaşi a solicitat suspendarea executării acestei decizii, cerere care a fost respinsă prin încheierea nr.2294/24 aprilie 2001 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie-Secţia Comercială, în dosarul nr.2627/2001.

S.C. „T."SA Iaşi a declarat recurs împotriva deciziei nr.233 din 28 mai 2001 a Curţii de Apel Iaşi, susţinând următoarele: instanţa de apel a luat în considerare o adresă prin care, se declara renunţarea la judecată, dar care din eroare a fost depusă în dosarul acestei instanţe, în loc de Tribunalul Iaşi.

De asemenea, expertul din eroare a calculat şi a considerat că întreaga sumă de 142.502.400 lei se cuvine pârâtului I. V..

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Motivele susţinute de recurenta S.C."T." SA Iaşi în recursul declarat împotriva deciziei nr.233/28 mai 2001 a Curţii de Apel Iaşi, puteau fi invocate în dosarul nr.4479/2000 al Curţii Supreme de Justiţie-Secţia civilă, or recursul declarat împotriva deciziei nr.184/29 mai 2000 a Curţii de Apel Iaşi a fost constatat nul, prin Decizia nr.2188/25 aprilie 2001 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie-Secţia Civilă.

De altfel, recurenta nu se află în niciuna din situaţiile la care se referă art.399 Cod procedură civilă, nefiind vătămată prin executare.

În concluzie, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de contestatoarea S.C. „T." SA Iaşi împotriva deciziei nr.233 din 28 mai 2001 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.

Obligă recurenta la 7.302.000 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 100/2003. Comercial