CSJ. Decizia nr. 1708/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1708/2003
Dosar nr. 5694/2001
Şedinţa publică din 20 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bihor, Oradea, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 33, pronunţată la 11 ianuarie 2001, a admis acţiunea reclamantului D.V. şi a obligat pârâtul, Consiliul Local Oradea, să închirieze reclamantului, în calitate de rănit al Revoluţiei din decembrie 1998, un spaţiu comercial în municipiul Oradea, precum şi la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli de judecată.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de pârâtul, Consiliul Local Oradea, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Oradea, prin Decizia civilă nr. 223/LC, pronunţată, la 8 mai 2001, în dosarul nr. 1488/C/2001.
Pentru a pronunţa aceste hotărâri, instanţa de fond şi instanţa de apel au reţinut că, în cauză, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 42/1990, care-i conferă reclamantului un drept personal patrimonial, acela de a i se închiria un spaţiu comercial fără licitaţie.
Acest drept conferit de lege a fost nesocotit de Consiliul Local, care, prin hotărârea nr. 17/1998, a respins cererea reclamantului.
Împrejurarea susţinută de pârâtul apelant, în sensul că reclamantul face parte dintr-o societate comercială, care dispune de spaţiu comercial, este lipsită de relevanţă.
Hotărârile pronunţate în fond şi apel au fost atacate cu recurs de pârâtul, Consiliul Local Oradea, care le critică pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în motivarea recursului, că instanţele de fond şi apel au reţinut greşit împrejurarea că dreptul reclamantului la închirierea fără licitaţie a unui spaţiu comercial, conform Legii nr. 42/1990, a fost încălcat, deoarece contractul de închiriere nr. 115022/1997, încheiat între reclamantul intimat şi R.A.G.C.L. Oradea s-a făcut tocmai în baza unui ordin de repartiţie emis în temeiul Legii nr. 42/1990, iar autoritatea administrativă nu mai poate repartiza un alt spaţiu comercial. Dreptul conferit de Legea nr. 42/1990 se poate exercita o singură dată, iar faptul că reclamantul-intimat şi-a înstrăinat părţile sociale din cadrul SC E.M. SRL, nu-i conferă dreptul să pretindă închirierea în aceleaşi condiţii a altui spaţiu comercial.
Din examinarea probelor administrate în cauză, în raport cu motivele invocate, se constată că recursul declarat de pârât, este fondat.
Este de necontestat că reclamantul-intimat D.V. are statutul de rănit în Revoluţia din Decembrie 1989 şi, aşa cum rezultă din actele dosarului şi chiar din întâmpinarea acestuia, spaţiul deţinut de SC E.M. SRL este închiriat fără licitaţie, numai în considerarea calităţii reclamantului, în baza Legii nr. 42/1990.
Rezultă deci, că pârâtul-recurent şi-a îndeplinit obligaţia pe care o avea faţă de reclamantul-intimat, iar încheierea ulterioară a contractului de închiriere cu societatea comercială, persoană juridică, nu are relevanţă în cauză, atâta vreme cât, la acea dată, reclamantul avea calitatea de asociat al acesteia.
Împrejurarea, conform căreia, ulterior, reclamantul-intimat D.V. s-a retras din societate şi a cesionat partea sa socială altei persoane, nu mai poate genera, în favoarea acestuia, un alt drept subiectiv, deoarece recurentul-reclamant, prin închirierea fără licitaţie a spaţiului atribuit societăţii, a beneficiat deja de prevederile art. 3 lit. t) din Legea nr. 42/1990 şi nu mai poate pretinde să-i fie atribuit un al doilea spaţiu în aceleaşi condiţii.
În aceste împrejurări, recursul declarat de pârât urmează a fi admis în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Decizia pronunţată de instanţa de apel va fi modificată, în sensul că va fi admis apelul declarat de Consiliul Local Oradea împotriva sentinţei nr. 33 din 14 aprilie 2000 a Tribunalului Bihor, care va fi schimbată în tot, în sensul respingerii acţiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul, Consiliul Local Oradea, împotriva deciziei nr. 223/LC din 8 mai 2001 a Curţii de Apel Oradea, pe care o modifică, în sensul că admite apelul aceleiaşi părţi şi schimbă în tot sentinţa nr. 33 din 17 aprilie 2000 a Tribunalului Bihor, respingând acţiunea reclamantului D.V.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1622/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1711/2003. Comercial → |
|---|
