CSJ. Decizia nr. 3987/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3987/2003
Dosar nr. 3010/2001
Şedinţa publică din 21 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bacău prin sentinţa civilă nr. 127 din 13 iulie 1994, a admis în parte acţiunea reclamantei R.G.C. Galaţi în contradictoriu cu pârâtul B.D.
A dispus evacuarea pârâtului de pe suprafaţa de 180 mp teren situat în incinta staţiei C.F.R. Comăneşti, jud.Bacău şi a respins capătul de acţiune cu privire la daune.
A fost obligat pârâtul la 1.050 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că reclamanta a închiriat pârâtului prin contractul nr. 75 b-43 din 12 septembrie 1991 şi actul adiţional nr. A-209 din 9 martie 1991 pentru o perioadă de 1 an, suprafaţa de 180 mp teren, iar pârâtul în calitate de locator, s-a obligat să folosească terenul, să nu ridice construcţii fără acordul locatorului şi să-l elibereze în termen de 3 zile de la expirarea contractului, sub sancţiunea plăţii unor penalităţi egale cu de 10 ori chiria lunară, pentru fiecare zi de întârziere.
Că pârâtul nu a eliberat terenul la expirarea contractului, ridicând şi o construcţie, fiind notificat în condiţiile art. 1438 C. civ.
Daunele solicitate de reclamantă în sumă de 23.387.400 lei au fost respinse, nefăcându-se o notificare în acest sens.
Prin Decizia nr. 681 din 14 decembrie 2000 Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis apelul reclamantei declarat împotriva hotărârii instanţei de fond, pe care a schimbat-o, în sensul că s-a admis şi capătul de cerere cu privire la daune şi a fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 23.387.000 lei, cu acest titlu. A respins ca nefondat apelul declarat de pârâta S.C. B.D. S.N.C. Comăneşti, obligând-o la 3.504.795 lei cheltuieli de judecată către recurenta reclamantă. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva menţionatei decizii, pârâtul B.D., în calitate de reprezentant al S.C. B.D. S.N.C. Comăneşti a declarat recurs în temeiul art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri şi pe fond respingerea acţiunii reclamantei.
În criticile formulate recurenta pârâtă susţine în esenţă că în mod greşit a fost evacuată după suprafaţa de teren de 180 mp, în condiţiile în care proprietarul acestuia este Primăria Comăneşti, cu care a încheiat de altfel contractele de închiriere nr. 2 şi 3 din 15 februarie 2001, de la care a obţinut şi autorizaţia construcţiei ridicate pe acest teren, că terenul a fost revendicat ulterior de numitul D.P.
Recurenta a mai susţinut că atâta timp cât reclamanta nu este proprietara terenului în litigiu, aceasta nu poate să ceară daune.
Recursul nu este fondat.
Curtea analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului, şi de dispoziţiile legale incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la casarea deciziei recurate.
Instanţa de apel a reţinut în mod corect situaţia de fapt, în sensul că la baza raporturilor dintre părţi a stat contractul de închiriere nr. 75/43 din 12 septembrie 1991, cu modificările ulterioare; că reclamanta în exercitarea prerogativelor dreptului de administrare, în urma licitaţiei organizate, a închiriat terenul în suprafaţă de 180 mp situat în incinta staţiei C.F.R. Comăneşti pe o perioadă de un an pârâtei, care s-a obligat să-l folosească pe această perioadă, să nu ridice construcţii fără acordul locatorului şi să-l elibereze în termen de 3 zile de la expirarea contractului, sub sancţiunea plăţii unor penalităţi egale cu de 10 ori chiria lunară pentru fiecare zi de întârziere; că pârâta la expirarea contractului nu a eliberat terenul deşi a fost notificată în acest sens.
Curtea de Apel Bacău în mod legal a menţinut măsura dispusă de instanţa de fond de evacuare a pârâtei de pe suprafaţa de teren de 180 mp, situat în incinta staţiei C.F.R. Comăneşti care se află în administrarea reclamantei, întrucât aceasta nu a eliberat terenul la expirarea contractului, fiind notificată în condiţiile art. 1438 C. civ.
Apărarea recurentei pârâte că terenul ar fi proprietatea Primăriei Comăneşti urmează a fi înlăturată în condiţiile în care din actele dosarului a rezultat că aceasta nu şi-a dovedit proprietatea asupra suprafeţei de teren, în care să fie inclusă şi suprafaţa de 180 mp, ce formează obiectul recursului de faţă.
Şi a doua critică a recurentei pârâte prin care susţine că nu datorează daune reclamantei este neîntemeiată, în condiţiile în care aceasta nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.
Deci forţa obligatorie a contractului în cauză se limitează numai la ceea ce s-a convenit legal, în sensul prevederilor art. 969 C. civ., potrivit cărora convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante şi trebuie respectate cu bună credinţă.
Cum hotărârea instanţei de apel este temeinică şi legală, Curtea urmează să respingă recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. B.D. S.N.C. Comăneşti, jud. Bacău împotriva deciziei nr. 681 din 14 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3983/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 399/2003. Comercial → |
|---|
