CSJ. Decizia nr. 471/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 471/2003
Dosar nr. 7274/2001
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2003
Deliberând asupra recursului de faţă;
Prin cererea înregistrată sub nr. 1832 din 2 octombrie 2000, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Peco Braşov, a solicitat obligarea pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, sucursala Braşov, la plata sumei de 30.175.333 lei contravaloare a 2.500 kg benzină lipsă la transport, cât şi cheltuielile de judecată.
Motivându-şi cererea, reclamanta arată că a expediat pe calea ferată 42.300 kg benzină fără plumb.
În staţia C. s-au constatat sigilii violate şi 2.500 kg benzină lipsă pentru care este invocată prezumţia de culpă a cărăuşului.
Tribunalul Braşov, prin sentinţa civilă nr. 258 din 5 martie 2001, a admis în parte acţiunea reclamantei, a obligat pe pârâtă să plătească 10.559.800 lei contravaloarea celor 2.500 kg benzină lipsă.
Au fost respinse celelalte pretenţii şi s-au acordat cheltuieli de judecată parţiale, respectiv, 712.784 lei.
S-a reţinut că, potrivit procesului verbal de constatare nr. 10 din 19 mai 2000, cele 2.500 kg benzină lipseau din cantitatea totală şi culpa aparţine cărăuşului, dar preţul nu poate fi acceptat ca cel pretins în acţiune deoarece nu a fost prezentat un calcul defalcat al preţului benzinei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, susţinând că modul de calcul al contra-valorii mărfii lipsă a fost corect prezentat, cu menţionarea structurii de preţ aferente cuprinzând acele elemente care concură la formarea preţului de livrare şi care sunt taxe datorate bugetului de stat, astfel că nu s-a solicitat ca despăgubire o sumă mai mare decât cea cu care a fost prejudiciată.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 308 din 28 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei.
S-a reţinut că T.V.A. se datorează doar la vânzare, dar marfa lipsă nu se mai vinde, astfel că nu se datorează T.V.A. de către pârâtă.
În ceea ce priveşte accizele, instanţa reţine că acestea erau datorate de rafinărie ca producător intern.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Se susţine că în mod greşit a fost aplicată OG nr. 27/2000, care prevede în art. 16 şi 27 că plătitorii de accize pentru produsele petroliere sunt producătorii, iar momentul datorării accizelor este data efectuării livrărilor, astfel că reclamanta datorează accize pentru întreaga cantitate de benzină expediată şi prejudiciul real este de 30.175.333 lei.
În ceea ce priveşte motivul bazat pe art. 304 pct. 10 C. proc. civ., recurenta pretinde că actele depuse dovedesc cuantumul despăgubirii solicitate respectiv, nota de debitare-creditare nr. 216024 din 17 mai 2000 şi avizul de însoţire a mărfii nr. 27261 din 12 mai 2000; aceste acte au fost ignorate de către instanţe.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 16 şi 27 din OG nr. 27/2000, producătorii de produse petroliere datorează accizele de la data livrării, astfel că reclamanta trebuie să achite la bugetul statului accize pentru întreaga cantitate de benzină expediată.
În ceea ce priveşte T.V.A. şi taxa de drum şi aceste sume sunt cuprinse în preţul mărfii, conform OUG nr. 17/2000 şi, respectiv, Legii nr. 118/2001, precum şi din actele depuse rezultă elementele necesare calculării despăgubirii incluzând aceste taxe.
Urmează ca, potrivit art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., să fie admis recursul reclamantei şi se va modifica Decizia atacată. Va fi admis apelul aceleiaşi părţi şi se va schimba sentinţa în sensul că se va admite în totalitate acţiunea reclamantei.
Va fi obligată pârâta la plata sumei de 30.175.333 lei contravaloare marfă lipsă.
Potrivit dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. va fi obligată pârâta şi la plata cheltuielilor de judecată în toate fazele procesuale, în sumă de 3.134.732 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P. Braşov, împotriva deciziei nr. 308 din 28 mai 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, modifică Decizia atacată, admite apelul aceleiaşi părţi şi schimbă sentinţa nr. 258/2000 a Tribunalului Braşov în sensul că admite în totalitate acţiunea reclamantei şi obligă pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, sucursala Braşov, la plata sumei de 30.175.333 lei cu titlu de contravaloare marfă.
Obligă intimata pârâtă la plata cheltuielilor de judecată pentru toate fazele procesuale în sumă de 3.134.732 lei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 469/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 472/2003. Comercial → |
|---|
