CSJ. Decizia nr. 992/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 992/2003
Dosar nr. 4689/2001
Şedinţa publică din 19 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1890, pronunţată la data de 20 noiembrie 2000, în dosarul nr. 6226/COM/2000, secţia comercială a Tribunalului Timiş a admis acţiunea formulată de reclamanta SC E. SA împotriva pârâtei S.N.CF.R. SA, astfel cum a fost precizată, cu consecinţa obligării acesteia să plătească reclamantei suma de 115.513.406 lei, reprezentând majorări de tarif şi suma de 7.625.805 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Spre a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în principal, că, pentru neplata în termen a facturilor emise de reclamantă pentru încasarea preţului energiei electrice furnizate pârâtei în perioada iunie 1997 – ianuarie 1999, aceasta datorează, conform art. 94 din HG nr. 236/1993, o majorare de tarif de 0,2% pe zi, care însumează 115.513.406 lei, conform calculului anexat acţiunii introductive, necontestat.
Apelul formulat de pârâtă împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat de secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 219/A, pronunţată la data de 7 martie 2001, în dosarul nr. 536/COM/2001.
Pentru a pronunţa menţionata decizie, instanţa de apel a reţinut că pârâta nu poate invoca exonerarea de plată a majorărilor pe motiv că acestea nu sunt cuprinse expres nici în contractul încheiat în anul 1989, nici în convenţia încheiată în anul 1996, între fostele foruri tutelare ale părţilor, întrucât obligaţia de plată a acestora este prevăzută, în mod imperativ, de art. 94 din HG nr. 263/1993, neputându-se deroga de la aceasta.
Împotriva deciziei pronunţate în apel a formulat recurs apelanta-pârâtă S.N.C.F.R. SA, invocând, ca temei de drept al cererii sale, dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi pct. 11 C. proc. civ.
În motivarea recursului, s-a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a încălcat art. 969 C. civ., având în vedere că majorările de tarif nu au fost prevăzute nici în contractul nr. 3150268/1998, nici în convenţia nr. 1/954/1994, încheiate între părţi, astfel că, nefiind concretizate într-o convenţie, nu puteau fi acordate, critică ce se circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului şi menţinerea soluţiilor pronunţate în cauză ca fiind legale şi temeinice.
Recursul este nefondat.
Astfel, este de observat că instanţa de apel a reţinut, cu justeţe, că obligaţia de plată a majorărilor de tarif este legală, fiind prevăzută de art. 94 din HG nr. 236/1993, corect aplicat în speţă, şi nu contractuală, aşa încât, critica încălcării art. 969 C. civ., ce vizează incidenţa art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu poate fi primită.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta S.N.C.F.R SA, prin S.M.F. SA, Agenţia teritorială Timişoara, împotriva deciziei nr. 219 din 7 martie 2001 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 991/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 993/2003. Comercial → |
|---|
