Regulament de transport pe căile ferate, art. 61.1. Scrisoare de trăsură. Răspunderea expeditorului
Comentarii |
|
Potrivit art. 61.1 din Regulamentul de transport pe căile ferate, expeditorul răspunde de exactitatea indicaţiilor şi declaraţiilor trecute în scrisoarea de trăsură şi suportă toate consecinţele în cazul în care aceste declaraţii sunt incomplete, prescurtate, neprecise sau înscrise în alte rubrici decât cele rezervate.
(Secţia comercială, decizia nr. 1085din21 februarie 2003)
Prin acţiunea înregistrată la data de 15 aprilie 2000, reclamanta SNTFM CFR Bucureşti -Sucursala Cluj a chemat în judecată pe pârâta SC „E” SA Satu Mare, solicitând ca în baza sentinţei civile ce se va pronunţa, să fie obligată la plata sumei reprezentând taxa de transport neîncasată, iniţial necuprinsă în scrisoarea de trăsură, dar comunicată ulterior de către căile ferate ungare.
în drept, au fost invocate dispoziţiile art. 73, art. 74, art. 76 pct. 1 din Regulamentul de transport, prevederile COTIF şi CIM precum şi contractul de transport.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii, arătând că în conformitate cu art. 61 pct. 1 din Regulamentul de transport, expeditorul răspunde de exactitatea indicaţiilor şi a declaraţiilor trecute în scrisoarea de trăsură şi suportă toate consecinţele în cazul când aceste declaraţii sunt incomplete, prescurtate, insuficiente, neprecise sau scrise în alte rubrici decât cele rezervate pentru fiecare din ele.
Prin sentinţa civilă nr. 1619 din 18 decembrie 2000, Tribunalul Satu Mare a respins acţiunea ca nefondată, apreciind că pârâta nu datorează sumele solicitate, având în vedere dispoziţiile art. 61 pct. 12 din Regulamentul de transport, culpa aparţinând expeditorului.
împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel, criticile vizând modul în care au fost interpretate dispoziţiile din Regulamentul de transport şi prevederile COTIF şi CIM.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia civilă nr. 183_din 19 aprilie 2001, a respins apelul ca nefondat.
în motivarea soluţiei, instanţa de apel a reţinut că staţionarea pe parcursul MAV (căile ferate ungare) s-a produs din cauza documentaţiei incomplete care a însoţit vagonul, documentaţie care trebuia întocmită de către expeditorul ceh.
Cum art. 61.1 din Regulamentul de transport prevede că expeditorul răspunde de exactitatea indicaţiilor scrise, prin grija sa, în scrisoarea de trăsură, înseamnă că tot el va suporta consecinţele rezultate din faptul că aceste declaraţii sunt incomplete şi nu se poate reţine vreo culpă în sarcina destinatarului, care a achitat taxele de transport, taxa de avizare, de manevrare şi timpul de utilizare în staţia CFR.
Reclamanta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. pr. civ., susţinând că prin preluarea mărfii de la cărăuş pârâta a preluat şi obligaţiile ce grevează asupra transportului şi, potrivit art. 76(1) din regulamentul de transport, datorează taxele de staţionare pe parcursul MAV.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel, în mod corect, a considerat că beneficiara pârâtă nu poate fi obligată la plata taxei de staţionare pe parcursul MAV, atâta timp cât această staţionare s-a produs din cauza documentaţiei incomplete care a însoţit vagonul, documentaţie întocmită de expeditorul ceh, făcându-se aplicaţiunea dispoziţiilor art. 61.1 din regulamentul de transport.
în considerarea dispoziţiilor art. 312 C. pr. civ., recursul a fost respins.
← Revizuire. Autoritate de lucru judecat | Procedura prealabilă. Excepţia prematurităţii acţiunii → |
---|