Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 122/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr. 76,-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 122
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 3: Ioan
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra contestației în anulare formulată de contestatoarea H împotriva Deciziei nr. 759 din 3 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosar nr. 76,-.
Se constată că la dosar s-a înregistrat originalul cererii de recuzare formulată la termenul din 27.01.2010 de dl. -, administrator special al Production Târgoviște, trimisă prin poștă, însoțită de chitanța prin care a dovedit achitarea taxei de timbru în cuantum de 4 lei și timbrul judiciar mobil în valoare de 0,30 lei. De asemenea, din partea d-lui -, administrator special al Production Târgoviște s-au înregistrat la dosar concluzii scrise.
Din partea Cabinetului Individual de Insolvență, în calitate de lichidator judiciar al Production - în insolvență, s-au înregistrat concluzii scrise și un set de înscrisuri.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 ianuarie 2010, când a fost amânată pronunțarea pentru astăzi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra cauzei de față se constată că prin contestația în anulare formulată de SC Production SRL H s-a atacat decizia nr. 759/03.06.2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care s-a admis cererea de revizuire formulată de Cabinet Individual de Insolvență lichidator judiciar al Production cu consecința schimbării în tot a deciziei nr. 412/20.03.2008 pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești și respingerea ca nefondat a recursului declarat de SC Production SRL împotriva sentinței nr. 264/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Contestatoarea arată că decizia atacată este rezultatul unei erori judiciare deoarece au fost luate în considerare unele înscrisuri care o parte se aflau deja la dosarul cauzei iar o parte nu îndeplineau cerințele impuse de art. 322 pct. 1 pentru a fi calificate ca fiind un motiv întemeiat de revizuire.
Se arată că instanța care a soluționat cererea de revizuire a apreciat că fișele de clienți reprezintă înscrisuri noi în accepțiunea art. 322 pct. 5 Cod proc.civ. luându-se în considerare și faptul că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva reprezentantului intimatei creditoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, așa cum rezultă din adresa nr. - din 07.04.2008 care însă nu poate echivala cu o hotărâre judecătorească.
Pe de altă parte, pentru ca înscrisurile respective să reprezinte motiv de revizuire, trebuia ca aceste înscrisuri, dacă ar fi fost cunoscute de prima instanță sau de instanța de recurs, să fi condus la pronunțarea unei alte soluții dar, și în condițiile în care trebuia să se demonstreze conduita obstrucționistă a adversarului, conduită de natură să nu-i fi permis să intre în posesia înscrisului pe durata soluționării procesului de fond.
Se susține că acele fișe de clienți constând în nerecunoașterea unor plăți, au fost deja analizate de instanța de fond și recurs, aspecte sesizate și în expertiza contabilă pe care instanța de fond și-a motivat soluția.
Se apreciază că simplul fapt că partea a descoperit anumite înscrisuri cum sunt acele fișe de clienți din data de 30.03.2008 nu este de natură să justifice admiterea unei cereri de revizuire dacă nu se face dovada unei împrejurări de forță majoră care să o fi împiedicat să le procure în timpul procesului.
Se afirmă că depunerea înscrisurilor nu putea duce la admiterea cererii de revizuire și pentru faptul că trebuia îndeplinită condiția ca existența și conținutul sau să nu fi fost cunoscute la acel moment, ori, revizuenta avea cunoștință de existența acestora.
Nici condiția ca înscrisurile ce s-au prezentat în cererea de revizuire, dacă ar fi fost cunoscute de instanță cu ocazia judecării procesului ar fi dus la o altă soluție, nu este îndeplinită.
Referitor la adresa nr. - din 07.04.2008 emisă de Poliția Municipiului Târgoviște - Biroul Cercetări Penale, aceasta a fost emisă ulterior pronunțării Deciziei comerciale nr. 412/20.03.2008, neputând fi considerată aptă să ducă la admiterea unei cereri de revizuire.
Față de cele expuse, se apreciază că Decizia nr. 179/03.06.2008 este rezultatul unei grave erori materiale încadrându-se în prevederile art. 318 Cod procedură civilă.
Recursul este legal timbrat.
S-a formulat întâmpinare din partea Cabinetului individual de insolvență prin care s-a solicitat respingerea contestației în anulare și s-a invocat excepția inadmisibilității cererii privind contestația în anulare având în vedere faptul că dispozițiile Codului d e procedură civilă prevăd că această cale extraordinară de atac poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor pronunțate în recurs și nu împotriva unor hotărâri pronunțate în revizuire, așa cum prevăd atât tratatele de drept cât și practica judecătorească.
Se mai arată că cererea privind contestația în anulare este inadmisibilă și pentru faptul că este întemeiată pe art. 318 Cod procedură civilă, acest text de lege reglementând formularea acesteia numai în cazuri speciale, respectiv numai pentru remedierea unor greșeli materiale și pentru reformarea unor greșeli de fond.
Se mai invocă prin întâmpinare și tardivitatea motivării cererii care se susține că echivalează cu tardivitatea introducerii cererii.
Se mai arată că recurentul contestator a mai înregistrat o cerere privind căile extraordinare de atac soluționată de Curtea de Apel Ploiești în dosar nr. 76,- unde s-a dispus respingerea cererii formulate.
Contestatoarea prin precizarea contestației în anulare la fila 15 din dosarul Curții de APEL ALBA IULIA arată că obiectul contestației în anulare îl constituie anularea deciziei nr. 759/03.06.2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, respectiv a acelei părți prin care este soluționat recursul declarat de SC Production SRL, respectiv a acelei părți prin care este soluționat recursul declarat de contestatoare împotriva sentinței nr. 264/20.12.2007 a Tribunalului Dâmbovița.
În drept precizează contestația în anulare pe cazurile prevăzute de art. 318 alin. 1 teza I și teza II din Codul d e procedură civilă.
În precizarea contestației în anulare se arată că motivul prevăzut de art. 318 alin. 1 teza I-a conform căreia dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale privește două aspecte:
1)neobservarea contractelor de novație încheiate de revizuenta Production SRL și societatea contestatoare. Se susține că, dacă aceste contracte ar fi fost observate nu s-ar fi mai dispus anularea convențiilor autentice și restituirea bunurilor.
2) instanța nu a observat mențiunea de taxare inversă din facturile de vânzare a două imobile și ca atare a diminuat cu peste 3.000.000.000 lei vechi creanța contestatoarei la masa credală.
În ce privește motivul prevăzut de art. 318 alin. 1 teza II acela că instanța respingând recursul a omis să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare, nesoluționând unele motive de recurs, respectiv nesoluționarea procedurii de înscriere în fals prevăzută de art. 180 - 184 Cod procedură civilă, instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea de anulare a facturilor emise de SC SRL la data de 29.09.2006 cerere formulată prin precizările de la data de 20.02.2007, ceea ce a dus la o soluție greșită luându-se în considerare TVA-ul acelei facturi, precum și motivul privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești prin încălcarea dispozițiilor Legii nr. 211/2001 și art. 9 din HG 785/1999.
Contestatoarea și administratorul special - au depus concluzii scrise, Production SRL s-a pronunțat asupra admisibilității contestației și pe fondul acesteia, iar - a invocat pe cale de excepție neregularitatea cererii de contestație în anulare în sensul lipsei unei împuterniciri din partea contestatoarei SC Production SRL cu privire la exercitarea căii extraordinare de atac.
Se invocă lipsa de mandat a avocaților contestatoarei, delegația fiind numai pentru susținere nu și pentru redactare ceea ce face ca cererea să fie neregulat formulată deoarece este semnată de un avocat care nu a avut delegație pentru redactare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor contestației în anulare, Curtea constată cele de mai jos.
Dând eficiență prevederilor art. 137 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
S-a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare de către Cabinetul individual de insolvență.
Potrivit art. 318 alin. (1) teza I și II invocate ca temei de drept al contestației în anulare prin precizarea contestației în anulare de la fila 15 dosarul Curții de APEL ALBA IULIA "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul - a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Se constată astfel că potrivit textului sus citat pot fi atacate cu contestație în anulare numai hotărârile instanțelor de recurs, ori, decizia contestată în cauza de față este o hotărâre asupra unei cereri de revizuire și nu a unei decizii pronunțate în recurs.
Așa cum s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială prin decizia nr. 782/10 martie 2009 "Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 317 (1) și 320 (3) Cod procedură civilă, rezultă că obiect al contestației în anulare îl poate forma numai o hotărâre irevocabilă prin care s-a soluționat un recurs împotriva unei decizii pronunțate în apel", în alte situații contestația în anulare fiind inadmisibilă.
Tot Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că, dacă s-ar accepta o altă interpretare decât acea conformă cu intenția legiuitorului s-ar ajunge teoretic la o creștere a proceselor cu acest obiect în progresie geometrică ceea ce ar contraveni atât jurisprudenței CEDO, care aplică în mod consecvent principiul securității raporturilor juridice, cât și jurisprudenței naționale.
S-a reținut că în cauza TAUB împotriva României, Hotărârea din 12 octombrie 2006, Curtea de la Strasbourg a decis că "admiterea contestației în anulare cale extraordinară de atac, constituie un argument suplimentar în sensul încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 arătând că "supervizarea nu trebuie să devină un apel deghizat iar simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere diferite asupra subiectului nu reprezintă un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză".
Se constată că în cauza de față se promovează o cale de atac de retractare împotriva unei decizii pronunțate asupra unei căi de atac de retractare împrejurare care echivalează cu încălcarea prevederilor art. 723 Cod procedură civilă conform căruia "Drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege."
Contestatoarea de față a exercitat și calea de atac a revizuirii la 24.07.2008 asupra aceleași decizii nr. 759/03.06.2008 a Curții de Apel Ploiești, cerere respinsă prin decizia nr. 1311/29 octombrie 2008 în dosar nr. 76,-.
Raportat la cele mai sus menționate, Curtea va admite excepția inadmisibilității contestației în anulare și va respinge cererea ca inadmisibilă.
În ce privește excepția tardivității motivării contestației în anulare se constată că excepția este neîntemeiată față de împrejurarea că, contestația a fost motivată după data comunicării deciziei, redactate și motivate, a Curții de Apel Ploiești.
Referitor la excepțiile invocate prin concluziile scrise, Curtea constată că acestea nu au fost puse în discuția părților, nefiind invocate până la momentul închiderii dezbaterilor, și, în consecință nu se va pronunța asupra lor față de împrejurarea că nicio excepție nu mai poate fi invocată prin concluziile scrise, pronunțarea asupra lor putând să afecteze dreptul părții la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de SC Production SRL H, împotriva deciziei nr. 759/3 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosar nr. 76,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Th.
Ex. 7/08.03.2010.
.rec--Curtea de Apel Ploiești
Jud. A,
.fond - - Tribunalul Dâmbovița
Jud sindic
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Olimpia Maria Stânga, Ioan
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
