Practica judiciara insolventa. Decizia 123/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 123
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 3: Ioan
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către debitoarea D împotriva Sentinței nr. 632/F din 23 iunie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosarul nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 ianuarie 2010, când a fost amânată pronunțarea pentru azi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința nr. 632/F/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost admisă cererea formulată de creditorul Leasing România și Broker de asigurare pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC SRL și, în temeiul art.33 alin 4 din Legea privind procedura insolvenței, s-a ispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC cu sediul în D,-, jud. H, înregistrat la ORC H sub nr.J-, a fost ridicat debitoarei dreptul de a-și administra bunurile și conduce activitatea, a fost obligată debitoarea să depună la dosar în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, actele și informațiile prevăzute de art.28 al. 1 conform art.33 al. 4 și 6 din Legea nr.85/2006 și au fost indisponibilizate părțile sociale ale administratorilor societății debitoare.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că prin cererea înregistrată la data de 24.02.2009 sub nr- creditoarea LEASING ROMÂNIA SA a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL arătând că debitoarea are o creanță lichidă și exigibilă de 50.846,27 lei din care 38.751,35 lei rate de leasing și 12.094,52 lei prime de asigurare privind contractul de leasing.
Debitoarea a formulat contestație potrivit art.33 al.6 din Legea privind procedura insolvenței, prin care a solicitat respingerea cererii arătând că a notificat societatea de leasing cu privire la intenția de a rezilia contractele cu mai multe luni în urmă și a solicitat creditoarei să se prezinte să ridice mașinile, însă aceasta nu s-a conformat.
Din cuprinsul celor două contracte de leasing, a contractului de novație și a facturilor de la dosar, s-a constatat că debitoarea datorează creditoarei suma de 50.846,27 lei din care suma de 38.751,35 lei rate de leasing și suma de 12.094,92 lei rate de prime de asigurare casco, și nu există nici o dovadă că acea notificare de reziliere a contractelor de leasing a ajuns la creditoare, fiind depusă la dosar doar o simplă adresă care emană doar de la debitoare, care nu are nici număr de înregistrare. S-a apreciat că debitoarea putea oricând să-și constituie o asemenea notificare pentru aop utea invoca în instanță.
Față de cele arătate mai sus, judecătorul sindic a constatat că debitorul se află în încetare de plăți, stare de fapt dovedită cu facturile fiscale emise și depuse la dosar și neachitate, a respins contestația debitorului și a constatat că, creditorul are o creanță comercială certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului în cuantum de 50.846,27 lei reprezentând contravaloarea combustibilului livrată dovedită ordonanța civilă depusă la dosar. A constatat că sunt îndeplinite condițiile legii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs debitoarea SC SRL care solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de deschidere a falimentului.
Se solicită și suspendarea executării dispozițiilor sentinței pronunțate de Tribunalul Hunedoara.
În motivele de recurs arată că a notificat societățile de leasing cu privire la intenția de reziliere a contractelor cu mai multe luni în urmă așa cum rezultă și din întâmpinarea formulată de acestea pentru termenul din 21.02.2009 unde nu se contestă susținerile în sensul notificării.
Se mai arată că, contractele de leasing erau reziliate cu mult înainte de promovarea acțiunii creditoarelor, aspect care rezultă din chiar cererea de deschidere a procedurii și că este normal ca primele de asigurare să nu mai fie plătite, în condițiile în care a pus la dispoziția finanțatorului mașinile pentru a fi ridicate cu mult timp în urmă.
Creditoarea a încălcat nu numai prevederile contractuale dar și prevederile legale, respectiv art. 9 pct. d din OG nr. 51/1997 modificată prin Legea nr. 287/2006, respectiv a obligației de "a respecta dreptul de opțiune al locatorului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, ori de a înceta raporturile contractuale".
Se mai arată că, dacă s-ar trece cu vederea încălcările de către creditoarea SC Leasing România a prevederilor legale menționate și s-ar avea în vedere "sumele reclamate a fi datorate" se solicită să se aibă în vedere prevederile art. 16 din OG nr. 51/1997 așa cum au fost modificate prin Legea nr. 287/2006.
Se susține că, cum creditoarea nu a respectat dreptul de opțiune prevăzut de art. 9 din OG nr. 51/1997 modificată prin Legea nr. 287/2006 iar debitoarea nu datorează achitarea vreunei rate din momentul notificării.
Solicită să se constate că creanța reclamantei nu este certă, și nici lichidă astfel încât creditoarele nu sunt îndreptățite să solicite deschiderea procedurii insolvenței.
Cu privire la cererea de suspendare a executării dispozițiilor sentinței Tribunalului Hunedoara la 23.06.2009 solicită să se dispună suspendarea deoarece societatea va dispune de suficiente rezerve pentru acoperirea creanțelor curente numai prin continuarea activității economice aflate în derulare.
În cauză a depus întâmpinare Leasing România SA care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea în tot a sentinței recurate ca temeinică și legală.
Analizând recursul de față prin prisma motivelor de recurs și din oficiu în temeiul art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este neîntemeiat.
Potrivit art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
În speță, Leasing România SA și Broker de Asigurare SRL au solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL D invocând existența unei creanțe în valoare de 38.751,35 lei rate leasing restante conform contractelor de leasing nr. -/45260 și -/- precum și suma de 12094,92 lei reprezentând rate prime de asigurare casco restante la cele două contracte.
Din contestația debitoarei depuse la instanța de fond, fila 108, rezultă că debitoarea a notificat societatea de leasing cu privire la intenția de reziliere a contractelor cu mai multe luni în urmă, notificare prin care s-a învederat că mașinile stau la dispoziția societăților de leasing pentru a fi ridicate și că societatea nu intenționează să achite ratele. Notificarea a fost depusă la dosarul de fond fila 141.
Prin înscrisurile depuse în recurs la filele 59-71 s-a făcut dovada că la data de 25.03.2008 notificarea a fost comunicată prin fax societăților creditoare de la SC --Import-Export SRL, societate în care fosta administratoare este asociată.
Deși instanța de fond a apreciat că notificarea are un caracter de circumstanță, Curtea, față de împrejurarea că s-a făcut dovada comunicării notificării, infirmă aceste caracter.
Pe de altă parte, prin întâmpinarea depusă, creditoarea nu contestă primirea notificării, după cum nu contestă nici predarea autoturismelor, respectiv ridicarea acestora.
Curtea reține că, în cauză, contractele au fost reziliate înaintea promovării acțiunii câtă vreme în temeiul art. 9 pct. d din OG nr. 51/1997 pârâta debitoare a optat pentru încetarea raporturilor contractuale în temeiul dreptului de opțiune al utilizatorului de a înceta raporturile contractuale.
Față de acestea, se constată că, în speță, nu se poate determina caracterul cert al creanței, câtă vreme nu sunt lămurite aspecte privind cuantumul creanței față de data notificării, data rezilierii contactului, data predării și, respectiv ridicării autoturismelor.
De menționat, că se apreciază că singura cale pentru recuperarea creanței în speță îl reprezintă o acțiune pe drept comun în cadrul căreia să fie administrate toate probele necesare lămuririi raporturilor contractuale dintre părți.
Față de acestea, Curtea constată că în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul pârâtei va fi admis, și în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă va fi modificată hotărârea atacată, în sensul admiterii contestației pârâtei și respingerea cererii formulate de reclamantele Leasing România SA și Broker de Asigurare SRL.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta SC SRL D împotriva sentinței nr. 632/F/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- și în consecință:
Modifică în tot hotărârea atacată, admite contestația pârâtei SC SRL și respinge cererea formulată de reclamanta Leasing România și Broker de Asigurare, Clădirea, jud. I, pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtei SC SRL
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Th.
Ex.7/08.03.2010.
Jud fond.
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Olimpia Maria Stânga, Ioan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 527/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 87/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
