Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 175/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 175/
Ședința publică din 22 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codruța Vodă judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Carmen Bujan
- - - JUDECĂTOR 3: Gabriel Ștefăniță
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de creditoarele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și ON GAZ ROMÂNIA TÂRGU împotriva sentinței civile nr. 964/Sind din 13 decembrie 2007, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr. 267/F/2004 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 15 aprilie 2008, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 22 aprilie 2008.
CURTEA
Constată că, prin sentința civilă nr. 964/SIND/13.12.2007, Tribunalul Brașova respins excepțiile ridicate de administratorul special al debitoarei referitoare la cererea creditoarei B privind intrarea în faliment a susnumitei debitoare.
A respins ca prematur introduse cererile creditorilor B și, precum și cererea administratorului judiciar Compania Lichidatori privind intrarea în faliment a debitoarei
A respins cerere creditoarei B privind majorarea valorii creanței înscrise în tabelul definitiv pe baza căruia s-a confirmat programul de plăți ce face parte integrantă din planul de reorganizare.
A admis în parte cererea creditoarei ON Gaz România și a obligat debitoarea să depună la banca unde are deschis contul curent o cauțiune de 2 % din valoarea prețului serviciilor de furnizare a gazului metan pe ultima lună, specificată în factura emisă de furnizor, conform contractului de furnizare nr. 5036-1/11.VI.2005.
A admis contestația debitoarei B și a constatat nulitatea proceselor-verbale de licitație nr. 355/5.IX.2007 și nr. 357/5.IX.2007 pe baza cărora s-a adjudecat vânzarea la licitație publică a următoarelor bunuri din averea
Casa de suprafață construită de 90 mp și terenul cu suprafață de 567 mp situate în localitatea B,-, jud. B, adjudecată de cumpărătorul;
- terenul extravilan în suprafață de 17.300 mp situat în localitatea, jud. C, adjudecat de.
Pentru repunerea părților menționate la paragraful precedent în situația anterioară datei la care s-a încheiat fiecare act lovit de nulitate a dispus:
A obligat cumpărătorii adjudecatori susmenționați să predea reprezentantului legal al bunurile specificate în conținutul actelor lovite de nulitate.
A obligat vânzătoarea să restituie sumele încasate cu titlu de preț de la adjudecatari, împreună cu dobânda legală calculată pentru perioada dintre data încasării sumelor și data încheierii procesului verbal de predare-primire a bunurilor adjudecate.
După rămânerea irevocabilă a hotărârii, administratorul judiciar va organiza noi licitații pentru vânzarea bunurilor sus-menționate în condițiile acceptate de adunarea creditorilor și aprobate de judecătorul-sindic conform art. 177 din Legea nr. 85/2006.
A constatat nulitatea Regulamentului de desfășurare a licitațiilor întocmit de administratorul judiciar și a dispus să se întocmească toate actele privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru vânzarea bunurilor din averea debitoarei cu respectarea regulilor de procedură prevăzute de Legea nr. 85/2006 și Cod procedură civilă.
În termen de 10 zile de la data pronunțării hotărârii, administratorul judiciar va convoca adunarea creditorilor cu următoarea ordine de zi:
1. Aprobarea prețurilor minime pentru vânzarea bunurilor din averea debitoarei specificate în rapoartele de evaluare.
2. Stabilirea condițiilor de realizare a vânzărilor în conformitate cu prevederile art. 117 și art. 118 din legea nr. 85/2006.
3. Stabilirea remunerației administratorului judiciar.
A constatat că acționarul nu are dreptul să intervină în timpul reorganizării judiciare a debitoarei, doar prin administratorul special astfel cum se prevede la art. 18 și art. 103, alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele considerente:
Excepția lipsei de interes în susținerea cererii creditoarei B privind intrarea debitoarei în faliment nu poate fi admisă având în vedere că în Tabelul definitiv este înscrisă creanța declarată de această creditoarea și orice cerere a sa, în timpul desfășurării procedurii de insolvență, este întemeiată pe interesul legitim de a folosi toate mijloacele procedurale în scopul realizării acelei creanțe.
Excepția lipsei de obiect a cererii creditoarei B privind intrarea debitoarei în faliment nu poate fi admisă având în vedere că după confirmarea planului de reorganizare nu s-au făcut toate plățile către această creditoare conform programului executării plăților cuprins în plan. Potrivit art. 105, alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în timpul desfășurării reorganizării judiciare a debitorului, conform planului confirmat, oricare dintre creditori pot solicita oricând, să se aprobe intrarea în faliment a debitoarei.
Având în vedere dispozițiile art. 105 din Legea nr. 85/2006, se constată că o cerere făcută în temeiul acestor prevederi ale legii nu încalcă principiul autorității lucrului judecat față de hotărârea prin care este confirmat planul de reorganizare a debitorului. În consecință a fost respinsă și excepția autorității lucrului judecat invocată de administratorul special.
Dreptul părților specificate în conținutul art. 105, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 de a cere intrarea debitorului în faliment, putând fi exercitat potrivit legii, oricând, este inadmisibilă excepția abuzului de drept invocată de administratorul special.
Prin încheierea din 10.IX.2007 s-a confirmat extinderea cu un an a perioadei de aplicare a Planului de reorganizare a debitoarei și modificarea programului de executare a plăților către creditori, iar prin sentința civilă nr. 500/15.2007 s-a dispus suspendarea executării operațiunilor pentru îndeplinirea obligațiilor părților contractante ce au luat naștere pe baza Proceselor verbal de vânzare la licitație publică nr. 355/5.IX.2007 și 356/5.IX.2007.
Modificarea programului executării plăților către creditori în perioada realizării planului de reorganizare a fost necesară, avându-se în vedere următoarele împrejurări.
- Înainte de pronunțarea Sentinței civile nr. 449/15.2006 a fost întreruptă activitatea de producție și de comerț a debitoarei, fiind necesară îndeplinirea condițiilor legale pentru obținerea de la creditoarea Ba A utorizației de antrepozit fiscal ce condiționează activitățile de producere industrială și de comercializare a berii și a băuturilor spirtoase;
Pe lângă veniturile obținute din activitatea de producție și de comerț, sunt prevăzute în Planul de reorganizare, ca resurse financiare, sume ce se vor realiza prin valorificarea unei părți însemnate a activelor debitoarei. Datorită jocului intereselor creditorilor și neîndeplinirii, în condițiile legii a atribuțiunilor, a fost necesară înlocuirea a doi administratori judiciar, după data deschiderii procedurii de insolvență, iar actele și operațiunile de vânzare a activelor debitoarei nu s-au făcut decât pentru o mică parte a acestora, însă cu încălcarea regulilor de procedură privind îndeplinirea condițiilor de validitate a actelor încheiate. În aceste împrejurări a întârziat obținerea sumelor necesare pentru realizarea planului de reorganizare.
În expunerea motivelor Deciziei nr. 503/R/6.XO.2007 a Curții de APEL BRAȘOVs -a reținut că Propunerea de prelungire a planului de reorganizare prevalează față de cererea de intrare în faliment. Potrivit art. 105 din Legea nr. 85/2006, nu se suspendă continuarea activității debitorului în cazul înregistrării unei cereri de faliment.
După pronunțarea Încheierii din 10.IX.2007 prin care s-a confirmat extinderea cu un an a perioadei de aplicare a Planului de reorganizare a debitoarei și modificarea programului de executare a plăților către creditori nu s-a scurs perioada de timp necesară aplicării măsurilor privind vânzarea activelor debitoarei pentru obținerea sumelor ce se vor distribui creditorilor. În aceste împrejurări s-a constatat că cererile sus-menționate privind intrarea debitoarei în faliment au fost introduse prematur și au fost respinse.
Creditoarea Bad epus la dosar (fila 158 din.VIII) cererea privind majorarea valorii creanței înscrise în tabelul definitiv pe baza căruia s-a confirmat programul de plăți ce face parte integrantă din planul de reorganizare cu suma de - lei reprezentând majorări și penalități la valoarea creanței înscrise în tabelul definitiv. S-a constatat că în conținutul Tabelului definitiv și în programul de executare a plăților cuprins în Planul de reorganizare confirmat sunt cuprinse și accesoriile la creanțele fiscale declarate de creditoarea B, urmând să se respecte dispozițiile art. 41, alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind achitarea obligațiilor fiscale născute în perioada realizării planului și a celor specificate în programul de plăți. Cererea sus-menționată contravine prevederilor art. 41 din Legea nr. 85/2006, fiind respinsă.
Cererea creditoarei On Gaz România de la fila 1 . VIII privind obligarea debitoarei să depună la banca unde are deschis contul curent o cauțiune a fost considerată întemeiată pe dispozițiile art. 104 din Legea nr. 85/2006 și a fost admisă în parte. Cauțiunea s- stabilit având în vedere situația debitoarei în perioada reorganizării judiciare și pentru a nu se afecta realizarea programului executării plăților către creditori obligația debitoarei a fost stabilită în procent de 2 % din valoarea prețului serviciilor de furnizare a gazului metan pe ultima lună, specificată în factura emisă de furnizor, conform contractului de furnizare nr. 5036-1/11.VI.2005.
Creditoarea Bac erut anularea Proceselor verbale de licitație nr. 355/5.IX.2007 și nr. 357/5.IX.2007 pe baza cărora s-a adjudecat vânzarea la licitație publică a următoarelor bunuri din averea
- Casa cu suprafața construită de 90 mp și terenul cu suprafața de 567 mp situate în localitatea B,-, jud. B, adjudecată de cumpărătorul L;
- Terenul extravilan în suprafață de 17.300 mp situat în localitatea, jud. C, adjudecat de.
Pentru susținerea cererii susnumitei creditoare s-a invocat următoarele motive:
În Adunarea creditorilor din 11.04.2007, așa cum rezultă și din procesul verbal al Adunării, Bas olicitat modificarea Regulamentului de vânzare în ceea ce privește punctul 1 (respectiv prelungirea termenului de organizare a licitației la 15 zile de la publicare anunțului, față de 7 zile cum era prevăzut inițial) și punctul 5 în sensul că pentru orice modificare a prețului de pornire a licitației, a solicitat convocarea Comitetului Creditorilor.
Pentru ședința Comitentului creditorilor din 18.05.2007 Bap recizat punctul de vedere referitor la aprobarea punctului 5 din Regulamentul privind valorificarea bunurilor la cel mai bun preț oferit (deci sub 75 % solicitat reluarea licitației la același preț fără o nouă scădere a prețului.
Administratorul judiciar, vânzând cele două imobile sub prețul de 75 %, a ignorat punctul de vedere, votul negativ al creditorilor majoritar, procedând la reducerea prețului fără convocarea comitetului creditorilor în vederea acceptării reducerii prețului.
Mai mult decât atât, licitația s-a efectuat în baza unui Regulament de vânzare întocmit în 05.04.2004 care nu a fost aprobat de creditorul majoritar; deși în Adunarea creditorilor din 11.04.2004 s-a solicitat expres modificarea Regulamentului, administratorul judiciar nu s-a conformat continuând licitațiile în baza regulamentului inițial.
Administratorul judiciar, prin cererea de încuviințare a actelor și operațiunilor de vânzare (soluționată prin încheierea din 17.07.2007) a solicitat încuviințarea vânzării în condițiile acceptate de Comitetul creditorilor și Stabilite în Adunarea generală a creditorilor din 27.04.2007, a nesocotit aceste condiții, procedând la vânzarea fără a le avea în vedere. S-a supus atenției instanței faptul că la această Adunare a creditorilor votul pozitiv a fost dat exclusiv la unicul punct de pe ordinea de zi, respectiv "aprobarea rapoartelor de evaluare", drept urmare, judecătorul sindic la încuviințarea vânzării în condițiile stabilite în Adunarea creditorilor din 27.04.2007 a avut în vedere acest aspect ca o condiție primordială a vânzării.
De asemenea, a arătat că la licitația publică din 5.09.2007 a participat prin reprezentanți, exprimându-și expres, prin adresă scrisă nr. 54977/05.09.2007, punctul de vedere referitor la limita minimă a prețului de vânzare, respectiv 75 % din prețul de evaluare, fapt confirmat și de administratorul judiciar în raportul de activitate.
Cu toate acestea, administratorul judiciar a nesocotit solicitarea creditoarei valorificând cele două imobile la valori inferioare, respectiv:
- terenul din localitatea, jud. C, cu 340.000 lei, inclusiv TVA (cel mai bun preț oferit) față de 649.725 lei inclusiv TVA;
- casa și terenul din B, jud.B, cu 25.000 lei fără TVA (cel mai bun preț oferit) față de 37.360 lei fără TVA.
Administratorul judiciar a cerut prin întâmpinare să se aibă în vedere că vânzările la licitație publică la care se referă contestația creditoarei s-au desfășurat conform prevederilor art. 509 Cod procedură civilă făcându-se vânzarea la cel mai bun preț oferit.
Din conținutul procesului-verbal al adunării comitetului creditorilor din 27.IV.2007 rezultă că s-au acceptat prețurile de pornire a licitației prevăzute în rapoartele de evaluare.
Adunarea creditorilor din 11.IV.2007 a hotărât să se facă ofertele pentru vânzarea la licitație cu valorile stabilite în rapoartele de evaluare și să fie convocat comitetul creditorilor la fiecare modificare de preț.
Prin încheierea din 17.VII.2007 s-a încuviințat efectuarea actelor și operațiunilor de vânzare la licitație în condițiile acceptate de adunarea creditorilor din 17.IV.2007.
Publicațiile de vânzare depuse la dosar sunt semnate numai de administratorul judiciar care are atribuțiunea de a supraveghea activitățile comerciale ale debitoarei fără a se substitui administratorului special.
Din conținutul proceselor verbale de licitație publică nr. 355/5.IX.2007 și nr. 357/5.IX.2007 rezultă că publicația de vânzare nu a fost afișată și la locul unde se află imobilele, astfel cum se prevede la art. 504, alin. 3 Cod procedură civilă.
În ședința comitetului creditorilor din 18.2007 s-a acceptat scăderea prețului de pornire al licitației bunurilor specificate în procesele verbale susmenționate până la 75 % din valoare acceptată inițial. Pentru încuviințarea realizării operațiunilor de licitație în condițiile prevăzute la art. 117, alin. 4 din Legea nr. 85/2006 nu a fost convocată din nou adunarea creditorilor nefiind aprobat noul preț de pornire a licitației. Dispozițiile legale sus-menționate sunt derogatorii de la prevederile Codului Procedurii Civile invocate în întâmpinarea administratorului judiciar. Nici o dispoziție legală nu stabilește competența administratorului judiciar de a elabora regulament de desfășurare a licitației publice în alte condiții decât cele prevăzute de codul Procedurii Civile și de Legea nr. 85/2006.
În temeiul art. 105, alin. 2 Cod procedură civilă a fost admisă cererea creditoarei B și s-a constatat nulitatea actelor specificate în această cerere și s-a dispus măsurile necesare pentru repunerea părților contractante în situația anterioară încheierii acestora.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs creditorii B și ON GAZ ROMÂNIA
În memoriul creditoarei B se invocă următoarele motive:
Hotărârea instanței de fond care a respins ca prematură cerere recurentei de intrare în procedura falimentului este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 85/2006.
Astfel, creditoarea a formulat o cerere de intrare a societății în faliment, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 105 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 coroborat cu dispozițiile art. 107 lit.c din aceeași lege. Dispozițiile normative amintite erau îndeplinite, desfășurarea activității debitorului aducând pierderi averii acesteia, fapt ce genera scăderea șanselor de recuperare a creanțelor creditorilor.
Argumentele reținute de judecătorul-sindic în motivarea dată asupra hotărârii pronunțate nu se verifică și nu sunt susținute în drept.
Legea nr. 86/2006 nu impune respectarea strictă a unor etape și termene rigide de desfășurare a acestora astfel încât cererea de intrare în faliment să fie considerată prematură.
În recursul creditoarei ON Gaz România s-au invocat următoarele motive:
Potrivit Legii nr. 85/2006, judecătorul poate dispune ca debitorul să depună o cauțiune la bancă, drept condiție pentru îndatorirea societății furnizoare de a-i presta serviciile în timpul procedurii.
Potrivit legii o astfel de cauțiune nu va putea depăși 30 % din costul serviciilor prestate debitorului și neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Așa cum se poate observa din sentință, procentul de 2 % admis de instanță nu se raportează conform prevederilor legii la costul serviciilor prestate debitorului și neachitate ulterior deschiderii procedurii, așa cum dispune art. 104 din Legea nr. 85/2006, ci face referire la 2% din valoarea prețului serviciilor de furnizare a gazului metan pe ultima lună, specificată în factura emisă de furnizor.
În cauză, debitoarea - a formulat întâmpinare arătând că cererea de intrare în faliment nu este motivată în conformitate cu dispozițiile art. 105 alin. 1 din lege. Se invocă existența unui plan de reorganizare votat de către 2/3 din numărul creditorilor și confirmat de judecătorul-sindic prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. Activitatea societății se desfășoară conform planului de reorganizare, iar potrivit bilanțului contabil încheiat la 12 luni se înregistrează profit. În ceea ce privește recursul creditoarei ON Gaz România se arată că judecătorul fondului a dat o corectă interpretare dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 85/2006, nivelul cauțiunii prevăzut de lege fiind pe o scară de la 1 la 30.
A formulat întâmpinare și intimata Asociația Salariaților și Membrilor Conducerii "" solicitând respingerea ambelor recursuri și menținerea hotărârii judecătorului sindic. Se arată că propunerea de prelungire a planului de reorganizare prevalează față de cerere de faliment, potrivit art. 105 din Legea nr. 85/2006, prevederi ce nu suspendă continuarea activității debitorului în cazul înregistrării cererii de faliment. Creditoarea urmărește doar împiedicarea realizării planului de reorganizare și intrarea societății în faliment. Se invocă respectarea planului propus și obținerea de profit din desfășurarea activității.
Analizând hotărârea atacată în limita motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Judecătorul-sindic a considerat ca fiind premature cererile creditorilor B, și administratorului judiciar privind intrarea în faliment a societății debitoare, reținând că, după confirmarea planului de reorganizare și modificarea programului de executare a plăților către creditori nu s-a scurs perioada de timp necesară aplicării măsurilor privind vânzarea activelor debitoarei pentru obținerea sumelor ce se vor distribui creditorilor. Soluția judecătorului-sindic este greșită.
Potrivit art. 103 din Legea nr. 85/2006, în urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul își va desfășura activitatea până când judecătorul-sindic va dispune motivat fie închiderea procedurii insolvenței, fie încetarea reorganizării și trecerea în faliment a societății debitoare. De asemenea, art. 105 din lege arată care sunt persoanele îndreptățite să ceară intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele. Din analiza textelor legale amintite rezultă că "oricare dintre creditori" poate solicita "oricând" judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, singura condiție fiind aceea ca debitorul să se afle în reorganizare, cu un plan de reorganizare confirmat și în desfășurare. Aceasta este situația și în speța de față. Debitoarea se află în reorganizare judiciară, există un plan de reorganizare confirmat de judecătorul sindic și cererile făcute de creditori pentru intrarea în faliment a societății debitoare. În aceste condiții, judecătorul - sindic nu putea respinge pe motiv de prematuritate cererile creditorilor B și și cererea administratorului judiciar de intrare în faliment. Judecătorul-sindic trebuia să procedeze la cercetarea motivelor de intrare în faliment în raport de art. 107 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
În legătură cu apărările formulate prin întâmpinări, Curtea reține că prelungirea planului de reorganizare nu are relevanță asupra necesității ca judecătorul-sindic să analizeze pe fond cererile formulate de creditori și administratorul judiciar pentru intrarea în faliment; aceștia pot aduce "oricând" în fața judecătorului-sindic problema incidenței dispozițiilor art. 105 alin. 1 și 107 din lege iar activitatea debitorului poate continua până când judecătorul-sindic hotărăște asupra ei.
Întrucât celelalte apărări invocate privesc elemente care vizează fondul cererilor și nu prematuritatea introducerii acestora, urmează a fi analizate cu ocazia rejudecării la prima instanță.
Cu privire la recursul declarat de creditoarea ON Gaz România, Curtea constată că judecătorul-sindic a stabilit o acțiune în procent de 2 % din valoarea prețului serviciilor de furnizare a gazului metan pe ultima lună, conform facturii emise de furnizor.
Potrivit art. 38 din Legea nr. 85/2006, pe perioada de reorganizare, furnizorul de gaze naturale nu poate refuza serviciile către consumatorii captivi, situație în care se regăsește și societatea debitoare. Dar această obligație a fost însoțită de legiuitor de garanția unei cauțiuni, drept condiție pentru îndatorirea furnizorului de prestare a serviciilor. Potrivit art. 104 din Legea insolvenței, o astfel de cauțiune nu va putea depăși 30 % din costul serviciilor prestate debitorului și neachitate ulterior deschiderii procedurii. Pornind de la aceste dispoziții legale, Curtea constată că judecătorul-sindic trebuia să stabilească o cauțiune raportată la costul tuturor serviciilor prestate ulterior deschiderii procedurii și nu la prețul serviciilor furnizate pe ultima lună. Referitor la procentul stabilit, Curtea consideră îndatorirea furnizorului de a presta serviciile de furnizare a gazului metan trebuie dublată de o garanție rezonabilă, care să nu fie dispusă din considerente pur formale, ci să reprezinte un mijloc legal efectiv care să asigure pe viitor executarea obligației de plată a serviciilor prestate.
Din această perspectivă Curtea, având în vedere durata procedurii și volumul mare al serviciilor furnizate pe de o parte, precum și situația economică dificilă a consumatorului captiv în perioada reorganizării, urmează a stabili cauțiunea la un nivel de 10 % din costul serviciilor prestate debitorului și neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 Cod procedură civilă în urma admiterii recursurilor, hotărârea va fi casată în parte cu trimiterea spre rejudecare referitor la cererile de intrare în faliment, cauțiunea va fi stabilită la valoarea de 10 % din costul serviciilor prestate și neachitate, iar restul dispozițiilor din sentință vor fi menținute.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile formulate de creditorii B și ON Gaz România împotriva sentinței civile nr. 964/SIND/13.12.2007 a Tribunalului Brașov - Secția Comercială pe care o casează în parte și, în consecință:
Respinge excepția prematurității cererilor privind intrarea în faliment a debitoarei și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea soluționării cererilor pe fond.
Obligă debitoarea să depună la banca unde are deschis cont curent o cauțiune de 10 % din costul serviciilor prestate debitorului de către creditoarea ON Gaz România și neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Șt./21.05.2008
Dact.23.05.2008/3 ex.
Jud.fond:
Președinte:Codruța VodăJudecători:Codruța Vodă, Carmen Bujan, Gabriel Ștefăniță
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 146/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 18/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
