Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 495/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - procedura insolvenței -

- contest. tablou credit. -

R O ÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 495

Ședința publică din 2 APRILIE 2008

PREȘEDINTE: Hîncu Cezar

JUDECĂTOR 2: Grapini Carmen

JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina

Grefier:- -

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de recurenta - "" -, cu sediul în mun. S,-, jud. S, prin lichidator cabinet Individual de Insolvență S și creditoarele: - " " -, cu sediul în mun. Rîmnicu,-, jud. V (fostă - " " -), cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la - " " - - Punct de lucru I,-, jud. I; - " GRUP" -, cu sediul în loc. R,-, jud. S M - prin lichidator - " LJ 2000", cu sediul în mun. S M,-, jud. S M; - "" SRL, cu sediul în loc. S,-, jud. A I; Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în mun. B,--11, sector 1; Ministerul Economiei și Finanțelor - - Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în mun. S,-, jud. S; - " ȘI " SRL, cu sediul în orașul Tîrgu,-, jud. I și - " " SRL B, cu sediul în mun. B,-, jud. BNî mpotriva sentinței nr.655 din 27 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - (dosar nr-, nr. vechi 56/F/2003).

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 26 martie 2008, iar apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi, 2 aprilie 2008.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor de față, constată:

Prin sentința nr. 22 din 15.03.2004, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscală, a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului debitoarei S, sentință rămasă irevocabilă prin decizia nr. 56 din 21.01.2005 a Curții de Apel Ploiești.

Judecătorul sindic a desemnat în cauză lichidator judiciar pe ACCER Lichidator S și S (devenit ulterior Cabinet Individual de Insolvență ).

La data de 30.05.2006, administratorii judiciari au depus tabelul preliminar al creanțelor.

Împotriva acestui tabel preliminar debitoarea a formulat contestație.

Creanțele contestate de debitoare au fost cele pretinse de către următorii creditori:

- Primăria S pentru suma de 37.965 lei, arătând că aceasta nu a formulat cerere de înscriere;

- B pentru suma de 49.199,9 lei, întrucât nu a fost desființat contractul de vânzare cumpărare acțiuni;

- BANCA, care a cesionat creanța RO SRL Pitești, contract ce nu i-a fost comunicat iar creanța privea plata prin compensare; și în plus există dosarul nr. 623/2003 al Tribunalului Argeș în care a solicitat nulitatea contractului de cesiune de creanță;

- CONSTRUCTORUL Rîmnicu, motivat de faptul că debitoarea a primit marfă în valoare de 642.600.000 lei, însă plata urma a se face prin compensare și cum marfa era greu vandabilă, s-a acceptat modificarea prețului, fiind emisă în acest sens factura nr. -/2004 în valoare de 313.219.250 lei ROL;

- B, considerând că aceasta nu are o creanță certă, lichidă și exigibilă, cum a constatat de altfel și Curtea de APEL SUCEAVA;

- Vînători, întrucât creanța acesteia provine din contravaloare facturii cesionate STANDARD B și față de care s-a achitat contravaloarea mărfurilor livrate;

- B N, întrucât aceasta nu i-ar fi livrat marfă debitoarei, fapt constatat de către organele de control;

- GRUP S M și S M, invocând faptul că protocoalele de compensare nu sunt valabile;

- Pitești, motivat de faptul că s-a stabilit ca plata să se facă prin compensare;

- S, întrucât aceasta a ridicat marfă în valoare de 26.828.570 lei și deci figurează cu un sold debitor de 11.868,12 lei;

- Focșani, pentru faptul că aceasta a primit ca retur marfă în valoare de 11.007.000 lei;

- INDUSTRIAL B, întrucât aceasta a fost dizolvată.

Debitoarea a mai contestat și creanțele înscrise de către lichidatorul judiciar în tabelul preliminar privind pe creditoarele: - SRL I, - - B, - SRL, -, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - -, - - și - COM SRL, întrucât nu au formulat cereri de creanțe până la data de 20.05.2006.

Împotriva aceluiași tabel preliminar al creditorilor au mai formulat contestații următoarele creditoare:

- S, care a solicitat înscrierea sumei de 58.859,51 lei RON;

- Rîmnicu ( fostă ), care a solicita înscrierea sumei de 543.795,22 lei RON, rezultată ca urmare a scăderii sumei de 9.329 lei RON;

- SRL B, solicitând înscrierea sumei de 464.091.978 lei, depunând în probațiune copii după facturi, copii după contractul de cesionare și protocolul de compensare;

- BANCA - Pitești a contestat valoarea creanței care rezultă din contractul de cesiune în valoare de 277.116 lei, cât și rangul acesteia, susținând că fiind înscrisă în arhiva electronică, creanța sa este prioritară față de creanțele bugetare;

- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Saf ormulat contestație solicitând înscrierea creanței în valoare de 12.745.487 lei RON, susținând că în mod greșit administratorii judiciari au defalcat creanța ca fiind compusă din 884.751,63 lei RON și 11.866.730,37 lei RON, creanță contestată în dosar nr. 2334/2002, lucru eronat deoarece în acest dosar este contestat procesul verbal nr. 558/1994 care stabilește obligația de 415.404.046 lei, iar în dosar nr. 2184/2004 privește obligații suplimentare în valoare de 23.619.924.000 lei ROL, astfel că se impune înscrierea în tabel a creanței de 12.745.417 lei din care 10.431.955 lei creanță certă și 2.403.332 lei creanță în litigiu;

- Sas usținut că a contestat și procesul verbal nr. 387/2004, în care sunt cuprinse debitele menționate; mai mult, în urma proceselor purtate trebuia să-i restituie mai multe sume de bani;

- B, criticând valoarea și prioritatea creanței;

- GRUP S M, care susține că debitoarea a recunoscut creanța.

Prin sentința nr. 359 din 17 iulie 2006 a Curții de APEL SUCEAVA - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscală, prin judecătorul sindic, au fost soluționate toate contestațiile formulate de debitoare și de creditoarele menționate.

Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială, de contencios administrativ și fiscală, prin decizia nr. 30 din 18 ianuarie 2007, a admis recursurile declarate în cauză, a casat sentința, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, judecătorul sindic.

Procedând la rejudecarea cauzei în fond, după casarea cu trimitere, prin sentința nr. 655 din 27 noiembrie 2007, judecătorul sindic a admis în parte contestația, stabilind că S are o creanță bugetară privilegiată de 9.982.517 lei și o creanță bugetară privilegiată provizorie de 2.440.911 lei.

A respins cererea de majorare a creanței

A admis contestațiile debitoarei.

A respins cererea de creanță a

A espins contestația

A admis în parte contestația Băncii Comerciale - Sucursala Pitești, stabilind că aceasta are o creanță chirografară garantată de 277.116 lei.

admis în parte contestația debitoarei împotriva creanței B, stabilind creanța acesteia în sumă de 1.307.664,6 lei chirografară provizorie garantată.

A admis în parte contestația debitoarei, stabilind creanța B în valoare de 28.894 lei chirografară.

A admis contestația debitoarei, dispunând radierea creditoarei A

A admis în parte contestația creditoarei B, stabilind creanța acestei creditoare în sumă de 33.909,19 lei chirografară sub condiție.

A admis în parte contestația debitoarei, stabilind creanța S în valoare de 7.436 lei chirografară.

A admis contestația creditoarei Rîmnicu V, stabilind creanța creditoarei în valoare de 534.466,22 lei chirografară.

A admis în parte contestația debitoarei, stabilind creanța Focșani prin lichidator în valoare de 13.763,6 lei chirografară.

A admis contestația debitorului, anulând ca netimbrate cererile de creanțe formulate de S și Tg.

A admis contestația debitorului, respingând cererile de creanță formulate de GRUP R prin lichidator și cererea de intervenție și de creanță formulată de GRUP S

A admis în parte contestația debitorului, stabilind creanța în valoare de 141.647 lei chirografară, decăzută din drepturile prevăzute de art. 76 din Legea nr. 85/2006.

A admis contestația debitorului, dispunând radierea creanțelor, S B, și INDUSTRIAL B, dispunând totodată radierea acestor creditori din tabelul de creanțe.

A respins ca nefondată contestația debitoarei la creanțele Municipiului S, Banca - Sucursala Pitești, CONSTRUCTORUL Rîmnicu V, Vânători, D prin lichidator, Pitești, Rîmnicu V (fosta - - I), Novaci,

A admis contestația S, stabilind creanța acesteia în valoare de 58.859 lei chirografară provizorie.

A respins contestația debitoarei, admițând cererea de creanță a prin lichidator în valoare de 169.871 lei chirografară provizorie.

A admis contestația debitoarei, respingând cererile de creanță formulate de, ȘI,

A dispus înlocuirea în tabelul creditorilor a AF cu și

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut în esență, următoarele:

Referitor la creanța S, în raport de hotărârile judecătorești pronunțate în cauză și față de sumele achitate de către debitoare, creanța rămasă este de 9.952.576 lei bugetară privilegiată și 2.440.911 lei creanță bugetară provizorie, iar cererea de majorare a câtimii creanței pretinse a fost respinsă motivat de faptul că nu a fost însoțită de vreun titlu executor.

În ceea ce privește creanța Municipiului S ( Primăria S), judecătorul sindic a reținut că este justificată fiind pretinsă de către reprezentantul acesteia, așa cum s-a și consemnat în încheierea de ședință, fiind depuse titlurile executorii.

A mai reținut judecătorul sindic că cererea creditoarei B este neîntemeiată, creanțele pretinse regăsindu-se în creanța solicitată de către creditoarea

A mai reținut judecătorul sindic, față de actele depuse la dosar, că Banca Comercială își justifică creanța în sumă de 277.118 lei, garantată, cesiunea de creanță fiind înscrisă în arhiva electronică, neexistând însă un bun afectat garanției pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 98 din Legea nr. 85/2006.

Referitor la creanța CONSTRUCTORUL - Rîmnicu, judecătorul sindic a reținut că față de recunoașterea acesteia de către debitoarea însăși, conform actelor aflate la dosar, inclusiv înregistrările din contabilitatea proprie, contestația debitoarei apare ca fiind nefondată.

Creanțele pretinse de către Vînători și D au fost stabilite prin sentința nr. 22/2003 și 23/2003 ale Tribunalului Suceava, rămase irevocabile.

De asemenea, plățile efectuate către STANDARD B urmează a fi supuse compensării în condițiile în care plățile s-au efectuat anterior notificării cesiunii de creanță.

Cât privește criticile debitoarei privind creanța D, judecătorul sindic a reținut că acestea au fost deja analizate, neputând fi reluate, existând autoritate de lucru judecat.

Față de creanța B N, judecătorul sindic a reținut că nu există o soluție definitivă asupra falsului comis și nici nu a fost desființat titlul executoriu respectiv sentința 1048/2003 a Tribunalului Bistrița N, așa încât această creditoare urmează a fi trecută în tabel cu o creanță garantată provizoriu, de 130.766,36 lei.

Referitor la B, judecătorul sindic a avut în vedere compensarea debitelor, suma rămasă a fi înscrisă în tabelul preliminar fiind de 28.894,27 lei.

Cu privire la creanța A I, judecătorul sindic a reținut că această societate a fost lichidată și radiată din Registrul Comerțului, așa încât se impune radierea de pe tabelul de creanțe.

În ceea ce privește pe GRUP prin lichidator, judecătorul sindic a constatat, verificând înscrisurile depuse, în special modalitatea de întocmire a protocoalelor nr. 923, 246, 218/2002, că această creditoare trebuie să-i plătească debitoarei suma solicitată și nu debitoarea care trebuie să-i plătească creditoarei GRUP

Față de cererea GRUP, judecătorul sindic a reținut că așa cum rezultă din protocoalele nr. 243, 929 și 218/2002, această creditoare trebuie să se îndrepte împotriva SRL și și nicidecum împotriva S iar în ceea ce privește protocolul nr. 252/2002, creditoarea GRUP, nu și-a îndeplinit integral obligațiile asumate.

Cu privire la, prin considerentele sentinței atacate s-a reținut, față de decizia nr. 893/2003 a Curții de APEL SUCEAVA că nefiind stabilită data compensării, creanța pretinsă urmează a fi trecută în tabel sub această condiție care va fi analizată cu ocazia planului de reorganizare, iar în ce privește înscrierea în nu poate fi schimbată prioritatea creanței, fiind înscrisă doar cesiunea și nu existența unor garanții.

În ceea ce privește creanța, având în vedere stingerea parțială a creanței, rezultă că suma rezultată, ce urmează a fi înscrisă în tabelul preliminar, se ridică la 7.436 lei creanță chirografară.

Față de creanța S contestația acesteia apare întemeiată, întrucât nu a fost soluționat irevocabil litigiul având ca obiect tocmai suma pretinsă, așa încât după soluționarea acțiunii, să fie menținut sau modificat cuantumul creanței.

În ceea ce privește pe creditoarea ( fosta SRL), judecătorul sindic a scăzut suma de 9.329 lei contravaloare marfă livrată conform protocolului de compensare, rezultând o creanță de 534.466,22 lei.

De asemenea, judecătorul sindic a admis în parte contestația debitoarei față de creanța Focșani întrucât debitoarea a făcut dovada că a returnat marfă în valoare de 137.746 lei, din care s-au reținut mărfuri în valoare de 1.100 lei, rămânând o diferență de 1.376.360 lei ce urmează a fi înscrisă în tabelul creditorilor.

Cererea a fost respinsă întrucât aceasta nu a fost înscrisă în tabelul preliminar și deși notificată, nu a formulat contestație.

Cererile de creanțe ale S și Tg. N, au fost anulate ca netimbrate, întrucât deși au fost citate cu mențiunea timbrării, acestea nu s-au conformat.

Cu privire la creanța, judecătorul sindic a reținut prescripția extinctivă a dreptului la acțiune, având în vedere că facturile ce stau la baza creanței pretinse au fost emise în anul 2000.

Întrucât a depus declarația de creanță cu depășirea termenului legal, aceasta a fost înscrisă cu suma de 14.164,71 lei creanță chirografară.

Referitor la creanțele - SRL, - - B, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL, - SRL și - INDUSTRIAL - B, deși acestea au fost notificate, nu au depus cerere de creanță, contestația debitoarei fiind întemeiată, va fi dispusă radierea creditorilor din tabelul de creanțe.

A mai reținut judecătorul sindic că cererile creditoarelor Z și sunt nejustificate, fiind incidentă prescripția extinctivă a dreptului la acțiune al acestora.

Cu privire la cererea ȘI Tg., judecătorul sindic a constatat că procesul verbal de compensare nu a fost semnat și de, iar această creditoare nici nu a dovedit că și-a îndeplinit obligațiile asumate, iar în procesul verbal nr. 891/2003, ȘI apare ca și debitoare a, nicidecum creditoare.

Cu privire la Hîrlău, judecătorul sindic a reținut că aceasta va face dovada creanței sale, pentru care a și promovat acțiune în justiție, fiind suspendat termenul de prescripție.

Judecătorul sindic a admis și cererea creditoarei AF, însă cum aceasta a fost radiată, creanța sa a fost preluată de către titularii și

Împotriva acestei sentințe au declarat în termen legal recurs creditoarele - -, - GRUP - S M - prin lichidator - LJ 2000, - SRL S, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, Ministerul Economiei și Finanțelor - - Direcția Generală a Finanțelor Publice S, - ȘI SRL Tîrgu și - SRL B, precum și debitoarea.

Creditoarea Rîmnicu, în motivarea recursului său, arată că în mod nelegal judecătorul sindic a scăzut, de două ori, din câtimea creanței sale, suma de 9.329 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr.- din 26.02.2004, strecurându-se astfel o eroare evidentă, suma corectă cu care trebuie a fi înscrisă în tabelul creditorilor fiind de 543.795,22 RON.

Creditoarea GRUP, motivându-și recursul (fila 5 dosar) invocă faptul că inițial a fost înscrisă pe creditorilor, însă ulterior nelegal lichidatorul judiciar i-a comunicat faptul că i s-a respins cererea de înscriere a creanței de 693.600 RON și în consecință judecătorul sindic i-a respins contestația formulată deși creanța sa rezultă din derularea raporturilor comerciale în cadrul cărora a fost încheiat protocolul de compensare a datoriilor nr.252 din 20.11.2002, încheiat între, Grup și Grup, compensare la baza căreia au stat alte 3 protocoale de compensare a datoriilor.

Mai arată recurenta că întrucât debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de a-i livra marfă în valoare de 693.600 RON, deși a fost notificată în acest sens, se impune înscrierea sa pe tabelul creditorilor, astfel încât în mod greșit contestația sa a fost respinsă de către judecătorul sindic.

Recurenta în motivarea recursului declarat (fila 19 dosar) invocă faptul că nelegal cererea sa de înscriere pe tabelul creditorilor a fost anulată ca netimbrată, deși a depus la dosar taxa de timbru și timbru judiciar.

Bprin recursul său (fila 23 dosar) susține că sentința atacată este nelegală, întrucât creanța sa a fost preluată atât de la Casa de Asigurări de Sănătate prin protocol - 209.490,30 RON, precum și de la fosta - 49.199,90 RON ca urmare a desființării contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 148/95, în virtutea pactului comisioriu de ultim grad înserat în contract, consecință a neachitării de către debitoare a trei rate, a dobânzilor aferente ultimelor două rate și a penalităților de întârziere.

RecurentaȘI L Tg.prin recursul său (fila 104 dosar) arată că are o creanță de 140.000 RON împotriva debitoarei, lipsa semnăturii de pe procesul verbal de compensare, neavând relevanță, creanța sa fiind certă, astfel încât în mod nelegal a fost admisă contestația debitoarei, dispunându-se radierea sa de pe tabelul preliminar al creditorilor.

B, în motivarea recursului (fila 108 dosar) arată că are o creanță certă garantată de 1.307.664,6 lei stabilită prin sentința nr. 1048/2003 a Tribunalului Bistrița N, rămasă irevocabilă, iar faptul că prin Ordonanța nr. 76/P/206 din 19.07 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Ns -a constatat că facturile nr. - - - au fost întocmite nelegal fiind sesizată instanța civilă în vederea anulării, nu are relevanță, atâta timp cât titlul său executoriu nu a fost desființat, așa încât creanța sa nu poate suferi nici o modificare nici cu privire la cuantum și nici cu privire la rangul de priorități.

Creditoarea, prin recursul său ( 101 dosar) arată că în mod nelegal judecătorul sindic i-a admis în parte contestația sa și cea a debitoarei, stabilind că are o creanță bugetară privilegiată de 9.982.517 lei și o creanță bugetară provizorie de 2.440.911 lei, respingându-i totodată cererea de majorare a creanței.

Mai arată recurenta că, întrucât prin sentința nr. 212 din 30.03.2006 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 2334/2003, irevocabilă prin respingerea recursului declarat de S, s-a dispus restituirea de către instituția sa către Sas umei de 226.803 lei impozit pe profit plus 114.112 lei dobânzi și 24.064 lei penalități de întârziere, Administrația Finanțelor Publice a Mun. Sap rocedat potrivit dispozitivului hotărârii, în sensul achitării sumelor prin compensare cu obligații de plată aflate în evidența fiscală, așa încât nu se mai poate reține caracterul litigios al sumei de 364.979 lei (compusă din 226.803, 114.112 lei și 24.064 lei), această sumă fiind deja scăzută din evidențele fiscale.

În acest sens a fost depusă declarația de creanță nr. 12.919 din 24.08.2007, prin care recurenta a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor a sumei de 13.048.847 lei.

Precizează recurenta că întemeiate sunt și majorările pretinse, conform art. II al. 6 din nr.OG 47/2007.

În consecință, arată S, creanța sa este de 13.048.487 lei, din care 10.285.877 lei creanță bugetară privilegiată certă și 2.361.992 lei creanță bugetară privilegiată contestată.

Debitoarea, prin recursul său, critică sentința pentru nelegalitate, invocând faptul că din dosarul nr. 2184/com/2004 al Tribunalului Suceava, respectiv din raportul de expertiză efectuat, rezultă că la data de 31.07.2004, a creditat pe S cu suma de 28.825.677.973 lei, din dosarul nr. 2334/2003 (în care s-a pronunțat sentința nr. 212 din 30.03.2006), rezultând că Saf ost obligată să-i restituie suma de 2.268.025.427 lei, reprezentând impozit pe profit, impozit pe dividende, suma de 1.141.120.680 lei majorări, 240.637.139 lei penalități și suma de 84.060.000 lei cheltuieli de judecată.

Totodată arată debitoarea recurentă, majorările pretinse de către creditoarea S sunt nelegale, încălcându-se dispozițiile art. 41/1 din Legea nr. 85/2006, precum și art. I pct. 21 a, art. 122/1 din nr.OG 47/2007.

Concluzionează recurenta că S ar trebui înscrisă în tabelul creditorilor cu o creanță sub condiție, aflată în litigiu, în valoare de 121.948.987.029 lei ROL.

Cu privire laPrimăria S,recurenta S arată că în mod nelegal judecătorul sindic i-a respins contestația, întrucât această creditoare nu a depus declarație de creanță reprezentantul acesteia solicitând doar verbal, în ședința de judecată, înscrierea pe creditorilor.

Cu privire laBanca Comercială- Sucursala Pitești, recurenta arată că nu se poate reține o creanță certă, lichidă și exigibilă, bunurile din facturile cesionate aflându-se în magazia sa, așa încât Banca Comercială poate să-și ridice marfa cesionată de către RO

Referitor la creditoarea, recurenta arată că judecătorul sindic nu a luat în considerare Decizia nr. 15 din 16.02.2005 a Tribunalului Suceava.

În ceea ce privește creditoareleCONSTRUCTORUL Rîmnicu și Pitești, recurenta arată că în facturile emise s-a prevăzut plata prin compensare, așa încât cele două firme trebuie obligate să-și ridice mărfurile din magazia societății.

Mai arată recurenta că. ar trebui înscrisă pe tabelul creditorilor cu o creanță chirografară, având în vedere dosarul nr- aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița, având ca obiect desființarea actelor false.

Cu privire la- -, recurenta solicită înscrierea pe tabelul creditorilor, cu o creanță de 324.671 lei sub condiția compensării, având în vedere protocolul de compensare nr. 123 din 01.07.2002 precum și Ordonanța nr. 1303/17.10.2002.

Referindu-se laFocșani, recurenta arată că în realitate, această societate este debitoarea sa în sensul că-i datorează mărfuri în valoare de 1.083.846,76 lei RON.

În ceea ce privește creditoarea recurenta arată că protocolul de compensare nr. 19 din 18.03.2003 este nul, întrucât a achitat debitul către Standard, urmează a fi radiată din tabelul creditorilor.

Referitor laD,recurenta precizează că după deschiderea procedurii i-a achitat suma de 60.690 lei conform contractului de cesiune de creanță nr. 21 din 10.08.2004, așa încât această sumă urmează a fi scăzută din totalul creanței.

Față de creditoarea. recurenta precizează că judecătorul sindic a ignorat protocoalele nr. 143 din 14.08.2004 și nr. 90 din 09.04.2005, reținând din eroare o creanță de 169.871 lei în loc de 68.140,45 lei, solicitând astfel înscrierea acestei creanțe chirografare, sub condiție, până la finalizarea litigiului.

În finalul recursului său, debitoarea arată că nelegal a admis judecătorul sindic înscrierea pe tabelul creditorilor a creanței pretinse deși, deși aceștia nu au nici o calitate, neexistând vreo sentință judecătorească, Asociația Familiară fiind dizolvată.

Examinând recursuriledeclarate în cauză, ale căror motive pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, curtea constată ca fiind întemeiate doar recursurile declarate de S și - Rîmnicu.

Astfel referitor la recursul creditoarei, curtea constată că în mod eronat judecătorul sindic a admis contestația debitoarei, dispunând anularea ca netimbrată a cererii sale de creanță, deși a achitat taxele judiciare legal datorate, conform chitanței aflate la fila 1265 dosar - vol. 6, fiind depusă de către administratorul societății -.

Ca urmare, având în vedere necercetarea fondului privind această creditoare se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare judecătorului sindic cu privire la contestația debitoarei formulată doar împotriva înscrierii pe tabelul creditorilor a

Întemeiat apare și recursul creditoareiRîmnicuprivind scăderea de două ori, a aceleiași sume de 9.329 RON din creanța totală pretinsă de către această creditoare.

Cum însă acest motiv de recurs ar atrage modificarea sentinței iar recursul declarat de către creditoarea S atrage casarea, fiind incident în cauză art. 312 pct. 3 Cod procedură civilă, se impune casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare și a contestației formulate de Râmnicu

Celelalte recursuri declarate în cauză apar ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:

Motivele invocate de cătrerecurenta GRUPnu pot fi primite, având în vedere că din protocolul de compensare a datoriilor nr. 252 din 20.11.2002, rezultă fără echivoc faptul că debitoarei S nu-i incumbă nici o obligație de plată a vreunei sume de bani către Grup S M, ci dimpotrivă această societate urma a-i achita debitoarei plata contravalorii mărfurilor pe care trebuia să le ridice.

De remarcat este clauza cuprinsă în alin. 3 din protocolul menționat conform căreia "compensarea devine valabilă în momentul ridicării mărfii de la În caz contrar compensarea se anulează".

Așadar, în mod corect judecătorul sindic a constatat că Grup R nu are calitatea de creditoare față de debitoarea S și în consecință în mod corect a admis contestația debitoarei.

Recursul declarat în cauză de către se dovedește a fi de asemenea neîntemeiat.

Astfel din verificările efectuate de către administratorul judiciar, la solicitarea judecătorului sindic, s-a constatat că suma de -,30 lei pretinsă de către B se regăsește în declarația de creanță depusă de către S, așa încât aceste două instituții urmează a se desocoti cu privire la această creanță pretinsă, existând posibilitatea rectificărilor ce se impun, de către administratorul judiciar, până la data întocmirii tabelului consolidat al creditorilor.

Cu privire la suma de 49.199,90 lei pretinsă de către B, de remarcat este faptul că prin sentința nr. 186 din 25.04.2006 pronunțată în dosarul nr. 56/F/2003, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 514/05.10.2006 a Curții de APEL SUCEAVA, contractul de vânzare-cumpărare nr. 148/27.04.1995 nu a fost desființat.

De asemenea, suma de 884.571,63 lei pretinsă de B, a fost preluată de către S de la Casa Județeană de Pensii S, formând obiectul dosarului nr. 2184/2004.

Ca urmare, recursul declarat de către B, urmează a fi respins ca nefondat.

În ceea ce privește recursul creditoareiȘI. - fila 104 dosar, instanța constată de asemenea că este nefondat având în vedere faptul că protocolul nr. 136 din 25.06.2003 nu este semnat și stampilat de, factura nr. - din 18.01.2003 nu i- fost adusă la cunoștință debitoarei iar din protocolul de compensare nr. 89 din 08.04.2003, rezultă că ȘI are obligația de plată față de debitoare și nu invers.

Nefondat apare și recursul declarat de către. având în vedere faptul că dosarul nr- având ca obiect anularea facturilor considerate ca fiind false, nu a fost finalizat, fiind în curs de judecată.

Nici recursul declarat de către nu este întemeiat, având în vedere sentința nr. 2083 din 21.06.2007 a Tribunalului Suceava prin care a fost anulat procesul-verbal de control fiscal nr. 387 din 28.06.2004 prin care au fost stabilite în sarcina debitoarei falite obligații fiscale în sumă de 12.194.898,70 lei RON. Referitor la suma de 41.540 lei RON stabilită prin procesul verbal de control nr. 558 din 19.05.1999 încheiat de către reprezentanții Administrației Financiare S, instanța constată că nu este datorată, întrucât prin sentința nr. 212 din 30.03.2006 a Tribunalului Suceava rămasă irevocabilă, procesul verbal menționat a fost de asemenea anulat.

De remarcat este și faptul că prin aceeași sentință, S și Administrația Finanțelor Publice S au fost obligate să-i restituie debitoarei suma de 226.803 lei cu titlu de impozit încasat necuvenit, 114.112 lei dobânda aferentă și 24.064 lei penalități, sume ce nu pot fi compensate nefiind îndeplinite cerințele art. 52 din Legea 85/2006.

Totodată, cum sentința nr. 2083 din 21.06.2007 a Tribunalului Suceava nu este încă irevocabilă, creanța pretinsă de către recurenta S în sumă de 12.194.898,70 lei, stabilită prin procesul verbal nr. 387 din 28.06.2007, nu poate fi înscrisă în tabelul preliminar decât sub condiție, întrucât este deocamdată litigioasă.

Ca urmare, cum motivele invocate de către S nu pot fi reținute, recursul declarat de aceasta apare ca fiind nefondat.

Referitor la recursuldebitoarei S,instanța constată că pentru argumentele menționate,motivele de recurs vizând pe creditoarea S sunt nefondate.

Neîntemeiat apare și motivul de recurs al debitoarei S vizând creditoarea Primăria mun. S privind nedepunerea unei declarații de creanță, întrucât este infirmat prin cererea de înscriere pe tabelul creditorilor nr. 31293 din 29.09.2004, înregistrat la Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în acest dosar, încă din data de 27.10.2004, conform copiei anexate la concluziile scrise depuse.

Nici motivele de recurs ale vizând Banca - - Sucursala Pitești nu sunt întemeiate.

Astfel din actele aflate la dosar rezultă că - Sucursala Pitești acordat debitoarei RO Pitești, jud. A patru credite, conform copiilor contractelor de credit depuse la dosar.

Creditele acordate au fost garantate și cu contractul de cesiune de creanța nr. 1504 din 06.08.2002 prin care RO Pitești, a cesionat - Sucursala Pitești creanța pe care o avea de încasat de la S, creanță rezultată din facturile nr. - din 30.04.2002 și nr. - din 30.11.2001.

Cesiunea de creanță i-a fost notificată debitorului cedat prin executorul judecătoresc și a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, conform Legii nr. 99/99, anterior deschiderii procedurii insolvenței ce face obiectul prezentei cauze.

De altfel, art. 79 al. 2 din Legea Bancară nr. 58/98, incidentă în cauză la data încheierii contractului, prevede expres: "Contractele de credit bancar, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării creditului bancar constituie titluri executorii", dispoziție reluată și prin art. 120 din OUG nr. 99/2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitatului care a abrogat Legea nr. 58/98.

Ca urmare, rezultă fără echivoc faptul că sus-menționatul contract de cesiune de creanță constituie titlul executoriu, așa încât creanța pretinsă de - - Sucursala Pitești este certă, lichidă și exigibilă și deci în mod corect judecătorul sindic a dispus înscrierea acesteia în tabelul preliminar contestat.

Referitor la motivele de recurs ale S privind creditoarea S, instanța constată că sunt neîntemeiate, având în vedere Decizia nr. 15 din 16 februarie 2005 Tribunalului Suceava prin care s-a casat sentința atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cauza nefiind soluționată, fiind în prezent suspendată.

Nici motivele de recurs privind creditoarele CONSTRUCTORUL Rîmnicu și Pitești nu pot fi reținute, întrucât înțelegerea dintre părți vizând plata prin compensare, nu poate avea efecte privind înscrierea pe tabelul creditorilor, creanțele pretinse fiind certe, lichide și exigibile, dovedite prin înscrisurile depuse, inclusiv facturile emise și însușite de debitoare.

Nefondat apare și motivul de recurs al debitoarei privind pe creditoarea, având în vedere faptul că dosarul nr- nu este soluționat, fiind în curs de judecată.

De asemenea, cercetarea motivelor de recurs ale debitoarei privind pe este de prisos atâta timp cât s-a admis recursul acestei creditoare, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ocazie cu care judecătorul sindic urmează a avea în vedere și apărările debitoarei.

Neîntemeiate apar și motivele invocate de debitoare față de creditoarea Focșani, având în vedere sentința civilă nr. 269/2005 din care rezultă creanța de 294.715,77 lei, precum și livrările de marfă și returnările efectuate, așa încât în mod corect judecătorul sindic, a admis doar în parte contestația debitoarei.

Cu privire la recursul debitoarei privind creditoarele Vânători și - SRL D, curtea constată de asemenea ca fiind nefondat, având în vedere faptul că prin sentințele nr. 22 și 23/2003 ale Tribunalului Suceava rămase irevocabile, au fost stabilite creanțele de 111.282,77 lei și respectiv 519.118,4 lei, eventualele plăți efectuate neafectând înscrierile din tabelul preliminar, urmând ca aceste plăți să fie supuse compensării, în condițiile în care au fost efectuate anterior cesiunii de creanță iar criticile privind D fiind deja analizate cu ocazia soluționării contestației și a recursului declarat, hotărârea beneficiind de autoritatea de lucru judecat.

Totodată nu pot fi reținute nici motivele privind creditoarea Hîrlău, debitoarea nefăcând dovada cu acte a compensărilor efectuate, așadar a stingerii obligațiilor reciproce și nici a motivelor privind pe creditorii și G, întrucât aceștia au calitatea de succesori ai asociației dizolvate, fiind titularii creanței preluate de la fosta asociație familială.

Luând în considerare cele învederate mai sus, cum întemeiate s-au dovedit a fi doar recursurile declarate de către creditoarele și S, urmează a fi admise în temeiul art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, sentința casată parțial, doar cu privire la aceste două creditoare, cu trimiterea cauzei spre rejudecare doar în ceea ce privește contestația creditoarei Rîmnicu și contestația debitoarei privind cererea de înscriere în tabelul creditorilor a S, menținând totodată restul dispozițiilor sentinței.

Pentru argumentele mai sus-menționate, celelalte recursuri urmează a fi respinse ca nefondate, conform art. 312 alin. 1 teza II Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECID E,

Admite recursurile declarate de creditoarele - " " - Rîmnicu, și - "" SRL S, împotriva sentinței nr.655 din 27 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - (dosar nr-, nr. vechi 56/F/2003).

Casează parțial sentința și trimite cauza judecătorului sindic pentru rejudecarea contestației formulate de creditoarea - " " - Rîmnicu și a contestației debitoarei privind creanța pretinsă de - "" SRL

Respinge celelalte recursuri declarate în cauză, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud..

Tehnored.

Ex. 2/24.04.2008

Președinte:Hîncu Cezar
Judecători:Hîncu Cezar, Grapini Carmen, Nastasi Dorina

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 495/2008. Curtea de Apel Suceava