Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 831/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 831
Ședința publică de la 30 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva Sentinței comerciale nr. 435/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecare și în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința comercială nr. 435/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibius -a respins acțiunea comercială formulată de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva pârâtei Societatea Agricolă, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că reclamanta, în baza contractului de cesiune de creanță nr. -/3.12.1999 a preluat de la Banca Agricolă creanța cu care figura Societatea Agricolă, în cuantum de 20.133.672 lei.
În baza contractului de creditare nr. 33/5.04.1995 Banca Agricolă - Sucursala A, a acordat debitoarei un credit de 20.000 lei pentru înființare culturi agricole, garantat prin contractul de garanție imobiliară nr. 67/1992.
Prin ordonanța parchetului de pe lângă Judecătoria A din 16.09.1999 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de fals și uz de fals, reținându-se că în primăvara anului 1995 inculpatul a întocmit în fals procesul verbal al asociaților din Societatea Agricolă, președinte fiind numit.
Folosindu-se de acest document fals, inculpatul a semnat cu Banca Agricolă contractul de creditare nr. 33/1995.
Prin sentința cu nr. de mai sus, inculpații au fost condamnați penal, fiind obligați și la acoperirea prejudiciului produs părții civile AVAS - în sumă de 15 milioane lei.
Reclamanta AVAS B învederează că odată cu contractul de cesiune încheiat cu Banca Agricolă SA a preluat cu titlu de garanție Contractul de garanție imobiliară nr. 67/1992 autentificat de notariatul de Stat A, precum și contractul de garanție imobiliară din 23.03.1995 autentificat de Notariatul de Stat
Asupra creanței de 3280,98 USD, aceasta a considerat-o ca fiind o creanță privilegiată, întrucât sumele realizate din valorificare sunt destinate acoperirii datoriei publice.
Din corespondența purtată de reclamantă cu Oficiul Registrului Comerțului a rezultat că Societatea Agricolă având CUI -, nu era înscrisă în Registrul Comerțului, iar din adresa nr. 109/2009 a Judecătoriei A, a rezultat că societatea nu a fost înscrisă în Registrul Asociaților și Fundațiilor ținut de Judecătoria
Având în vedere faptul că, creanța pentru care reclamanta solicită deschiderea procedurii insolvenței, provine din anul 1999, instanța a constatat că aceasta era prescrisă conform Decretului nr. 167/1958
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS, care a solicitat modificarea sentinței atacate, admiterea cererii sale și deschiderea procedurii insolvenței.
În motivarea recursului s-a arătat că, în mod greșit s-a reținut prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței, termenul de prescripție fiind de 7 ani. La 16.03.2006 creditoarea a comunicat și a aplicat sechestru la27.11.2006. În mod greșit s-a făcut aplicarea prevederilor Decretului nr. 167/1958.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 299-316.pr.civ. Legea nr. 85/2006 și OUG nr. 51/1998.
Recursul este scutit de taxe.
Debitoarea a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, întrucât debitul nu este datorat, pentru suma pretinsă AVAS având posibilitatea să se îndrepte împotriva numitului, care, prin Sentința penală nr. 81/2000 a fost obligat la restituirea creditelor.
Verificând recursul creditoarei AVAS față de motivele invocate, în conformitate cu prevederile art. 304 și 3041.pr.civ. curtea de apel constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Față de soluționarea cererii prin admiterea excepției prescripției dreptului de creanță al AVAS, curtea de apel reține că, într-adevăr, în mod greșit judecătorul sindic a reținut că sunt incidente dispozițiile Decretului nr. 167/1958, fără a indica măcar textul din acest decret.
În speță, prescripția este reglementată de art. 13 pct. 5 din OUG nr. 51/1998. Termenul de prescripție este de 7 ani.
Termenul de prescripție a început să curgă de la data cesiunii de creanță, și anume, 3.12.1999 și 15.12.1999 (actul adițional). Creditoarea AVAS a invocat drept cauză de întrerupere a cursului prescripției comunicarea unor titluri executorii la 16.03.2006 și instituirea unui sechestru la 27.11.2006. Acestea sunt simple afirmații ale creditoarei, nesusținute în plan probatoriu. Nu s-au indicat titlurile executorii, nu s-au depus aceste titluri la dosar, nu s-a făcut dovada comunicării actelor indicate în recurs cu debitoarea. Afirmația creditoarei că numitul cunoștea despre actele de executare este nedovedită și, mai mult decât atât, irelevantă, prezenta cauză vizând debitoarea Asociația Agricolă SA și nu pe.
Curtea de apel reține că AVAS nu a făcut dovada întreruperii termenului de prescripție.
Termenul de prescripție prevăzut de art. 13 pct. 5 din OUG nr. 51/1998 s-a împlinit la 3.12.2006 și 15.12.2006, iar cererea de deschidere a procedurii a fost expediată doar la 15.07.2008.
În aceste condiții, chiar dacă judecătorul sindic s-a raportat greșit la prevederile Decretului nr. 167/1958, a reținut corect că a intervenit prescripția creanței creditoarei AVAS, termenul de 7 ani prevăzut de art. 13 pct. 5 din OUG nr. 51/1998 fiind împlinit mult înainte de introducerea cererii împotriva debitoarei.
Curtea de apel urmează ca, în temeiul art. 312.pr.civ. și art. 13 pct. 5 din OUG nr. 51/1998, să respingă drept nefondat recursul creditoarei AVAS.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AVAS B împotriva Sentinței comerciale nr. 435/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 4/22.12.2009
Jud. sindic:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|