Practica judiciara insolventa. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1
Ședința publică de la 05 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 3: Iulia Miler I -
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de B împotriva sentinței comerciale nr. 343/F din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic G reprezentantul recurentei-creditoare B, lipsă fiind intimatul-debitor SC " "SA, prin lichidator și intimații-creditori a Județului V și Primăria.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de taxă de timbru.
La data de 31.12.2009 s-a depus prin serviciul de registratură din partea lichidatorului judiciar întâmpinarea la cererea de recurs formulată în cauză.
Reprezentantul recurentei învederează instanței că a luat cunoștință de întâmpinarea depusă la dosar de lichidatorul judiciar, solicitând a se acorda cuvântul la dezbateri.
Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic G reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței comerciale nr. 343/F din 01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător Sindic cu trimitere în vederea rejudecării cauzei.
Declarându-se închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.343/F/1.10.2008 a Tribunalului Vaslui - judecător sindic, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC, județul
Dispune radierea debitorului din Registrul Comerțului.
Dispune notificarea prezentei sentințe debitorului, tuturor creditorilor, Direcției Finanțelor Publice V și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vaslui pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Descarcă lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
. contul de lichidare pe numele debitorului și dispune virarea sumei rămase în contul fondului de lichidare prevăzut de art. 4 al.(4) din Legea nr. 85/2006.
Deblochează depozitele de garanții gestiune constituite la. și dispune restituirea sumelor către titularii, și.
S-a reținut că lichidatorul judiciar, - Cabinet Individual de Insolvență desemnat să administreze procedura falimentului debitorului SC SA a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a aprobării raportului final de lichidare, a distribuirii tuturor sumelor și situațiile financiare privind debitorul.
Constatând că s-a întocmit raportul final de lichidare care a fost aprobat prin sentința civila nr. 329/F din 31.10.2007, că toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate și toate sumele au fost distribuite conform raportului asupra fondurilor obținute din vânzarea bunurilor și recuperarea de creanțe și a tabelului de distribuire fiind aprobat dovada plaților fiind făcută cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei;
În temeiul art.132 alin.2 din Legea 85/2006 se dispune închiderea procedurii falimentului si radierea debitorului din registrul comerțului.
Se descarcă lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități conform art.136 din Legea 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B susținând că măsura închiderii procedurii falimentului nu este legală, deoarece această procedură poate fi închisă numai după soluționarea definitivă și irevocabilă a recursului împotriva sentinței civile nr.329/F/31.10.2007.
În concluzie, având în vedere argumentele de mai sus, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cererii de atragere a recursului AVAS, consideră că procedura insolvenței nu se poate închide, din acest punct de vedere soluția pronunțată de judecătorul sindic fiind nelegală.
Judecătorul sindic și lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art.138 și urm. Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la fondul asigurărilor sociale de sănătate. Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei (cum, din păcate mult prea adesea se confundă), ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe.
Statul Român, reprezentat în cauza de față prin a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului". ( - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței).
Faptul că recurenta, în calitatea sa de creditor, este în situația imposibilității recuperării sumei cu care s-a înscris la masa credală, constituie o premisă concretă pentru a determina instanța de judecată să oblige persoanele responsabile la plată, aspect necercetat de instanța a cărei sentință se critică. În acest sens se subliniază reaua-credință de care a dat dovadă administratorul debitoarei în exercitarea atribuțiilor sale, atunci când a dus SC SA spre o incapacitate de plăți de natură a prejudicia creditorii, persoane de bună-credință, printre aceștia aflându-se și
a suferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea de către tribunal a faptului că debitoarea a ajuns în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura falimentului.
Prevederile art.138 din Legea 85/2006 nu conțin în mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății comerciale ajunsă în încetare de plăți; "această omisiune (așa cum este apreciată și de literatura de specialitate - - "Regimul juridic al insolvenței") nu este întâmplătoare, ci vine să sublinieze regimul agravat al răspunderii acestor membri ai organelor de conducere".
În acest sens se evidențiază faptul că legiuitorul, în textul legii, folosește expresia "au contribuit" la ajungerea societății în stare de insolvență, ceea ce sugerează aplicabilitatea textului și în situația în care fapta a constituit numai condiția favorabilă pentru realizarea efectului.
Astfel, atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât și din documentele depuse ulterior de către părți, se impune concluzia existenței unei cauzalități necesare și indivizibile cu faptele ilicite, fiind evident că faptele săvârșite de către intimați au favorizat apariția prejudiciului, chiar dacă nu l-au produs în mod nemijlocit. Din perspectiva reglementării prevăzute de Legea nr.85/2006, răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este prevăzută de art.138 din lege, este o răspundere specială care pune la îndemâna creditorilor și a instanței mijloacele juridice cele mai adecvate pentru a se asigura acoperirea în tot sau în parte a pasivului debitorului.
Responsabilitatea civilă a administratorilor este o responsabilitate subsidiară și indiferent dacă este individuală sau solidară, este una integrală atât pentru damnum emergens cât și pentru lucrum cessans. persoanelor chemate să răspundă patrimonial pentru falimentul societății când activele sociale sunt insuficiente este circumscrisă categoriei administratorilor în funcțiune la data încetării plăților sau persoanelor din conducerea debitoarei care s-au comportat în fapt ca veritabili administratori. Obligația subzistă dacă situația care a dus la insuficiența activului a luat naștere în timpul exercitării mandatelor.
Având în vedere că lichidatorul judiciar nu a înțeles să formuleze o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a fostelor organe de conducere, acesta era obligat să convoace Comitetul Creditorilor, în vederea obținerii de către aceștia a cererii de autorizare (având în vedere că este singurul în măsură să convoace Comitetul Creditorilor).
Analizând global criticile prin prisma dispozițiilor legale incidente se constată că recursul nu este întemeiat.
Lichidatorul judiciar în raportul întocmit, menționează că se impune închiderea procedurii falimentului debitorului ca urmare a distribuirii sumelor și a situațiilor financiare privind pe debitor.
Raportul final al lichidatorului a fost aprobat conform sentinței civile nr.329/F/31.10.2007, care reține că bunurile din averea debitorului au fost în totalitate lichidate iar sumele s-au distribuit creditorilor potrivit de distribuire aprobat, iar dovada plăților s-a făcut cu înscrisurile depuse la dosar.
Pe baza acestor detalii, se constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, la adăpostul oricăror critici.
Prin consecință, se va reține că recursul este nefondat sub toate aspectele învederate, urmând a se respinge și a se menține sentința instanței de fond fiind temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de B împotriva sentinței comerciale nr.343/F/01.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
13.2009.-
2 ex.-
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Traian Șfabu, Iulia Miler
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 678/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 866/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
