Practica judiciara insolventa. Decizia 1000/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1000
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Carmen Popescu
JUDECĂTOR 2: Angela Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Radu Mateucă Mateucă
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului formulat de debitoarea - COM SRL C, împotriva Sentinței nr. 269/03 aprilie 2008, pronunțate de judecătorul sindic de la Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-administrator judiciar - C și intimatele - creditoare DGFP D, AVAS B, - SA C, PRIMĂRIA C, PRIMĂRIA C și - SRL PRIN LICHIDATOR. CIV. EXPERT SRL, având ca obiect contestație creanță.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns Av. pentru recurenta-debitoare - COM SRL C, delegat pentru administratorul judiciar - C și Cons. jr. pentru intimata-creditoare DGFP D, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că la dosar s-a depus prin Serviciul Arhivă de către intimata Primăria Muncipiului C întâmpinare.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul părților asupra recursului de față.
Av. pentru recurenta debitoare - COM SRL C, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat conform motivelor scrise.
Delegat pentru administratorul judiciar - C pune concluzii de respingerea a recursului și menținerea sentinței pronunțate de judecătorul sindic de la Tribunalul Dolj ca temeinică și legală, având în vedere că există titluri executorii și hotărâri judecătorești prin care recurenta - debitoare a fost obligată către creditoarele - SA C și - SRL.
Cons. jr. pentru intimata-creditoare DGFP D solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât există titluri executorii și procese-verbale de sechestru asupra bunurilor debitoarei.
CURT EA:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 269 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr- au fost admise contestațiile formulate de lichidatorul judiciar - privind declarațiile de creanță ale creditorilor BCR, -, DIRECȚIA APELOR J, - SA și - SA; au fost respinse obiecțiunile formulate de lichidatorul judiciar privind declarațiile de creanță formulate de creditorii - SA și Primăria C; s-a dispus înscrierea în tabelul preliminar a creditoarei - SA cu suma de 1.743.366 RON și a creditoarei Primăria Municipiului C cu suma de 298.836 RON; au fost respinse contestațiile formulate de debitoare privind declarația de creanță depusă de - SA, AVAS,PRIMĂRIA C,DGFP D, - SA și PRIMĂRIA MUNCIPIULUI C; s-a dispus înscrierea în tabelul preliminar a creditoarei - cu suma de 1.560.210 RON, AVAS cu suma de 262.007 RON, PRIMĂRIA C cu suma de 57.582 RON, DGFP cu suma de 6.515.939 RON; a fost admisă contestația formulată de DGFP împotriva tabelului preliminar și s-a dispus înscrierea creanței în sumă de 6.515.939 lei cu titlu de creanță garantată.
În considerentele sentinței, judecătorul sindic a reținut faptul că în ceea ce privește contestația lichidatorului judiciar la creanța BCR aceasta este fondată deoarece declarația de creanță a acestei creditoare este depusă tardiv, respectiv la data de 9.07.2007, în condițiile în care termenul stabilit pentru depunerea declarațiilor era 5.07.2007. Cu privire la contestația formulată de lichidatorul judiciar la cererea de înscriere a creditoarei - SRL s-a reținut faptul că facturile fiscale nu poată semnătura și ștampila de primire a debitorului neexistând dovada acceptării la plată. Referitor la contestația formulată de lichidatorul judiciar față de cererea de înscriere la masă credală depusă de Direcția Apelor J, instanța de fond, analizând facturile depuse la dosar constată că acestea au fost emise în intervalul 2001-2003, iar această creanță este prescrisă. Cu privire la cererea de înscriere la masa credală a creanței deținută de - SA instanța a reținut că această creditoare nu a depus nici o factură prin care să dovedească suma solicitată, iar pe de altă parte, din fișa sintetică rezultă că debitul a luat naștere în anul 2002, astfel încât în raport de data formulării cererii, dreptul creditoarei de a cere recuperarea creanței este prescris. Referitor la contestația formulată de lichidatorul judiciar față de declarația de creanță depusă de creditoarea - SA instanța a considerat-o întemeiată deoarece actul prin care creditoarea își dovedește pretențiile îl constituie factura nr. -/22.09.1999, iar în raport de data emiterii operează prescripția.
Referitor la contestația formulată de debitoare la declarația de creanță depusă de creditoarea Primăria C instanța a reținut că suma solicitată de această creditoare reprezintă impozite și penalități ce au curs de la data pronunțării sentinței din 7.04.2005 prin care s-a stabilit că - COM SRL nu mai datorează nici o sumă față de Primăria C și până la data deschiderii procedurii. În ce privește contestația formulată de debitoare împotriva declarației de creanță depusă de creditoarea - SRL judecătorul sindic a reținut că este neîntemeiată deoarece prin sentința nr. 300F/16.05.2006 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 128/F/2006, rămasă irevocabilă, s-a dispus anularea contractului de vânzare cumpărare nr.1806/20.12.2004 prin care a fost înstrăinat în dauna creditorilor imobilul situat în C,-, astfel că debitoarea are obligația să restituie creditoarei suma de 300.000 RON reprezentând contravaloarea imobilului la data transferului. Cu privire la contestația formulată de debitoare la declarația de creanță depusă de - SA s-a reținut faptul că este nefondată deoarece între părți a intervenit o tranzacție la data de 12.02.2003 prin care pe de o parte debitoarea recunoștea debitul pe care îl avea față de această creditoare, iar pe de altă parte părțile au prevăzut stingerea acestui debit sub condiția achitării integrale a prețului terenului situat în C,-, însă contractul de vânzare cumpărare a fost desființat la 25.09.2006. Cu privire la contestația formulată de debitoare față de declarația de creanță depusă de AVAS s-a apreciat că este nefondată deoarece prin Protocolul nr. 5/22.12.2004 AVAS Bap reluat creanțele restante ale OLTENIA, iar prin Protocolul nr.41/17.02.2003 a preluat creanțele restante de la Fondul de asigurări sociale de sănătate, ambele reprezentând creanțe bugetare în temeiul OG 51/98 Cu privire la contestația formulată de debitoare la declarația de creanță depusă de DGFP s-a reținut faptul că procesele verbale de sechestru însoțite de titlurile executorii au fost comunicate debitoarei atât prin poștă cu confirmare,cât și prin publicitate, astfel că sunt nefondate apărările debitoarei potrivit căreia nu i-ar fi fost comunicate titlurile executorii pentru a le putea contesta.
Împotriva sentinței nr. 269/3.04.2008 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Dolj -Secția Comercială a declarat recurs debitoarea - COM SRL criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
Într-o primă critică, referitor la contestația recurentei cu privire la creanța DGFP D, s-a invocat faptul că era necesară verificarea creanței prin efectuarea unei expertize contabile având în vedere faptul că în declarația de creanță a fost trecută în mod eronat și suma de 698.257 lei.
Referitor la contestația debitoarei cu privire la declarația de creanță - SA, recurenta a invocat faptul că nu este dovedită în speță creanța acestei debitoare în cuantum de 128.325 lei și în plus este prescrisă deoarece din anul 2005 și până în prezent această creditoare nu a depus diligențe în vederea satisfacerii creanței. De asemenea, s-a invocat de către recurenta debitoare faptul că între aceasta și creditoarea - SA, la data de 12.02.2003 s-a încheiat o tranzacție autentificată sub nr. 1065 potrivit căreia s-a constatat satisfăcută creanța pe care o datora debitoarea către creditoare.
Cu privire la contestația debitoarei la declarația de creanță formulată de Primăria Municipiului C în cadrul motivelor de recurs recurenta debitoare a invocat faptul că suma de 751. 939 lei cu care a solicitat înscrierea la masa credală este, solicitând a se lua în considerare hotărârea nr. 222 din 31.10.2002 a Consiliului Local al Municipiului C prin care s-a stabilit că debitoarea este scutită de plata taxelor și impozitelor locale pentru terenul pe care îl are în concesiune conform art. 38 lit. d și art. 46 din legea215/2001.
Referitor la contestația debitoarei la declarația de creanță a Primăriei C, recurenta în cadrul motivelor de recurs, a invocat faptul că nu este lichidă și exigibilă creanța de 57.582 lei a acestei creditoare deoarece pe rolul instanțelor de judecată se află dosarul nr. 238/2006 la Judecătoria Calafat, cauză ce a fost trimisă pentru rejudecare de Tribunalul Dolj în urma anulării sentinței nr. 252/6.03.2006 pronunțată de Judecătoria Calafat.
Referitor la contestația debitoarei la declarația de creanță creditoarei - SRL, recurenta a invocat în cadrul motivelor de recurs faptul că această creditoare s-a înscris cu o creanță în cuantum de 300.000 lei reprezentând contravaloarea imobilului situat în C,- jud. D deși prețul acestuia a fost achitat. În plus, s-a invocat faptu lcă această creanță nu este certă, lichidă și exigibilă întrucât prin încheierea din 11.07.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- s-a reținut faptul că suma în cuantum de 300.000 lei nu este datorată către debitoarea recurentă.
Analizând motivele de recurs, Curtea apreciază că sunt nefondate având în vedere următoarele considerente:
Astfel, referitor la criticile privind contestația formulată de recurenta debitoare la declarația de creanță a DGFP prin care aceasta solicită efectuarea unei expertize contabile, Curtea apreciază că nu se poate da curs unei astfel de solicitări deoarece potrivit art. 66 din Legea 85/2006 creanțele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, nu vor fi supuse procedurii de verificare. În aceste condiții, se apreciază că în cauză nu se pune problema aplicabilității dispozițiilor art.129 alin. 5 pr.civ. potrivit cărora instanța prin rolul său activ avea îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză. În plus, este nefondată și critica recurentei potrivit căreia ar fi solicitat să se facă dovada comunicării titlurilor ce însoțesc declarația de creanță deoarece se constată că instanța de fond a reținut faptul că procesele verbale de sechestru, însoțite de titlurile executorii au fost comunicate debitoarei atât prin poștă, cu confirmare de primire, cât și prin publicitate.
Referitor la criticile de recurs formulate de debitoare, recurentă în cauză, la contestația privind declarația de creanță a creditoarei - SA, Curtea apreciază că și aceste critici sunt nefondate deoarece între părți a intervenit o tranzacție la data de 12.02.2003 prin care, pe de o parte debitoarea recunoaște debitul pe care îl avea față de această creditoare, iar pe de altă parte,părțile au prevăzut stingerea acestui debit sub condiția achitării integrale a prețului terenului situat în C,- de către debitoare către creditoare. Deoarece contractul de vânzare prin care creditoarea a înstrăinat către debitoare terenul sus-menționat a fost desființat la data de 25.09.2006 pentru neplata integrală a prețului, Curtea apreciază că de la această dată începe să curgă o nouă prescripție și în consecință față de data depunerii declarației de creanță dreptul creditoarei - SA de a mai solicita recuperarea creanței nu este prescris. Ca atare, este nefondată critica recurentei potrivit căreia ar fi prescrisă creanța acestei creditoare.
Cu privire la motivele de recurs formulate de recurenta debitoare la contestația privind declarația de creanță a creditoarei Primăria C, Curtea apreciază că și aceste critici de recurs sunt nefondate deoarece în temeiul hotărârii 222/31.10.2002 a Consiliului Local C, recurenta beneficiat într-adevăr de scutirea de plată a majorărilor și penalităților de întârziere datorate către bugetul local până la data de 31.10.2002, însă nu și ulterior acestei date. În plus, pentru sumele solicitate în declarația de creanță, Primăria Cad epus la dosar titluri executorii care nu au fost contestate de recurentă pe calea contestației la executare.
Referitor la motivele de recurs formulate de recurentă la contestația privind declarația de creanță a creditoarei PRIMĂRIA C, Curtea apreciază că sunt nefondate aceste critici întrucât suma solicitată de această creditoare reprezintă impozite și penalități ce au curs de la data pronunțării sentinței din 7.04.2005 prin care s-a stabilit că debitoarea, recurentă în cauză, nu ar mai datora vreo sumă către această creditoare. În speță, creditoarea prin cererea sa nu a avut în vedere perioada anterioară pronunțării sentinței,existând debite însoțite de titluri executorii anexate declarației de creanță.
Cu privire la motivele de recurs formulate de recurenta debitoare privind contestația acesteia la declarația de creanță a creditoarei - SRL, Curtea apreciază că de asemenea sunt nefondate deoarece prin sentința nr. 300/F/16.05.2006 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 128/F/2006, rămasă irevocabilă, s-a dispus anularea contractului de vânzare cumpărare nr. 1806 /12.12.2004 prin care a fost înstrăinat în dauna creditorilor imobilul situat în C,- alcătuit din teren în suprafață de 1012,74 și construcții, cu prețul de 300.000 lei. În speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 83 alin. 1 din legea 85/2006 potrivit cărora în cazul în care bunul a fost înstrăinat terțul dobânditor va trebui să restituie averii debitorului valoarea acestuia de la data transferului efectuat de debitor, astfel că recurenta debitoare are obligația restituirii către creditoarea - SRL sumei de 300.000 lei reprezentând contravaloarea imobilului la data transferului.
Apărarea recurentei privind soluționarea cererii de creanță prin încheierea din 11.07.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- nu poate fi reținută deoarece prin această încheiere s-a dispus suspendarea judecății în baza dispozițiilor art. 36 din Legea 85/2006.
Având în vedere considerentele sus-menționate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - COM SRL C împotriva sentinței nr. 269/3.04.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca refondat recursul formulat de debitoarea - COM SRL C, J/-325246 cu sediul în C, Șos C, - Noi, km.2, județul D, împotriva Sentinței nr. 269/03 aprilie 2008, pronunțate de judecătorul sindic de la Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-administrator judiciar - C, cu sediul în C, B, nr. 15 A-B și intimatele - creditoare DGFP D, cu sediul în C,-, AVAS B, - SA C, PRIMĂRIA C, PRIMĂRIA C, cu sediul în Oraș C, județul D și - SRL PRIN LICHIDATOR. CIV. EXPERT SRL, cu sediul în P, str. -, nr. 2.. 1,.17, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, Mateucă |
Grefier, |
10 Octombrie 2008
Red, jud,.R/.28.10.2008
Ex. 5 tehnored..4 ex./
Președinte:Carmen PopescuJudecători:Carmen Popescu, Angela Rădulescu, Radu Mateucă
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 439/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 589/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
