Practica judiciara insolventa. Decizia 1160/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1160
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Geta Sandu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în recursul declarat de debitorul "" I împotriva sentinței comerciale numărul 254/S din 6 mai 2009 a Tribunalului Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- dezbaterile în recurs au avut loc în ședința publică din 28 septembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărîre;
- la solicitarea formulată de intimatul creditor Administrația Finanțelor Publice a municipiului I de a se amîna pronunțarea pentru a depune la dosar note de concluzii scrise, Curtea a amînat pronunțarea pentru azi, 5 octombrie 2009. În termenul de pronunțare s-au depus note de concluzii scrise din partea creditorului bugetar Administrația Finanțelor Publice
INSTANȚA
Asupra cauzei comerciale de față;
Prin sentința comercială nr. 254/5 din 06.05.2009 a Tribunalului Iași, Secția Comercial Faliment, judecătorul sindic: A respins contestația debitoarei.
A admis cererea formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice a mun. I din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Jud. I, cu sediul în I,-, pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului ""
În temeiul art. 33 alin 6 din Legea privind procedura de insolvență, a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitorului "", cu sediul în I,-, nr. înregistrare la.-J-22/10474/1991.
În temeiul art. 34 din Legea privind procedura de insolvență, a numit lichidator judiciar pe Cabinet individual de insolvență, cu sediul social declarat în mun. I,-, - scara A,. 19, jud. I, număr de ordine în 578, cod de identificare fiscală RO -, care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din lege.
În lipsa unei convenții încheiate cu creditorii, a dispus ca lichidatorul să fie retribuit pe baza deconturilor aprobate de judecătorul-sindic, dar nu mai mult de 1000 pentru întreaga perioadă de derulare a procedurii.
Până la data de 06.07.2009 a dispus ca lichidatorul judiciar să depună la dosarul cauzei raportul întocmit potrivit cerințelor prevăzute de art. 59, al. 1,l din Legea 85/2006, raport în care își va exprima și opinia privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 138 din aceeași lege referitoare la răspunderea membrilor organelor de conducere.
Conform art. 35 din Legea nr. 85/2006:
In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, a obligat debitorul să depună la dosarul cauzei actele si informațiile prevăzute la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Conform art. 36 din Legea nr. 85/2006:
De la data deschiderii procedurii a suspendat de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Conform art. 46 din Legea nr. 85/2006:
In afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Conform art. 45 din Legea nr. 85/2006:
După rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii toate actele și corespondența emise vor cuprinde, în mod obligatoriu și cu caractere vizibile, în limbile română, engleză și franceză, mențiunea în insolvență, in insolvency, en procedure collective.
Conform art. 42 din Legea nr. 85/2006
După deschiderea procedurii este interzis administratorilor debitorului, sub sancțiunea nulității, să înstrăineze, fără acordul judecătorului-sindic, acțiunile ori părțile lor sociale sau de interes, a dispus indisponibilizarea acțiunilor ori a părților sociale sau de interes ale administratorilor debitorului in registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
În temeiul art. art. 107 din Legea privind procedura de insolvență, a dispus notificarea deschiderii procedurii asociaților, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, în vederea efectuării mențiunii în temeiul art. 108 din Legea privind procedura de insolvență, precum și tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.
A pus în vedere lichidatorului judiciar prevederile art. 252 din Legea nr. 31/1990 republicată și dispune menționarea la registrul comerțului a reprezentanților permanenți ai acestuia.
A fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere creanțelor la 07.07.2009.
A fixat termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la 22.07.2009.
A fixat termenul limită pentru depunerea contestațiilor la tabelul preliminar la 01.09.2009.
A fixat termenul pentru soluționarea eventualelor contestații la 09.09.2009, ora 11 și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 11.09.2009.
A fixat data ședinței adunării creditorilor la data de 18.09.2009,ora 11,00 la sediul Tribunalului Iași din str. -, nr. 20-A și convoacă creditorii debitorului, pentru alegerea comitetului creditorilor, al președintelui acestuia și stabilirea remunerației lichidatorului judiciar.
În temeiul dispozițiilor art. 107, alin. 2 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare al debitorului.
În temeiul art. 113 din lege, a dispus sigilarea bunurilor debitorului, indisponibilizarea imobilelor,a părților sociale și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare.
A fixat termen maxim de predare a gestiunii averii de la debitor la lichidator la data de 30.05.2009.
A dispus trimiterea cuvenitelor notificări către debitor, toți creditorii debitorului, băncilor și instanțelor judecătorești competente, cât și către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, dacă este cazul conform art. 7, al. 4 din legea insolvenței, de către lichidatorul judiciar.
In temeiul art. 4 din Legea privind procedura de insolvență, a dispus deschiderea de către lichidator a unui cont la o unitate bancară din municipiul I, din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii. Eventualele disponibilitățile bănești vor fi păstrate într-un cont special de depozit bancar.
Pentru a dispune astfel judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la numărul de mai sus, creditorul Administrația Finanțelor Publice a mun. Ias olicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitorul "", motivat de faptul că acesta este în încetare de plăți iar patrimoniul debitorului este în stare de insolvență,așa cum este descrisă de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.
În dovedirea cererii creditorul a înaintat la dosar înscrisuri.
Copia cererii introductive a fost comunicată în conformitate cu art. 33, alin. 1.
Debitorul a formulat contestație potrivit art. 33 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenței, solicitând respingerea cererii introductive din următoarele motive:
În primul rând debitoarea a susținut necesitatea introducerii în cauză a lichidatorului judiciar desemnat la registrul comerțului.
Susținerea, arată judecătorul sindic, nu poate fi primită întrucât, potrivit relațiilor furnizate de I, lichidatorul nu și-a depus semnătura la registrul comerțului, dată de la care va exercita această funcție, conform art. 252 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.
Or, conform art. 252 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, până la preluarea funcției de lichidator organele de conducere ale societății continuă să-și exercite atribuțiile.
Totodată, arată judecătorul sindic, debitoarea a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, pe motiv că societatea a fost dizolvată de drept, conform art. 30 din Legea nr. 31/1990.
Excepția este neîntemeiată întrucât, potrivit art. 1, alin. 2, lit. e din Legea nr. 85/2006, sunt supuse acestei proceduri și societățile comerciale dizolvate anterior cererii introductive.
Pe fond, debitoarea -contestatoare apreciază că nu sunt întrunite condițiile deschiderii procedurii insolvenței.
Tribunalul Iași arată că pentru motivele ce vor fi expuse în continuare apărările pe fond ale contestatoarei vor fi respinse.
Astfel, se constată că, împotriva debitorului, creditorul (îndreptățit conform art. 3 pct. 6) are o creanță dovedită ca fiind certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 zile și care depășește valoarea prag prevăzută de art. 3, pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
De asemeni, se constată că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 1 al. 2, lit. "e" din aceeași lege, drept pentru care, în temeiul art. 33 al. 6, cererea creditorului va fi admisă și pe cale de consecință se va deschide procedura simplificată a insolvenței față de debitor.
Se vor dispune și măsurile imediate prevăzute de lege,iar în ceea ce privește desemnarea lichidatorului judiciar, aceasta se va face în raport de complexitatea dosarului, ofertele depuse la dosar, disponibilitatea de timp și resurse umane ale practicianului în insolvență, cât și de experiența sa necesară unei buni administrări a cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs "" solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației debitoarei și a respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
În dezvoltarea motivelor de recurs "" arată că instanța de fond greșit a rezolvat excepția de inadmisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolvenței. Hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă). Societatea comercială debitoare a fost dizolvată de drept în temeiul prevederilor art. 30 din Legea nr. 359/2004, datorită nepreschimbării certificatului de înmatriculare în termenul stabilit de lege (30 decembrie 2004).
Ca urmare a dizolvării, a intrat în lichidare, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 359/2004. Cu privire la activitatea lichidatorului ce realizează lichidarea societăților comerciale dizolvate de drept potrivit prevederilor art. 31 alineatul (4) al Legii nr. 359/2004, se dispune că este remunerat din fondul constituit temeiul Legii nr. 64/1995 (Legea falimentului care a fost înlocuită de actuala lege a insolvenței).
Legiuitorul a creat o procedură simplificată de dizolvare, lichidare și radiere a societăților comerciale la care se referă art. 30 din Legea nr. 359/2004.
S-a apreciat că prin lipsa preschimbării certificatului de înmatriculare și a certificatului de înregistrare fiscală, acele societăți comerciale nu mai sunt în măsură să continue activitatea, au fost declarate dizolvate de drept și supuse lichidării în formă sumară (într-una din variante fiind stabilită chiar trecerea în patrimoniul statului ca bunuri abandonate a bunurilor rămase în patrimoniul societății dizolvate).
Procedura de dizolvare și lichidare reglementată de Legea nr. 359/2004, de vreme ce este finanțată din fondurile constituite pentru activitatea de lichidare din cadrul procedurii falimentare, vine să înlocuiască procedura falimentară cu privire la societățile comerciale dizolvate de drept în temeiul legii menționate.
De vreme ce societatea comercială este dizolvată și este în faza terminării operațiunii de lichidare, este inadmisibilă și se impune a fi respinsă cererea de deschidere a procedurii falimentului pe simplul temei al inexistenței bunurilor în patrimoniul societății debitoare.
Existența în Legea nr. 85/2006, a dispoziției art. 1 alin. (2) lit. e), potrivit căreia pot fi declarate în insolvență și societățile comerciale dizolvate anterior cererii, nu face admisibilă declararea în insolvență a societăților comerciale dizolvate de drept conform art. 30 din Legea nr. 359/2004. Dispoziția evocată din Legea insolvenței se referă la societățile comerciale dizolvate pentru cauze de drept comun prevăzute de legea societăților comerciale. În Legea nr. 359/2004, fiind vorba despre o cauză specială de dizolvare de drept, însoțită de o procedură simplificată de dizolvare, sunt înlăturate dispozițiile generale din art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 85/2006.
Ce rost ar mai avea procedura simplificată a insolvenței, arată recurenta, când patrimoniul societății comerciale deja a fost supus unei proceduri de lichidare. Deschiderea unei proceduri simplificate a procedurii insolvenței nu ar fi decât o dublare atât a lichidării pe care trebuie să o realizeze lichidatorul (care nu mai are decât să procedeze la operațiunea radierii firmei din registrul comerțului - de vreme ce chiar reclamanta afirmă în mod repetat că societatea comercială nu mai are bunuri în patrimoniu), precum și o dublare cheltuielilor avansate de către stat pentru lichidarea unui agent economic (pentru că o dată se vor fi plătit onorarii pentru lichidatorul numit în temeiul Legii nr. 359/2004, iar a doua oară ar urma să fie plătit lichidatorul ce se desemnează în procedura insolvenței, lichidator care nu are decât să constate același lucru pe care l-a constatat atât lichidatorul, cât și organele administrației financiare prin procesul-verbal de insolvență).
Recurenta arată că cererea de deschidere a procedurii insolvenței este vădit nefondată pentru că se susține că s-ar impune deschiderea procedurii insolvenței pe motiv că în perioada 01.01.2008-15.12.2008 s-a aflat în încetare de plăți.
Pretenția reclamantei de a se fi efectuat plăți în perioada amintită, este de-a dreptul absurdă, atâta timp cât societatea comercială este dizolvată de drept din data de 30 decembrie 2004, dizolvare ce a fost constatată prin încheierea nr. 1362/08.03.2005 dată de judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului, iar de la data de 26 octombrie 2005 se află în procedura de lichidare.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul că anterior dizolvării de drept, societatea comercială nu a funcționat mai mulți ani, fiind întocmite declarații de inactivitate.
Cât timp unitatea nu mai are dreptul de a funcționa de la data de 31 decembrie 2004 (adică nu a mai avut abilitatea de a începe noi operațiuni comerciale și de a realiza venituri), fiind supusă lichidării, iar pentru că lichidarea este practic încheiată, nu avea cum să mai realizeze plăți în perioada pe care o indică reclamanta (01.01.2008-15.12.2008). lipsa plăților în perioada de terminare a lichidării este o stare normală a patrimoniului unei societăți comerciale dizolvate, întrucât fiind epuizate toate elementele din activul patrimonial, active ce au fost întrebuințate pentru lichidarea pasivului, urmează a se dispune închiderea lichidării și radierea firmei din registrul comerțului.
A merge pe raționamentul reclamantei, s-ar ajunge la o situație absurdă, de a introduce în procedura insolvenței toate societățile comerciale care se află în lichidare, ceea ce legiuitorul niciodată nu a admis, motiv pentru care a creat proceduri distincte de dizolvare și lichidare prin acte normative distincte, precum Legea nr. 31/1990, Legea nr. 359/2004 și Legea nr. 85/2006.
Recurenta mai critică hotărârea cu privire la motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă). Judecătorul primei instanțe a făcut numai o referire sumară la niște texte de lege despre care se spune că ar fi incidente în cauză, dar nu arată în niciun loc în motivarea sa care este perioada de încetare de plăți.
Este foarte gravă această deficiență, pentru că în ipoteza în care am avea în vedere intervalul amintit de către reclamantă, pentru motivele de la pct. 2 al prezentului recurs, hotărârea este vădit nelegală și netemeinică.
Dacă se ia în considerare perioada anterioară declarării dizolvării de drept, hotărârea este nelegală pentru că este înfrântă dispoziția constituțională care interzice aplicarea retroactivă a legii.
O altă precizare a recurentei se referă la faptul că din propria culpă nu se poate crea un drept. abuzul de drept procesual al reclamantei. Dacă la momentul de față lichidarea "" nu a fost încheiată și nu s-a procedat la aducerea la îndeplinire a dispozițiilor Legii nr. 359/2004 în sensul radierii de către lichidator a firmei din registrul comerțului, este datorită culpei reclamantei, care, în disprețul legii, a cerut Tribunalului Iași prelungirea termenului procedurii de lichidare. Pe bună dreptate, cererea reclamantei a fost respinsă de tribunal, dar introducerea unei asemenea cereri a ținut în loc pe lichidatorul numit potrivit Legii nr. 359/2004, care a fost împiedicat să închidă lichidarea și să solicite radierea firmei din registrul comerțului.
Dacă reclamanta a prelungit artificial perioada lichidării societății comerciale pe parcursul anului 2008, prin cererea vădit nefondată pe care a adresat-o tribunalului, este inadmisibil ca din activitatea sa culpabilă să i se creeze un drept de a cere deschiderea procedurii insolvenței pe motiv că în anul 2008, societatea comercială pârâtă nu a efectuat plăți.
De altfel, cererea de deschidere a procedurii insolvenței se înscrie în rândul șicanelor procesuale pe care reclamanta este preocupată să le îndeplinească în ce privește societatea pârâtă. Chiar certificatul emis de oficiul registrului comerțului, certificat ce a fost depus de către reclamantă, arată că a declarat recurs împotriva încheierii de constatare a dizolvării de drept a societății comerciale (ce a fost respins prin decizia nr. 14.060/22.03.2005 a Curții de APEL IAȘI ). După aceasta, a solicitat în mod vădit nelegal, prelungirea perioadei lichidării societății comerciale, când prevederile art. 260 alineatul (1). Din Legea nr. 31/1990, republicată, dispun că lichidarea trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării (iar la momentul formulării cererii de prelungire a termenului de lichidare, reclamanta știa prea bine că societatea comercială nu mai are bunuri, astfel că lichidatorul nu mai are cum să desfășoare activități de transformare a bunurilor în bani pentru plata pasivului).
Societatea comercială fiind dizolvată de drept la data de 31 decembrie 2004, lichidarea trebuia terminată cel mai târziu la data de 31 decembrie 2007. Continuarea activității de lichidare peste această dată, în condițiile în care tribunalul nu a aprobat prelungirea perioadei de lichidare, este nelegală și nu se poate reproșa societății comerciale o pretinsă stare de insolvență pentru perioada 01.01.2008-31.12.2008, adică exact pentru intervalul de timp care se află în afara termenului legal de lichidare a societății dizolvate de drept, termen care a fost prelungit de facto prin conduita reclamantei care a formulat o cerere vădit nelegală și nefondată de prelungire a perioadei de lichidare.
În cauză nu s-a depus întâmpinare.
Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iad epus concluzii scrise prin care solicită respingerea recursului cu mențiunea că sentința recurată este temeinică și legală.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentului recurs îl constituie respingerea contestației formulate de debitor împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței.
Recurenta contestă deschiderea procedurii de insolvență folosind ca principal argument faptul că anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței a fost dizolvată de drept în temeiul prevederilor art. 30 din Legea nr. 359/2004, datorită nepreschimbării certificatului de înmatriculare în termenul stabilit de lege.
Curtea apreciază că argumentele folosite în susținerea recursului de către recurentă nu sunt susținute de prevederile legale în vigoare.
Astfel, potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 pct. 4 lit. "e" din Legea nr. 85/2006 procedura simplificată a insolvenței se aplică și societăților comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive iar potrivit art. 233 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.
Deci și o societate comercială dizolvată în baza Legii nr. 359/2004 are calitate procesuală pasivă în acțiunile vizând deschiderea procedurii insolvenței.
Pe cale de consecință, judecătorul sindic a apreciat în mod corect că excepția inadmisibilității cererii de deschidere a procedurii insolvenței este neîntemeiată și în cauză sunt întrunite condițiile deschiderii procedurii insolvenței, respectivă există o creanță certă, lichidă și exigibilă, cuantumul acestei creanțe depășește pragul minim cerut de lege iar debitoarea se află în încetare de plăți de mai mult de 30 de zile.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, Curtea o consideră neîntemeiată deoarece instanța de fond a arătat motivele avute în vedere la pronunțarea sentinței.
Față de cele mai sus expuse, Curtea constată că sentința recurată este temeinică și legală, criticile formulate de recurentă nefiind fondate, așa încât, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul declarat de "" urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de "" împotriva sentinței comerciale nr. 254/S a Tribunalului Iași, Comercial Faliment - Judecător sindic din data de 6.05.2009, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași - judecător sindic:
15.10.2009
2 ex.
Președinte:Geta SanduJudecători:Geta Sandu, Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 104/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 318/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
