Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1159/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1159
Ședința publică de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Geta Sandu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în recursul declarat de creditorul "" G împotriva sentinței civile nr. 198/S din 2.04.2009 a Tribunalului Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- dezbaterile în recurs au avut loc în ședința publică din 28 septembrie 2009, susținerile părților prezente la acel termen fiind consemnate în încheierea de ședință, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărîre;
- la solicitarea formulată de reprezentantul delegat al recurentei creditoare de a se amîna pronunțarea pentru a depun e la dosar note de concluzii scrise, Curtea a amînat pronunțarea pentru azi, 5 octombrie 2009. În termenul de pronunțare recurentul creditor "" Gad epus la dosar note de concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului comercial d e față.
Prin sentința comercială nr.198/S din 2 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, judecător sindic s-a respins cererea creditorului SC SA, cu sediul în I,Calea nr.32, camera 15 privind ridicarea suspendării prevăzută de art.36 din Legea nr.85/2006 și încuviințarea continuării executării silite de drept comun, formulată în contradictor cu debitorul SC SRL, cu sediul în I, str. -. - nr.9,.775,. A,.2,.9, prin administratorul judiciar Management Reorganizare Lichidare
S-a respins cererea creditorului SC SRL,cu sediul în G- privind ridicarea suspendării prevăzută de art.36 din Legea nr.85/2006 și încuviințarea continuării executării silite de drept comun,formulată în contradictor cu debitorul SC SRL,cu sediul în I, str. -. - nr.9,.775,. A,.2,.9.
S-a respins cererea creditorului SC SRL,cu sediul în G- privind atribuirea în contul parțial al creanței sale a bunurilor mobile constituite garanții și respectiv valorificarea acestor garanții în cadrul procedurii,formulată în contradictor cu debitorul SC SRL,cu sediul în I, str. -. - nr.9,.775,. A,.2,.9 prin administratorul judiciar Management Reorganizare Lichidare
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că:
În cadrul procedurii de insolvență deschisă prin sentința comercială nr.96/S/19.02.2009 împotriva debitorului SC SRL I,prin cererea înregistrată la data de 25.02.2009 creditorul SC SA Ias olicitat ridicarea suspendării prevăzută de art.36 din Legea nr.85/2006 și încuviințarea continuării executării silite imobiliare de drept comun în cadrul dosarelor de executare nr.694/2008,696/2008 și nr.704/2008 ale BEJ,arătând în motivare că este titularul unei creanțe garantate prin înscrierea de către executorul judecătoresc a somațiilor de plată în cărțile funciare ale imobile proprietatea debitorului supuse executării iar valoarea respectivelor imobile este pe deplin acoperită de valoarea totală a creanței împotriva debitorului.
O cerere în sensul ridicării efectului suspensiv prevăzut de art.36 din Legea nr.85/2006 a formulat în cauză la data de 05.03.2009 și creditorul SC SRL G care,în plus,a solicitat atribuirea în contul parțial al creanței pe care o deține împotriva debitorului,a autoturismelor marca Ford Focus și Peugeot,bunuri constituite garanții în favoarea sa conform contractelor de gaj nr.1037/18.07.2008 și nr.1053/04.08.2008 înscrise în,cu motivarea că anterior deschiderii procedurii a efectuat cheltuieli de executare iar prin valorificarea celor două bunuri în cadrul procedurii,pe lângă faptul că nu și-ar putea recupera creanța conform înțelegerii materializată în actele de garanție,cheltuielile în cadrul procedurii ar putea depăși valoarea bunurilor gajate și,fiind vorba și de o operațiune de durată,există riscul diminuării semnificative a valorii bunurilor astfel cum aceasta a fost stabilită prin expertiză,ca urmare a crizei pe piața autovehiculelor.
Printr-o cerere precizatoare,înregistrată în dosar la data de 19.03.2009, creditorul SC SRL G își modifică cererea inițială,solicitând pe lângă ridicarea suspendării și încuviințarea continuării executării silite individuale pornite de executorul judecătoresc,pentru ca apoi,în dezbaterile orale pe fond să solicite valorificarea garanțiilor în cadrul procedurii.
Administratorul judiciar a formulat întâmpinare prin care s-a opus admiterii cererilor formulate de creditori pentru neîndeplinirea condițiilor enumerate explicit și fără echivoc de art.39 din Legea nr.85/2006,beneficiul ridicării suspendării fiind recunoscut doar creditorilor garantați,calitate ce lipsește creditorului SC SA I,și cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art.116-118 din lege ce impun obligativitatea de a supune modalitatea de vânzare votului adunării creditorilor însă, la acest moment masa pasivă nu s-a stabilit nici măcar la nivel de tabel preliminar astfel încât cererea creditorului SC SRL G este prematur formulată iar susținerile acestuia în sensul că valorificarea bunurilor constituite garanții în cadrul procedurii ar genera cheltuieli ce pot depăși valoarea respectivelor garanții sunt simple speculații.
Cererile formulate de cei doi creditori vizând ridicarea efectului suspensiv prevăzut de art.36 din Legea nr.85/2006 și continuarea urmăririlor individuale pornite împotriva bunurilor debitorului urmează a fi respinse motivat de următoarele:
În conformitate cu prevederile art.36 din Legea nr.85/2006," de la data deschiderii procedurii,se suspendă de drept toate acțiunile judiciare și extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale", fiind evidentă extinderea aplicabilității acestor dispoziții legale și asupra oricărei forme de urmărire silită individuală pornită împotriva debitorului.
Rezultă așadar,fără posibilitate de interpretare contrară că principiul efectului suspensiv consacrat de aceste prevederi legale oprește demersurile individuale ale creditorilor împotriva debitorului sau bunurilor sale, interzicând acestora să înceapă sau să continue o urmărire silită pe cont propriu asupra debitorului,fiind suspendate sau oprite și măsurile de indisponibilizare,fie cele asigurătorii fie cele executorii,procedura insolvenței fiind un impediment la executarea silită individuală.
Acest efect suspensiv de urmărire individuală urmărește prezervarea caracterul concursual,colectiv și egalitar al procedurii insolvenței în cadrul căreia creditorii sunt chemați să-și realizeze creanța în mod colectiv și organizat pentru evitarea incertitudinii la nivelul masei pasive care nu ar putea fi stabilită cu exactitate în cazul în care unele creanțe se realizează în afara procedurii,prin continuarea acțiunilor individuale ale creditorilor și evitarea diminuării patrimoniului debitorului în detrimentul colectivității creditorilor și totodată menținerea averii debitorului în starea existentă la data deschiderii procedurii în scopul sporii șansele unei reorganizări care de altfel a și fost cerută în cauză de către debitor.
Întrucât suspendarea nu este lăsată la latitudinea judecătorului-sindic sau executorului (fiscal,bancar,judecătoresc) ci operează de drept,în efectul legii,este evident că după deschiderea procedurii față de debitor,produsă în cauză la data de 19.02.2009, cei doi creditori nu mai pot proceda la executarea bunurilor acestuia astfel încât,cererile formulate în sensul încuviințării continuării urmăririlor individuale pornite împotriva debitorului urmează a fi respinse.
Această regulă imperativă a suspendării acționează oriunde și față de orice creditor al debitorului,ridicarea suspendării putând fi acordată prin excepție,doar în condițiile strict și limitativ prevăzute de art.39 din Legea nr.85/2006 conform căruia, creditorul titular al unei creanțe garantate cu ipotecă,gaj sau altă garanție reală mobiliară ori drept de retenție de orice fel poate solicita judecătorului-sindic ridicarea suspendării prevăzută de art.36 cu privire la creanța sa și "valorificarea imediată,în cadrul procedurii,cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art.116-118 și cu condiția achitării din preț a cheltuielilor prevăzute de art.121 alin.1 pct.1,a bunului asupra căruia poartă garanția sau dreptul de retenție.".
Pe lângă condițiile generale susenunțate în care operează suspendarea referitoarea la calitatea de creditor garantat titularului al unei astfel de cereri și respectiv efectuarea lichidării bunului care formează obiectul garanției,cu aplicarea prevederilor art.116-118 din Legea nr.85/2006, art.39 pct. A și B reglementează și o serie de condiții speciale ce condiționează acordarea suspendării și care se referă la obiectul garanției.
Condiția calității de creditor garantat căruia prevederile art.39 din Legea nr.85/2006 îi recunoaște calitatea de a promova o astfel de cerere nu este întrunită în persoana creditorului SC SA Iac ărui creanță nu poate fi înscrisă în categoria creanțelor garantate,astfel cum acestea sunt definite prin art.3 pct.9 din Legea nr.85/2006,doar în baza înscrierii de către executorul judecătoresc a unor somații de plată în cartea funciară a imobilelor asupra cărora acest creditor a pornit urmărirea,notarea având ca efect doar opozabilitatea urmăririlor fără a conferi însă natură garantată creanței pe care acesta o are împotriva debitorului
Astfel,potrivit art.3 pct.9 din Legea nr.85/2006, "creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale" iar în sensul art.39 din aceeași lege, sunt creanțe garantate acelea pentru care debitorul a constituit o garanție reală de tipul celor enumerate limitativ respectiv ipotecă, gaj sau altă garanție reală mobiliară ori drept de retenție de orice fel.
Prin urmare, nedemonstrând calitatea de titular al unei creanțe care să fie însoțită de una din garanțiile precizate expres de legiuitor, creditorul SC SA I nu poate uza de facultatea de a solicita ridicarea efectului suspensiv și recuperarea cu prioritate a creanței sale nici prin intermediul executării individuale și nici în cadrul procedurii.
Regula imperativă a suspendării executării individuale acționează și față de creditorul SC SRL G,după cum deja s-a precizat,nefiind posibilă vânzarea separată,în afara procedurii,a garanțiilor constituite în favoarea sa asupra unor bunuri mobile ale debitorului.
De asemenea,nici în cadrul procedurii nu este posibilă realizarea individuală a creanței garantate în modalitatea propusă de acest creditor respectiv prin atribuirea bunurilor afectate garanției în contul parțial al respectivei creanțe, în condițiile în care nici o dispoziție a Legii nr.85/2006 nu legitimează o astfel de metodă de realizare a creanței, principalul efect al ridicării suspendării constând potrivit dispozițiilor art.39, tocmai în faptul că bunul respectiv va fi supus lichidării potrivit regulilor prevăzute de art.116-118 din menționata lege,cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.121 privitoare la suportarea cheltuielilor de vânzare din sumele obținute cu ocazia vânzării bunurilor respective.
Cât privește cererea creditorul SC SRL G în sensul valorificării garanțiilor în cadrul procedurii pe lângă faptul că a fost formulată în concluziile orale cu prilejul soluționării pe fond a cererii de ridicare a suspendării,cu încălcarea prevederilor art.132 cod procedură civilă,nici nu este motivată.
De altfel, singura motivare a acestui creditor în justificarea măsurii vizând ridicarea suspendării este în sensul că anterior deschiderii procedurii a efectuat cheltuieli de executare iar o eventuală valorificare a garanțiilor în cadrul procedurii pe lângă faptul că este o acțiune de durată ce presupune cheltuieli ce ar putea depăși valoarea bunurilor constituite garanții este, poate duce la o diminuare a prețului datorită atât crizei pe piața autovehiculelor cât și deprecierii fizice a respectivelor bunuri.
Pe lângă faptul că în acest stadiu al procedurii nu poate fi cunoscută valabilitatea creanței acestui creditor și a garanțiilor constituite în favoarea sa de debitor, ordinea garanțiilor respectiv dacă există garanții succesive asupra bunurilor în cauză și nici importanța obiectului garanțiilor pentru reușita unei eventuale reorganizări iar în aceste condiții, o eventuală permisiune ce s-ar da creditorului de a executa separat garanția apare ca inoportună, după cum rezultă din procesele verbale întocmite de executorul judecătoresc la data de 09.01.2009 și 22.01.2009, autoturismele gajate se află deja în posesia creditorului SC SRL G care nu-și poate invoca propria culpă în sensul supunerii acestor bunuri riscului pieirii sau deteriorării.
Cât privește susținerea în sensul diminuării prețului garanțiilor astfel cum acesta a fost stabilit prin expertiză în cadrul executării individuale,trebuie reținut că rezultatul acestei evaluări poate servi doar ca punct de plecare a licitației dar nu reprezintă o confirmare asupra valorii acestora,
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs "" SRL G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu următoarea motivare:
În vederea garantării mărfurilor achiziționate de " Consult " SRL de la societatea recurentă, aceasta a gajat două autoturisme, conform contractelor de gaj nr.1037/18.07.2008, prin care s-a pus garanție autoturismul marca Peugeot, caroserie 3 volume, 4 uși, tipul 8BRHZF/406, culoare gri, an fabricație 2003, nr. de omologare /2003, nr. de identificare -ZF-, motor tip Peuget, seria -, capacitate cilindrică 1997 cmc, cu nr. de înmatriculare IS.11. certificate de înmatriculare nr. -IS, aparținând SC Consult, conform cărții de identitate seria E nr. - și contractul de gaj nr. 1053/04.08.2008 prin care a garantat cu autoturismul marca FORD, caroserie AC Break, Tipul //Focus, culoare gri, an fabricație 2003, nr. de omologare /2003, nr. de identificare, motor tip, serie 3K02216, capacitate cilindrică 1753 cmc, cu nr. de înmatriculare IS.99. certificat de înmatriculare nr. I-S, aparținând Consult SRL, conform cărții de identitate seria E nr. -.
Cele două contracte de gaj au fost înscrise în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, conform avizului de garanție nr. 2008-- - din data de 28.10.2008.
În data de 11.12.2008, recurenta a solicitat executarea silită a debitoarei, cerere înregistrată în dosar nr. 809/EX/2008 al Biroului Executorului judecătoresc.
Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței în data de 19.02.2009, nu s-a putut continua valorificarea celor două autoturisme, motiv pentru care solicită instanței.
Modificându-și acțiunea, a solicitat ca aceste bunuri să fie valorifi8cate de către administratorul judiciar, con for. 39 din Legea nr. 85/2006 pentru următoarele considerente:
-valorificarea celor două bunuri la termenele ce vor fi stabilite de lichidatorul judiciar este o acțiune de durată ceea ce ar conduce la diminuarea în mod considerabil al celor două bunuri mobile, care au fost găsite abandonate, iar situația lor nu permite o amânare a valorificării acestora; în acest sens roagă să se aibă în vedere faptul că un prim termen în acest dosar s-a acordat la data de 04.06.2006;
-diminuarea valorii se datorează și situației economice actuale, care a dus la scăderea prețurilor la autoturisme;
-cele două bunuri au fost constituite garanție pentru bunurile achiziționate de Ron Consult SRL de la societatea recurentă, iar întârzierea în valorificarea celor două vehicule nu ar avea finalitatea stabilită în contractul de gaj, ci s-ar acoperi într-o mică măsură creanța societății.
Judecătorul sindic a tratat în mod superficial această cerere, fără a ține seama de faptul că el este cel care trebuie să cunoască modalitățile în care pot fi valorificate cu o eficiență sporită bunurile debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanțelor creditorilor. În condițiile în care bunurile sunt gajate în favoarea societății recurente, iar situația economică actuală duce la scăderea constantă a prețurilor la autovehicule, nu se poate aprecia că nu există nici un fel de pericol de diminuare a valorii celor două bunuri.
Prin întâmpinare, Management Reorganizare Lichidare I în calitate de administrator judiciar al debitoarei Consult. a invocat excepția nemotivării cererii de recurs, în sensul că recurenta creditoare s-a rezumat în a relua motivele susținute în dosarul tribunalului, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului ca netemeinic.
Analizând motivele de recurs formulate și raportându-le la actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Avându-se în vedere că, în speță, sentința recurată nu poate fi atacată cu apel, așa cum dispun dispozițiile art. 304 indice 1.pr.civ. recursul formulat împotriva acesteia nu poate fi limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304.pr.civ. instanța de recurs putând să examineze cauza sub toate aspectele. Așa fiind, curtea reține că motivarea recurentei se circumscrie cerințelor articolului 3041Cod procedură civilă, excepția nemotivării recursului fiind astfel neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Pe fond, recursul este nefondat.
În mod corect judecătorul sindic a reținut că, raportat la stadiul procedurii insolvenței în care nu s-a stabilit masa pasivă nici măcar la nivel de tabel preliminar și nici măcar nu s-a constituit Comitetul creditorilor, este prematur introdusă cererea recurentei -creditoare de ridicare a suspendării prevăzute de art.36 din Legea nr. 85/2006.
În acest sens, se reține că prevederile art. 39 sunt aplicabile în cazul procedurii generale a insolvenței, fie când se execută planul de reorganizare, care poate prevedea capitole relative la lichidarea parțială a patrimoniului debitorului (art. 3 pct. 20 lit. c) adică la restrângerea activității debitorului aflat în insolvență prin lichidarea unor bunuri din averea sa, fie tot în cadrul acelei proceduri, după momentul intrării în faliment, când patrimoniul debitorului urmează a fi lichidat de către lichidatorul desemnat sub îndrumarea judecătorului-sindic. Aceasta pentru că, în cazul în care judecătorul-sindic ar admite cererea, cu consecința ridicării suspendării, trebuie respectate dispozițiile art. 116-118 în ce privește lichidarea bunurilor respective, precum și respectarea prevederilor art. 121 alin. 1 pct. 1 referitoare la distribuirea sumelor realizate în urma lichidării.
Mai mult, recurenta-creditoare nu poate invoca nici situația prevăzută la art. 39 alin. 1 lit.B pct. a), deoarece din motivarea cererii nu rezultă în ce ar consta protecția necorespunzătoare sau existența unui pericol real ca bunurile gajate să sufere o diminuare apreciabilă. În acest context, se reține că invocarea situației economice actuale care a dus la scăderea prețurilor autoturismelor, precum și faptul că valorificarea celor două bunuri gajate la termenele ce vor fi stabilite de lichidator este o acțiune de durată nu sunt cauze care să justifice ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din lege.
Se reține că în condițiile în care bunurile gajate sunt în prezent sechestrate și date în păstrarea unui custode (procesele -verbale nr.809/2008 din 9.01.2001 și 22.01.2009, încheiate de executorul judecătoresc - filele 21-22 al dosarului Curții de Apel), iar fluctuațiile existente pe piața auto rămân aceleași, motivele invocate de recurentă în susținerea cererii sale sunt nefondate.
În consecință, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul comercial d e față și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nemotivării cererii de recurs invocată de " Consult "
Respinge recursul declarat de "" împotriva sentinței comerciale nr. 198/S din 2.04.2009 a Tribunalului Iași, Comercial Faliment - Judecător sindic, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
04.11.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Geta SanduJudecători:Geta Sandu, Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
