Practica judiciara insolventa. Decizia 123/2008. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 123
Ședința publică de la 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Morariu Adriana
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în sector 1,- -11, împotriva sentinței nr.404 din 4 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 16 ianuarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 23 ianuarie 2008.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 404 din 4.09.2007 a Tribunalului Suceava, secția comercială, judecătorul sindic a admis contestația debitoarei și a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei formulată de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ().
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că titlul invocat de creditoare este reprezentat de către sentința civilă nr. 14392 din 29 noiembrie 2002 rămasă irevocabilă prin decizia 614 din 11.04.2003; că dreptul de a solicita executarea hotărârii s- născut la 29.11.2002; cum dreptul de a cere executarea silită a creanței invocate de creditoare este prescris, aceasta nu este îndreptățită a formula cerere de deschidere a procedurii insolvenței, creanța neîndeplinind condiția de exigibilitate.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea S susținând că a fost dată cu încălcarea legii și că sunt date condițiile prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Și-a motivat recursul arătând următoarele:
- deține față de debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 408.948,46 RON din titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 14392/29.11.2002 a Tribunalului București;
- în cauză nu este dată prescripția deoarece creanțelor le sunt aplicabile prevederile speciale și nu cele din Decretul nr. 167/1958;
- în speță, fiind vorba de o creanță bugetară, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 5 ani, termen ce a început să curgă de la 11.04.2003 fiind întrerupt la 19.04.2005 prin demersurile de executare silită efectuate; noul termen de prescripție s-a întrerupt la 26.01.2007 când și-a declarat creanța deținută față de în procedura de dizolvare și lichidare declanșată în temeiul Legii nr. 31/1990.
a cerut respingerea recursului ca nefondat; și-a motivat susținerea arătând că în cauză nu este vorba de o creanță fiscală care să atragă termenul de prescripție de 5 ani ci este vorba de plata de daune interese pentru care se aplică termenul de prescripție de 3 ani.
Analizându-se susținerile din recurs raportat la actele dosarului, curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 14392 din 29.11.2002 a Tribunalului Bucureștis -a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâtei S; s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare acțiuni nr. 123/1996; s-a dispus repunerea în situația anterioară a părților și a fost obligată pârâta la plata sumei de 24.253.000 lei contravaloarea dividendelor încasate pentru 1996 - 2001. Sentința a fost modificată în parte prin decizia nr. 614 din 11.04.2003 a Curții de Apel București, în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantei și suma de 2.099.949.772 lei cu titlu de dobânzi și penalități de întârziere.
Reclamanta recurentă a cerut deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - intimată în baza sentinței nr. 14392/29.11.2002 și a deciziei nr. 614/11.04.2003.
Art. 405 Cod procedură civilă prevede că dreptul de a cere executarea silită se prescrie în 3 ani.
Creanța consemnată prin sentința nr. 14392 din 29.11.2002 și decizia nr. 614/11.04.2003 nu se încadrează în categoria creanțelor prevăzute prin nr.OUG 51/1998 - privind valorificarea unor active ale statului - și pentru care termenul de prescripție de a cere executarea silită este de 7 ani (art. 13 al. 5 din nr.OUG -); în cazul de față se aplică termenul general de prescripție de 3 ani.
Cum sentința civilă din care provine creanța creditoarei a rămas irevocabilă la 11.04.2003 dreptul de a cere executarea silită s-a prescris la 11.04.2006; cererea pentru deschiderea procedurii a fost formulată la 17.04.2007 deci, după împlinirea termenului de prescripție.
Față de această situație, în mod corect judecătorul sindic a reținut că nu sunt date cerințele art. 3 pct. 6 din lege respectiv existența creanței certe, lichide și exigibile.
Nu pot fi reținute susținerile recurentei privind întreruperea cursului prescripției; la dosar nu au fost depuse acte din care să rezulte existența condițiilor prev. la art. 13 din Decretul nr. 167/1958.
Așa fiind, față de cele sus menționate, recursul este nefondat urmând să fie respins ca atare.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în sector 1,- -11, împotriva sentinței nr.404 din 4 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. sindic.
Tehnored.
2 ex.
22.02.2008
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Sas Remus, Morariu Adriana
← Practica judiciara insolventa. Decizia 626/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Încheierea /2008. Curtea de... → |
---|