Practica judiciara insolventa. Decizia 1338/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 1338
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Angela Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Radu Mateucă
JUDECĂTOR 3: Carmen Popescu
GREFIER: - - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de creditoarea AVAS B împotriva sentinței nr.825 din 30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar -.J în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC COM SRL -.J și intimata creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE -.J, având ca obiect procedura insolvenței - obiecțiuni raport.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în conformitate cu dispozițiile art.8 alin.2 din Legea 85/2006, iar prin serviciul arhivă, administrator SC a depus întâmpinare, după care Curtea, constatând cauza în stare de judecată a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
La data de 05.05.2009, administratorul judiciar - Jad epus raportul nr.2253, privind cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei SC COM SRL -.J, iar prin Încheierea nr.760 din 02.06.2009, judecătorul sindic a aprobat acest raport.
S-au formulat obiecțiuni de către AVAS la acest raport la 09.06.2009, deși creditorul fusese notificat la 25.05.2009 și avea posibilitatea să depună aceste obiecțiuni până la 02.06.2009.
Tribunalul Gorj - Secția Comercială, prin sentința nr.825 din 30.06.2009 a respins obiecțiunile formulate de AVAS, respingând cererea acestuia pentru autorizarea introducerii acțiunii în baza art.138 din Legea 85/2006.
Judecătorul sindic a reținut că au fost depuse toate documentele contabile pentru anii 2006 - 2008, iar lichidatorul judiciar nu a identificat nici una din situațiile prevăzute de art.138 din Legea 85/2006.
Cât privește cererea formulată de AVAS la 29.06.2009, pentru autorizarea introducerii unei acțiuni în baza art.138 din Legea 85/2006, judecătorul sindic a constatat că, în cauză, nu sunt motive care să fundamenteze introducerea acesteia.
Instanța de fond a susținut că vinovăția nu se prezumă, ea trebuie să fie dovedită, prezumția de nevinovăție fiind un principiu fundamental al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al legislației române.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs AVAS, care a învederat că este inexactă concluzia administratorului judiciar, potrivit căreia nu ar fi existat fapte de natura celor prevăzute de art.138 din Legea 85/2006.
Cererea de autorizare a recurentei s-a întemeiat, în drept, pe dispozițiile art.138 alin.1 lit.(c) din Legea 85/2006, potrivit căreia foștii administratori au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți.
În cazul de față, indiferent de aspectul că administratorul falitei a încălcat din culpă (neglijență), dispozițiile legale care impuneau să solicite tribunalului stabilirea stării de insolvență în termen de 30 de zile de la data apariției sau iminenței apariției acesteia, fostul administrator social se face vinovat de încălcarea legii (art.27 alin.2 din Legea 85/2006), corelată cu proasta administrare a debitoarei.
Recurenta consideră că interesul personal al foștilor administratori este dovedit tocmai prin caracterul oneros al mandatului lor, aceștia dispunând continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți în interes personal, urmărind încasarea, pe o perioadă mai lungă de timp a remunerației ce li se cuvenea pentru funcția deținută, potrivit mandatului lor.
Așadar, motivarea judecătorului sindic, potrivit căreia, faptul că debitoarea nu a respectat prevederile legale privind declararea falimentului nu este un motiv de atragere a răspunderii foștilor administratori, este complet eronată, atâta timp cât continuarea procedurii s-a făcut în interes personal.
Pe de altă parte, AVAS a considerat că raportul administratorului judiciar trebuie să fie completat cu datele exacte ale tuturor administratorilor debitoarei și cu revizuirea poziției adoptate.
S-a depus întâmpinare de către intimatul - J, care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate în cauză, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat.
Dispozițiile art.138 alin.1 din Legea 85/2006, reglementează atragerea răspunderii față de persoanele chemate în judecată dacă acestea au cauzat starea de insolvență a debitoarei.
Faptele enumerate la art.138 alin.1, constatau în acțiuni sau inacțiuni referitoare la bunurile, creditele debitoarei precum și la operațiuni, activități sau acte ale acestora.
Din formularea textului de lege, rezultă că legiuitorul a stabilit în mod exclusiv categoriile de fapte pentru care poate fi atrasă răspunderea.
Prin urmare, răspunderea nu va putea fi antrenată în cazul săvârșirii altor fapte decât cele prevăzute la art. 138.
Pe de altă parte, fapta trebuie să fie individualizată în cererea de atragere a răspunderii, iar nu formulată la modul general sau constatată astfel.
În speța de față, recurenta AVAS a invocat faptul că foștii administratori au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți, în conformitate cu prevederile art. 138 alin.1 lit.(c) din Legea 85/2006.
Fapta prevăzută de art.138 alin.1 lit.(c), constă în luarea unei decizii în baza căreia este continuată de către debitoare o activitate care în mod vădit este în măsură să o prejudicieze sub aspect financiar, în sensul aducerii ei în încetare de plăți, cu consecința unui câștig personal pentru făptuitor.
Activitatea în discuție trebuie să fie în măsură să conducă la încetarea de plăți în mod vădit, în sensul că la un nivel minim de pregătire fostul administrator putea sau trebuia să poată să conștientizeze consecința menționată a faptei, ceea ce implică luarea deciziei în mod conștient și voit.
Ori, în speță, recurenta nu a dovedit că fostul administrator a dispus în mod conștient continuarea activității debitoarei falite, deși era evident că aceasta ducea la încetarea de plăți.
De asemenea, nu trebuie să existe confuzie între obligația legală de a sista continuarea în condiții obișnuite a activității debitoarei și de a formula o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, cu fapta prevăzută la art.138 alin.1 lit. (c) din Legea 85/2006, întrucât obligația de formulare a cererii de deschidere a procedurii intervine în condițiile în care a apărut deja stare de insolvență, în timp ce fapta la care se referă cererea de antrenare a răspunderii administratorului, are în vedere o stare anterioară, în care nu a intervenit starea de insolvență.
Atâta timp cât administratorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiile, sunt nejustificate susținerile recurentei cum că practicianul în insolvență trebuia să completeze raportul privind cauzele insolvenței.
Față de aceste considerente, Curtea în raport de prevederile art.312 Cod pr. civilă. va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea AVAS B cu sediul în B,--11, Sector 1, împotriva sentinței nr.825 din 30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar -.J în calitate de administrator judiciar al debitoarei SC COM SRL -.J cu sediul în Tg J,-,. P-E, Județul G și intimata creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE -.J Cu sediul în Tg J,-, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.RM/3 ex.
Jud.fond
Tehnored.MP/23.11.2009
05 2009
Președinte:Angela RădulescuJudecători:Angela Rădulescu, Radu Mateucă, Carmen Popescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1449/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1559/2009. Curtea de... → |
|---|
