Practica judiciara insolventa. Decizia 1455/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.1455/COM

Ședința publică de la 29 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul comercial d eclarat de creditorul DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr. 678 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC SRL, cu sediul în T,-, -.A,.12, județ T, intimatul lichidator Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în C,-, -M2,.C,.4,.57, județ C și intimatul Oficiul Registrului Comerțului T, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Recurentul creditor DGFP Tas olicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod pr.civilă.

Curtea constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Asupra recursului comercial d e față;

Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:

Reclamanta DGFP T, în calitate de creditoare a formulat la data de 06.02.2008 cerere pentru deschiderea procedurii insolvenței în temeiul 85/ 2006 debitoarei SC SRL, întrucât are asupra acesteia o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 28.058 lei, pe care societatea nu a achitat-o mai mult de 30 de zile.

Prin sentința civilă nr.795/04.04.2008 Tribunalul Tulcea - judecător sindic a admis acțiunea reclamantei și a dispus deschiderea procedurii insolvenței în forma simplificată cu privire la debitoarea SC SRL, dispunând intrarea societății debitoare în procedura falimentului, reținând că debitoarea datorează creditoarei DGFP T suma de 28.058 lei, reprezentând contribuții la bugetul de stat și că au trecut mai mult de 30 de zile de la scadență și societatea nu le-a achitat, fiind prezumată a fi în insolvență conform art.3 alin.1 pct.1 lit.a din 85/2006.

De asemenea, s-a reținut și că societatea în cauză a fost dizolvată prin sentința civilă 2036/08.11.2007 a Tribunalului Tulcea în temeiul art.237 alin.1 lit.b din 31/1990 condiții în care societatea a intrat în procedura insolvenței în forma simplificată, conform art.1 alin.2 lit.e din 85/2006.

La data de 23.01.2009 lichidatorul judiciar desemnat al debitoarei a înregistrat la Tribunalul Tulcea raportul final privind procedura falimentului prin care a solicitat, conform art.131 din 85/2006, închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL.

Prin sentința civilă nr.678/24.04.2009 Tribunalul Tulcea - judecător sindic - a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul judiciar, a admis cererile acestuia privind închiderea procedurii și de decontare cheltuieli procedură și a dispus închiderea procedurii în formă simplificată deschisă față de debitoarea SC SRL.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că din raportul cu privire la închiderea procedurii falimentului depus la 23.01.2009 rezultă că urmare a faptului că nu a intrat în posesia actelor contabile ale debitoarei pe perioada ultimilor trei ani anteriori deschiderii procedurii falimentului debitoarei, nu a putut verifica evidența contabilă sau a arătat care sunt cauzele reale care au determinat intrarea în procedura insolvenței a debitoarei, motiv pentru care a fost în imposibilitatea de a aprecia dacă sunt incidente în cauză prevederile art.138 din 85/2006 și de aceea nu înțelege a formula cerere de atragere a răspunderii materiale a administratorului statutar al debitoarei, iar din verificările întreprinse a rezultat că societatea debitoare nu are bunuri în patrimoniu și nu are nici sume de încasat, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.131 din 85/2006.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta creditoare DGFP T arătând că o consideră nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului se arată în esență că actul depus la dosarul cauzei, ce se dorește a fi un raport final, nu îndeplinește condițiile impuse de art.129 din 85/2006, întrucât nu face vorbire despre identificarea cauzelor care au determinat starea de încetare de plăți și a persoanelor vinovate de apariția acestei situații, neavând elementele constitutive ale raportului amănunțit prevăzut de art.20 alin.1 lit.b, art.25 alin.1 lit.a și art.59 alin.1 din 85/2006.

Față de acestea, închiderea procedurii insolvenței asupra debitoarei SC SRL T, urmare aprobării de către instanță a actului depus ca raport final în temeiul art.129 din lege, fără a da posibilitatea cel puțin a autorizării judecătorului sindic creditorilor să formuleze cerere în temeiul art. 138 din 85/2006, apare ca prematură, creditorii fiind privați de dreptul de a exercita calea de atac prevăzută de legiuitor.

Prin urmare, se solicită admiterea recursului și dispunerea continuării procedurii și refacerea raportului final, respectiv formularea cererii în temeiul art.138 din 85/2006, pentru ca o parte din pasivul societății să fie suportată de persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitoarei.

Recursul este nefondată.

În cauză, având în vedere că nu au fost identificate bunuri în averea debitoarei, legal lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii, având în vedere dispozițiile art.131 din 85/2006, precum și împrejurarea conform căreia, nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare cheltuielilor administrative, fiind îndeplinite toate condițiile reglementate de acest text de lege.

Mai mult decât atât, lichidatorul judiciar a comunicat recurentei propunerea de închidere a procedurii debitoarei, iar DGFP nu a formulat opoziție, iar raportul depus de acesta nu este raportul final, reglementat de art. 129 din lege, care se întocmește atunci când societatea are bunuri în patrimoniu, despre imposibilitatea formulării acțiunii întemeiate pe dispozițiile art.138 din 85/2006 lichidatorul relatând în raportul din 23.09.2009, în sensul că nu a intrat în posesia evidențelor contabile ale societății falite pe ultimii trei ani și prin urmare este în imposibilitatea de a aprecia asupra incidenței acestui text de lege.

Pentru aceste considerente se constată ca fiind îndeplinite cerințele dispozițiilor art.131 din 85/2006, legal Tribunalul Tulceaa dispus închiderea procedurii, toate criticile aduse hotărârii recurate fiind nefondate, recursul în temeiul art.312 al.1 Cod pr.civilă, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul comercial d eclarat de creditorul DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,- bis, județ T, împotriva sentinței civile nr. 678 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC SRL, cu sediul în T,-, -.A,.12, județ T, intimatul lichidator Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în C,-, -M2,.C,.4,.57, județ C și intimatul Oficiul Registrului Comerțului T, având ca obiect procedura insolvenței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond-

Jud.red.-/21.12.2009

Dact.gref.CV/2 ex/21.12.2009

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 1455/2009. Curtea de Apel Constanta