Practica judiciara insolventa. Decizia 146/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 146/2009
Ședința publică de la 18 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 2: Eugenia Florescu
JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H împotriva Sentinței nr. 892/F din 30 septembrie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă consilier juridic pentru recurentă, fiind lipsă debitoarea intimată - - 1 Com SRL D prin lichidator judiciar Expert ență
Procedura de citare este îndeplinită.
Se constată că la dosar s-a depus întâmpinare din partea lichidatorului judiciar.
Reprezentantul recurentei depune la dosar delegație și declară că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința nr. 892/F/2008 a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar Expert; s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului - 1 Com D; s-a dispus radierea debitorului din Registrul comerțului; s-a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și s-a dispus notificarea sentinței precum și aprobarea plății din fondul unic către lichidatorul judiciar a sumei de 1190 lei retribuție și suma de 553,74 lei cheltuieli de lichidare.
S-a reținut că debitoarea a fost dizolvată de drept anterior, în baza Legii nr. 352/2004 modificată și completată de OUG 75/2004 prin încheierea nr. 1070/2006 a judecătorului delegat, iar prin încheierea nr. 3007/2007 a judecătorului delegat a fost admisă cererea creditoarei privind numirea unui lichidator pentru societatea debitoare.
Ca urmare a lipsei totale a activelor debitoarei, lichidatorul a întocmit raportul final din 30.06.2008 afișat la data de 31.06.2008 la ușa instanței și notificat părților.
În motivarea cererii sale lichidatorul judiciar a arătat că nu i-au fost puse la dispoziție actele societății debitoare, că societatea nu dispune de lichidități și nici de bunuri materiale astfel că nu sunt incidente prevederile Legii nr. 85/2006.
Creditoarea Haf ormulat la data de 11.07.2008 cerere prin care a solicitat ca în baza art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006 să fie autorizat comitetul creditorilor să formuleze cerere de antrenare a răspunderii fostului administrator.
Judecătorul sindic a respins această cerere întrucât în cauză, existând un singur creditor, H, nu se poate constitui comitetul creditorilor (fiind nevoie de trei creditori pentru constituirea acestora).
Judecătorul sindic a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 131 din legea privind procedura enței astfel că a dispus închiderea procedurii simplificate a falimentului a debitoarei cu consecința radierii debitoarei conform art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 și a descărcării de îndatoriri și responsabilități, conform art. 136 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H care solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii în numele comitetului creditorilor de atragere a răspunderii fostului administrator al societății în vederea recuperării creanțelor creditorilor.
S-a motivat în esență că a fost respinsă cererea privind autorizarea comitetului creditorilor pentru a formula cererea de atragere a răspunderii fostului administrator al societății.
Recurenta a arătat că a județului Haf ost desemnată în calitate de președinte al comitetului creditorilor, în adunarea generală a creditorilor din data de 30.04.2008, aspect care a fost consemnat în Procesul verbal întocmit la acea dată, din același comitet făcând parte AVAS și
Prin cererea nr. 17.354/09.07.2008 a județului Has olicitat autorizarea comitetului creditorilor să formuleze cererea de atragere răspunderii fostului administrator al societății.
Susține că instanța nu a acordat un termen pentru ca a județului H să facă dovada calității de reprezentant al comitetului creditorilor, ci a lăsat cauza în pronunțare, fără însă a acorda un termen de pronunțare, așa încât Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului H nu a putut face dovada calității sale de reprezentant al comitetului creditorilor.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și din oficiu Curtea constată că recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor urma, care se încadrează în categoria motivelor de ordine publică.
La cauzele care atrag dizolvarea unei societăți comerciale, prevăzute de Legea nr.31/1990, art.30 alin.1 din Legea nr.359/16 sept.2004 a adăugat și neîndeplinirea obligației de preschimbare a certificatelor de înmatriculare și de înregistrare fiscală, până la 30 decembrie 2004.
În această ipoteză, competența de a constata dizolvarea de drept, aparține judecătorului delegat la registrul comerțului, iar încheierea se pronunță la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, se comunică, se publică și se afișează conform cu dispozițiile art.30 alin.3 din Legea nr.359/2004, fiind supusă recursului.
În virtutea aceleași legi, dacă încheierea judecătorului delegat nu a fost atacată cu recurs ori dacă recursul a fost respins, societatea intră în procedura lichidării voluntare descrisă de Legea nr.31/1990, pentru îndeplinirea operațiunilor specifice lichidării, art. 31 alin.3 și alin.4 din Legea nr. 359/2004 stabilind un termen de 6 luni de la pronunțarea încheierii de dizolvare sau, după caz, de la data respingerii recursului declarat împotriva acestei încheieri.
În ipoteza în care, până la expirarea termenului de 6 luni, judecătorul delegat nu a fost sesizat cu o cerere de desemnare a lichidatorului, va dispune radierea persoanei juridice din registrul comerțului.
Pentru a fi opozabilă oricărei persoane, încheierea de radiere se comunică, se publică și se afișează conform art.30 alin.3 din Legea nr.359/2004, iar bunurile ce se aflau în patrimoniul persoanei juridice, se consideră abandonate.
În speță, termenul de 6 luni a expirat de peste 7 ani, ceea ce impune respectarea prevederilor art.30 alin.3 din Legea nr.359/2004.
Aceasta deoarece, Legea nr. 359/2004 reglementează o procedură de lichidare declanșată pentru alte cauze decât cele vizate de Legea nr.31/1990 și decât starea de ență la care se referă Legea nr.85/2006.
Este adevărat că în oricare ipoteză valorificarea activului patrimonial și plata pasivului se derulează conform regulilor din Legea nr.31/1990 care reprezintă "dreptul comun" în materia lichidării, dar așa cum Legea nr.85/2006 stabilește reguli specifice în cazul executării silite concursuale, și Legea nr. 359/2004 instituie reguli particulare care nu se suprapun cu cele ale Legii nr.85/2006.
Nici o dispoziție din actele normative precitate nu poate fi interpretată în sensul că judecătorul delegat la ORC are atribuția de a se desesiza de competențele în supravegherea procedurii lichidării la nivelul registrului unde este delegat, și să o transfere în sarcina judecătorului sindic, după cum, nici o rațiune justifică interpretarea conform căreia, există o reglementare dublă în aceeași materie.
Raportat la considerentele ce preced, recursul va fi admis, sentința se va modifica în sensul că vor fi înlăturate toate măsurile dispuse de judecătorul sindic față de o societate dizolvată și împotriva căreia s-a început lichidarea în temeiul unei alte proceduri.
Se constată că speței nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii 85/2006 care guvernează derularea unei proceduri a cărei deschidere este fundamentată pe alte condiții decât cele avute în vedere de Legea 359/2004, după cum nu sunt aplicabile nici prevederile Legii 31/1990 referitoare la dreptul creditorilor sociali de a cere declanșarea procedurii prevăzute de Legea 85/2006, deoarece legiuitorul nu subordonează pe judecătorul delegat, judecătorului sindic, recunoscând puterea de a decide fiecare în cele două proceduri prin care este vizată lichidarea patrimonială a societății comerciale în discuție.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul formulat de DGFPH, împotriva Sentinței comerciale nr. 892/30 septembrie 2008 pronunțată de judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge cererea formulată de pentru Expert ent IPURLH și înlătură toate măsurile dispuse prin această sentință.
Modifică și Sentința comercială nr. 145/19 februarie 2008 pronunțată de același judecător-sindic, în sensul că respinge ca inadmisibilă cererea formulată de A & B Expert ență H prin, având ca obiect deschiderea procedurii executării silite concursuale față de societatea "- 1 Com" SRL D dizolvată prin Încheierea judecătorului delegat la ORC nr. 1070/13 februarie 2006 și radiată cfm Legii nr. 359/2004.
Înlătură toate măsurile dispuse de judecătorul sindic prin Sentința nr. 145/2008.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 18 februarie 2009 în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Ex.2/24.03.2009
Jud fond
Președinte:Doina HârceagăJudecători:Doina Hârceagă, Eugenia Florescu, Gilica Popescu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 430/2009. Curtea de Apel... | Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 453/2009.... → |
|---|
