Practica judiciara insolventa. Decizia 1465/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă nr.1465/COM

Ședința publică de la 30 octombrie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Monica Costea

JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim

JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul comercial formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, cu sediul în T,- bis, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2708 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - creditoare M SA, cu sediul în B,-, județul B, intimată-debitoare SC SA T prin lichidator judiciar SC SRL T, cu sediul în T,-, -.A,.3,.13, județul T, intimat creditor PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, cu sediul în,-, județul T, intimații pârâți, intimat contestator S B, cu sediul în B, sector 1,--11, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI T, cu sediul în T,-, județul, având ca obiect procedura insolvenței.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 octombrie 2009, și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 30 octombrie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.

CURTEA

Asupra recursului comercial d e față:

Prin sentința civilă nr. 2708/16.12.2008 a Tribunalului Tulceaa fost respinsă ca prescrisă acțiunea formulată de comitetul creditorilor debitoarei SC SA T în contradictoriu cu pârâții, -,.

A reținut judecătorul sindic faptul că reclamanta creditoare DGFP Tas olicitat, la data de 06.08.2007, autorizarea comitetului creditorilor în cauza privind pe debitoarea T de a introduce acțiunea prev.de art.138 alin.1 lit. a și d din Legea nr.85/2006, precum și atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere și supraveghere a societății debitoare, respectiv împotriva pârâților, -, și.

Prin încheierea pronunțată la 17 dec.2007 judecătorul sindic a admis în parte cererea și a autorizat comitetul creditorilor să introducă acțiunea prev.de art.138 din Legea nr.85/2006 împotriva pârâților, -, și.

A fost respinsă cererea de introducere a acțiunii prevăzută de art. 138 din Legea 85/2006 față de pârâta motivat de faptul că anterior creditorul II Map romovat o astfel de cerere împotriva acesteia la data de 25 iulie 2006, iar prin sentința civilă nr.153 din 26 ian.2007 pronunțată de judecătorul sindic a fost respinsă cererea ca nefondată, hotărâre ce a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.1317/COM/03.07.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.

În motivarea cererii de atragere a răspunderii civile a pârâților, s-a arătat că în raportul întocmit de lichidatorul judiciar T, acesta a precizat că nu a intrat în posesia tuturor actelor debitoarei S, T întrucât arhiva a dispărut de la sediul societății, iar vinovați de faptul că s-au pierdut documentele contabile și că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, sunt foștii directori ai societății debitoare, și.

S-a arătat prin cererea de chemare în judecată că foștii directori ai societății debitoare precum și persoanele care au îndeplinit calitatea de cenzor, fiind reprezentanți ai organelor de conducere, respectiv pârâții, -, și se fac vinovați de faptele prev. de art.138 lit. a și d din Legea nr.85/2006. Aceștia au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane și au contribuit la dispariția unor documente contabile și nu au ținut contabilitatea conform legii.

Faptul că la sediul societății aflate în procedura insolvenței nu exista întreaga arhivă a societății, a prefigurat ambele situații prevăzute de dispoz.art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2001 respectiv, fie administratorii răspunzători de administrarea societății conform mandatelor primite au făcut să dispară documentele contabile pentru a face imposibilă o eventuală constatare a contribuției sale la starea de insolvență a societății, fie evidența prevăzută de lege (respectiv registrele obligatorii pentru orice comerciant prevăzut de Codul comercial și Legea contabilității) nu au existat niciodată, fapt imputabil atât administratorului cât și cenzorilor, fiecare având obligații precis stabilite de lege în legătură cu acestea.

În cauză a formulat cerere de intervenție creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, solicitând instanței să dispună atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților, fost administrator al debitoarei, fost administrator al debitoarei, fost administrator al debitoarei și, -, și în calitate de foști cenzori ai debitoarei în vederea acoperirii și creanței AVAS în sumă de 26.353,38 Ron consolidată la valoarea de 8035,06 USD, în temeiul art.138 lit.a și d din Legea 85/2006.

La termenul din 28 nov.2008, instanța a respins încuviințarea în principiu a cererii de intervenție formulată de AVAS, motivat de faptul că potrivit art.138 alin.(3) din Legea 85/2006, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin.(1), iar AVAS nu face parte din acest comitet al creditorilor.

Pârâta -- a invocat excepțiile de tardivitate a acțiunii, în raport de dispoz.art.3 din Decretul nr.167/1958 și de inadmisibilitate a acțiunii motivat de faptul că nu a mai avut calitatea de cenzor la societatea debitoare de la sfârșitul anului 1995.

În cauză a formulat întâmpinare și pârâta care a invocat la rândul său excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de dispoz.art.139 din Legea nr.85/2006.

Examinând actele și lucrările dosarului în raport de excepția de prescripție a dreptului la acțiune, instanța a reținut că excepția este întemeiată.

cu sediul în Municipiul Taf ost dizolvată prin încheierea nr.1388/07 iulie 2003 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului T la cererea administratorului acesteia,.

Prin aceeași încheiere a fost numit în calitate de lichidator Mira SRL B care prin cererea înregistrată la această instanță la data de 07.06.2004 sub nr.1690/2004 a solicitat intrarea debitoarei în procedura falimentului conform Legii nr.64/1995.

Prin încheierea nr.1467 din 12 iulie 2004 Tribunalul Tulceaa admis cererea și a dispus în temeiul art.77 alin.1 lit. a din Legea nr.64/1995 coroborate cu art.31, art.26 din Legea nr.64/1995 și art.254 alin.4 din Legea nr.31/1990 intrarea debitoarei în procedura falimentului și a fost numit în calitate de lichidator SRL Dizolvarea și numirea lichidatorului s-a făcut la solicitarea directorului general cu acordul AGA.

Potrivit art.139 din Legea nr.85/2006 acțiunea prevăzută la art.138 se prescrie în termenul de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii.

În speță, dizolvarea și numirea lichidatorului Mira SRL B s-a făcut cu acordul Adunării Generale a Acționarilor societății debitoare prin încheierea nr.1388/07.07.2003 astfel că, termenul de 3 ani prevăzut de art.139 din Legea nr.85/2006 înlăuntrul căruia creditorii trebuiau să cunoască persoana care a cauzat apariția stării de insolvență a debitoarei, a început să curgă de la data rămânerii irevocabile a acestei încheieri.

Și aceasta mai ales în condițiile în care solicitarea intrării debitoarei în faliment s-a făcut către lichidatorul numit de către aceasta, creditorii rămânând în pasivitate.

S-a mai constatat că prin acțiunea înregistrată la 25 iulie 2006 II Map romovat o cerere de atragere a răspunderii fostului director general al debitoarei, acțiune care a fost respinsă prin sentința civilă nr.153 din 26 ian.2007 pronunțată de judecătorul sindic, hotărâre ce a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.1317/COM/03.07.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.

Pe cale de consecință, față de aceste considerente a fost respinsă acțiunea ca fiind prescris dreptul la acțiune.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea DGFP T, arătând că a fost autorizată prin încheierea din data de 17.12.2007 a judecătorului sindic să introducă acțiunea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006 împotriva foștilor administratori și cenzori ai SC SRL

A criticat recurenta soluția dată de prima instanță prin prisma aplicării prevederilor art. 139 din Legea nr. 85/2006, deși adunarea generală a acționarilor societății debitoare a hotărât dizolvarea și lichidarea în temeiul Legii nr. 31/1990, nefiind aplicabile prevederile normei generale privind insolvența societăților comerciale.

A arătat recurenta că termenul de prescripție nu putea să curgă mai înainte de pronunțarea falimentului, astfel cum greșit a reținut instanța de fond, iar potrivit prevederilor art. 73, alin.2 din Legea nr. 31/1990, acțiunea în răspundere împotriva administratorilor poate fi exercitată doar după deschiderea procedurii insolvenței.

În plus, a mai susținut recurenta că procedura falimentului debitoarei SC SRL Taf ost deschisă în baza legii nr. 64/1995, în care nu era prevăzut un termen de prescripție pentru acțiunea în răspundere, iar hotărârea de respingere a acțiunii promovate de M în contradictoriu cu pârâta nu are putere de lucru judecat asupra acțiunii soluționate prin sentința civilă nr. 2708/16.12.2008.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 și ale art. 3041proc. civ.

Examinând recursul prin prisma criticilor aduse, Curtea reține caracterul său fondat pentru următoarele considerente:

Cererea de autorizare a comitetului creditorilor pentru formularea acțiunii de atragere a răspunderii patrimoniale a membrilor fostelor organe de conducere ale SC SRL a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea la data de 06.08.2007, sub imperiul Legii nr. 85/2006.

Temeiul juridic al acestei cereri a fost indicat de creditoarea DGFP T ca fiind dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Prin urmare, ceea ce trebuia să verifice judecătorul sindic era termenul de prescripție al acestei acțiuni, prevăzut de art. 139 din legea insolvenței, termen de 3 ani calculat de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență.

Deși judecătorul fondului a apreciat că a început să curgă acest termen de la data rămânerii irevocabile a încheierii nr. 1388/07.07.2003, prin care s-a admis cererea de dizolvare și lichidare a SC SRL T, Curtea constată că, la acel moment, nu au fost identificate persoanele responsabile de starea de insolvență a societății debitoare, iar momentul la care trebuia raportat începutul curgerii termenului de 3 ani este cel al înregistrării la dosarul de fond a raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la incapacitatea de plată și declanșarea procedurii falimentului asupra debitoarei SC SRL T, respectiv data de 22.10.2004.

Acest termen de prescripție a fost întrerupt prin cererea de autorizare a comitetului creditorilor pentru formularea acțiunii de atragere a răspunderii materiale a membrilor fostelor organe de conducere ale debitoarei, formulată de creditoarea DGFP T la data de 06.08.2007, cerere ce a fost admisă prin încheierea de ședință din 17.12.2007 a judecătorului sindic.

Prin urmare, dată fiind sentința civilă nr. 2708/2008 a Tribunalului Tulcea cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, Curtea reține că este incident motivul prevăzut de art. 304, pct. 9 proc. civ. iar pentru faptul că nu s-a intrat în cercetarea fondului, urmează a fi admis recursul creditoarei DGFP T, ca reprezentant convențional al comitetului creditorilor, a se dispune casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei la Tribunalul Tulcea, pentru a se pronunța în fond asupra cererii de antrenare a răspunderii, după administrarea probatoriilor ce se impun pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, cu sediul în T,- bis, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2708 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - creditoare M SA, cu sediul în B,-, județul B, intimată-debitoare SC SA T prin lichidator judiciar SC SRL T, cu sediul în T,-, -.A,.3,.13, județul T, intimat creditor PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, cu sediul în,-, județul T, intimații pârâți, intimat contestator S B, cu sediul în B, sector 1,--11, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI T, cu sediul în T,-, județul, având ca obiect procedura insolvenței.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Tulcea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

2 noiembrie 2009

Jud.fond. - jud.sindic

red.dec.jud.

4ex/07.12.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

______________________________________________________________
Dosar nr-

Către,

Tribunalul Tulcea

Vă înaintăm alăturat, copia deciziei civile nr. 1465/COM/30.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-.

Prin decizia menționată mai sus a fost admis recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, cu sediul în T,- bis, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2708 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - creditoare M SA, cu sediul în B,-, județul B, intimată-debitoare SC SA T prin lichidator judiciar SC SRL T, cu sediul în T,-, -.A,.3,.13, județul T, intimat creditor PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, cu sediul în,-, județul T, intimații pârâți, intimat contestator S B, cu sediul în B, sector 1,--11, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI T, cu sediul în T,-, județul, având ca obiect procedura insolvenței; -a casat sentința recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Tulcea.

PREȘEDINTE DE COMPLET,

- -

Grefier,

- -

Președinte:Monica Costea
Judecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 1465/2009. Curtea de Apel Constanta