Practica judiciara insolventa. Decizia 1466/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.1466/COM
Ședința publică de la 30 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurilor comerciale formulate de recurentele creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS, cu sediul ales în B,--11, sector 1 și SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE " TRANSILVANIA" SA, cu sediul în B,-, județul B, împotriva încheierii nr.1111/COM din 16.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr- (număr în format vechi 189/com/2002), în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA - prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județul C, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, județul C, vând ca obiect procedura insolvenței.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 octombrie 2009, și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 30 octombrie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin încheierea de ședință nr. 1111/com/16.02.2009 a Tribunalului Constanța au fost respinse ca nefondate obiecțiunile formulate de AVAS
B la raportul final și admise în parte obiecțiunile aduse de Transilvania aceluiași raport, sens în care s-a dispus modificarea stabilindu-se că suma cuvenită acționarului Transilvania cu titlul de contravaloare acțiuni să fie de 265 649,92 lei.
Judecătorul sindic al debitoarei SC SA a fost sesizat cu cererea din data de 09.01.2009, prin care Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA - Transilvania - a formulat obiecțiuni la raportul final al lichidatorului judiciar al debitoarei SC SA -, solicitând modificarea raportului final în sensul obiecțiunilor formulate.
În motivarea cererii s-a arătat că, potrivit raportului final, în urma lichidării patrimoniului debitoarei, au rezultat drepturi cuvenite acționarilor, respectiv contravaloarea acțiunilor deținute în capitalul social și dividende aferente exercițiului financiar al lichidării.
Dreptul reprezentând contravaloarea acțiunilor, cuvenite celor doi acționari, Transilvania și ADS au fost determinate în mod greșit, fiind diferite de dreptul înscris în extrasul de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, respectiv Transilvania apare în raport cu suma de 265.610,50 lei, în loc de 265.650 lei, iar ADS apare în raport cu suma de 1.546.192,25 lei, în loc de 1.546.152,50 lei.
Referitor la dreptul acționarilor privind dividendele, s-a constatat că lichidatorul a calculat și reținut impozit pe dividende, ceea ce contravine cap.VI, art.36 alin.4 din Codul Fiscal, care prevede că, începând cu anul 2009, persoanele juridice române, deținătoare de minim 10% din titlurile de participare ale societății plătitoare, la data plății dividendelor, sunt scutite de plata impozitului pe dividende.
Așa cum reiese din extrasul emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, Transilvania deține un procent de 14,66219% din capitalul social al debitoarei.
In drept s-au invocat dispozițiile art.129 din Legea 85/2006.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 13.01.2009 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS a formulat la rândul său obiecțiuni la raportul final al lichidatorului judiciar al debitoarei SC SA, prin care a solicitat respingerea raportului final și obligarea lichidatorului judiciar de a convoca Comitetul creditorilor în vederea formulării cererii de autorizare și a cererii de atragere a răspunderii prevăzute de art.138 din Legea 85/2006.
S-a susținut în motivare că AVAS a suferit un prejudiciu, a cărui existență certă s-a stabilit prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu au putut fi plătite integral din averea debitorului.
În drept s-au invocat dispozițiile art.129 alin.1 din Legea 85/2006, art. 21 alin 3 din Legea 85/2006.
Prin întâmpinare, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea obiecțiunilor.
În ceea ce privește restituirea capitalului social deținut de acționarul Transilvania, lichidatorul judiciar a determinat în mod corect valoarea capitalului social deținut de cei doi acționari.
În legătură cu modul de calcul al sumelor cuvenite din împărțirea profitului rezultat cu titlu de dividend, lichidatorul judiciar a avut în vedere dispozițiile normelor metodologice din 1376/2004, coroborate cu dispozițiile art.27 alin.2 din Codul fiscal, potrivit cărora "Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanții săi, fie sub formă de dividend, fie ca urmare a operațiunii de lichidare, se tratează ca un transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevăzute la alin.3."
În ceea ce privește obiecțiunile formulate de AVAS, acestea nu au vizat nici un aspect detaliat în raportul final.
Analizând lucrările dosarului, instanța a reținut că, potrivit extrasului Oficiului Național al Registrului Comerțului, Transilvania deține din capitalul social al debitoarei un procent de 14,66219 %. Așa cum a reieșit din raportul final al lichidatorului judiciar, la sfârșitul lichidării s-au acoperit integral creanțele înregistrate, rămânând un disponibil de 3.042.921,77 lei.
Din acest disponibil suma de 1.811.802,50 lei a fost destinată restituirii capitalului social. La calculul sumei datorate celor doi acționari s-a reținut un procent de 85,34 % pentru ADS și 14,66 % pentru Transilvania. Întrucât procentul creditoarei Transilvania era de 14,66219 %, a rezultat o diferență în minus față de suma datorată în mod real acestui acționar.
În consecință, instanța a admis obiecțiunile formulate de Transilvania cu privire la cuantumul sumei datorate cu titlu de restituire capital social, în sensul de a fi modificat raportul final astfel:
-ADS - 1.546.152,50 lei;
- Transilvania - 265.650 lei.
În ceea ce privește sumele datorate cu titlu de dividende, instanța a constatat că obiecțiunile erau nefondate. Astfel, potrivit art. 36 alin.4 din Codul fiscal "Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deține minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plății dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniți până la data plății acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană."
S-a reținut că textul prevede expres ca pentru dividendele aferente anului 2008, beneficiarul dividendelor trebuie să dețină 15 % din titlurile de participare, ori Transilvania nu deținea un asemenea procent. În mod corect, lichidatorul judiciar a calculat și reținut impozitul pe dividende, obiecțiunile cu privire la acest aspect fiind respinse ca nefondate.
Obiecțiunile formulate de către AVAS au fost respinse ca nefondate, câtă vreme creanțele sale au fost acoperite integral, iar creditoarea nu a justificat nici
un prejudiciu, care să fie acoperit eventual prin formularea unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs creditoarele AVAS B și Transilvania SA, pentru următoarele motive:
Recurenta creditoare AVAS Bas usținut că încheierea nr. 1111/16.02.2009 a Tribunalului Constanța este nelegală și netemeinică pentru că instanța de fond a admis solicitarea lichidatorului judiciar și a dispus închiderea procedurii de lichidare, respingând obiecțiunile sale aduse raportului final, deși sumele cuvenite AVAS B sunt departe de a fi achitate.
A precizat recurenta că înțelege să insiste în cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai debitoarei, întrucât aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 reprezintă, de fapt, găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege.
A reiterat recurenta creditoare AVAS B susținerile sale privind temeinicia unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale, opinând că ar fi îndeplinite toate cerințele art. 138 din Legea insolvenței în acest sens.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304, pct. 9 Cod proc. civ. art. 3041Cod proc. civ. art. 2, art.5, art. 136, art. 138, art. 140 și art. 142, alin.1 din legea nr. 85/2006.
Recurenta Transilvania, cu sediul în B, a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a încheierii recurate, în sensul admiterii obiecțiunilor aduse raportului final și modificarea corespunzătoare a acestuia.
A indicat recurenta,ca și motiv de recurs, faptul că instanța de fond s-a pronunțat cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind incidente dispozițiile art. 304, pct.9 Cod proc. civ.
Astfel, a solicitat recurenta Transilvania să se constate că dispozițiile aplicabile în materia reținerii impozitului pe dividende erau cele cuprinse la art. 36, alin.4 din Codul Fiscal, ceea ce a reținut corect și judecătorul sindic, însă, în aplicarea acestor dispoziții, eroarea în care s-a aflat prima instanță, în opinia recurentei, a fost cea de raportare la momentul la care trebuia verificată cota de deținere a acționarului beneficiar al dividendelor, pentru ca acesta să fie scutit de impozit.
A subliniat recurenta Transilvania că legiuitorul a înțeles să condiționeze scutirea de la plata impozitului pe dividende de deținerea unei cote procentuale din titlurile de participare la data plății dividendelor, nu de anul în care se datorează aceste dividende. Prin urmare, a arătat recurenta că-i sunt aplicabile prevederile tezei a II-a ale art. 36, alin.4 din Codul Fiscal, fiind scutit de plata impozitului pe dividende pentru că, la data plății, deținea minim 10% din titlurile de participare la SC SA.
În aceste condiții, conform calcului efectuat de recurenta Transilvania SA, i se cuvenea suma de 130. 356,08 lei reprezentând cota parte din dividendele brute.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006, art. 304, pct.9 și art. 3041Cod proc. civ.
Legal citat, lichidatorul judiciar al debitoarei SC SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că obiecțiunile creditoarei AVAS B nu vizau nici un aspect din cele cuprinse în raportul final, iar obiecțiunile formulate de Transilvania SA sunt neîntemeiate, acestei creditoare nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. 36, alin.4 din codul fiscal.
Examinând recursurile prin prisma criticilor formulate și a prevederilor art. 3041Cod proc. civ. Curtea reține caracterul nefondat pentru următoarele considerente:
Recursul creditoarei AVAS B:
Potrivit prevederilor art. 129 din Legea nr. 85/2006, "după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, creditorii putând formula obiecții cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării." Criticile recurentei AVAS B, reiterând obiecțiunile aduse acestui raport final, se fundamentează pe obligativitatea lichidatorului judiciar de a formula o cerere de antrenare a răspunderii materiale a foștilor administratori ai debitoarei, cerere ce excede noțiunii de obiecțiuni formulate asupra constatărilor privind achitarea creanțelor după încheierea procedurii de valorificare a bunurilor din averea SC SA
În mod judicios a reținut judecătorul sindic că aceste obiecțiuni ale AVAS B au un caracter formal, nefiind grefate pe nici un aspect cuprins în raportul final depus la dosar, fapt pentru care au fost respinse ca nefondate.
Cum nici criticile aduse în recurs nu reliefează o altă situație de fapt în afara celei reținute de judecătorul fondului, Curtea, în lumina dispozițiilor art. 312 Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de AVAS B împotriva încheierii nr. 1111/16.02.2009 a Tribunalului Constanța, reținând că pentru valorificarea pretențiilor sale există alte căi procedurale puse la dispoziția sa prin prevederile legii insolvenței.
Recursul acționarului Transilvania SA:
Potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 571/2003, " persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende, reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.
Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deține minimum 15%, respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plății dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniți până la data plății acestora. Prevederile prezentului alineat se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană."
Este judicioasă interpretarea dată de judecătorul sindic acestui text de lege, prin care s-a stabilit că cerința ce trebuia a fi îndeplinită de acționarul Transilvania SA era cea de a deține minim 15% din titlurile de participare la debitoarea SC SA, la data plății dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniți până la această dată.
De altfel, dreptul la dividende pentru anul 2009 nici nu s-a născut în privința acționarilor SC SA, lichidatorul judiciar supunând judecătorului sindic raportul final privind plățile efectuate în urma lichidării până la 15.12.2008, stabilind ca plata dividendelor să se facă după aprobarea acestui raport.
În consecință, nu putea fi avut în vedere procentul de 10% din titlurile de participare, astfel cum a pretins recurenta Transilvania SA, ci doar procentul de 15%, care să fie menținut pe durata a 2 ani împliniți până la data plății efective a dividendelor.
Pentru aceste considerente va fi menținută ca legală și temeinică încheierea nr. 1111/2009 a Tribunalului Constanța, urmând a fi respins ca nefondat recursul declarat de acționarul Transilvania SA, în raport de prevederile art.312 Cod proc. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile comerciale formulate de recurentele creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS, cu sediul ales în B,--11, sector 1 și SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE " TRANSILVANIA" SA, cu sediul în B,-, județul B, împotriva încheierii nr.1111/COM din 16.02.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr- (număr în format vechi 189/com/2002), în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA - prin lichidator judiciar, cu sediul în C,-, județul C, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,-, județul C, vând ca obiect procedura insolvenței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi de la 30 octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
02 noiembrie 2009
Jud.fond. - jud.sindic
Red.dec.jud./2 ex./26.11.2009
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1313/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1527/2009. Curtea de... → |
|---|
