Practica judiciara insolventa. Decizia 1546/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.1546/COM
Ședința publică de la 23 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
JUDECĂTOR 3: Adriana Gherasim
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului comercial formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - - cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 4108/com/02.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL, cu sediul în,-, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator & CO, cu sediul în C,-, județ C, intimat P, cu sediul în C, str.-. - nr.18, județ C, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,- județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art.131 din LG.85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Recurenta solicită judecata cauzei în lipsă, conform disp. art. 242 alin.2 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată sub nr.5996/118/25.07.2008 pe rolul Tribunalului Constanța,debitoarea prin lichidator & CO a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoare întrucât se află în imposibilitate de a-și plăti datoriile față de dizolvarea societății și numirea unui lichidator.
Prin Încheierea nr.3607/COM/03.11.2008 judecătorul sindic a dispus intrarea în faliment, în procedură simplificată, a debitoarei fiind numit în calitate de lichidator & CO
Tabelul preliminar conținând creanța creditoarei AVAS în valoare de 189,39 precum și tabelul definitiv a fost depus la data de13.01.2009, respectiv 27.01.2009.
Prin raportul lichidatorului judiciar privind închiderea procedurii depus la dosar la data de 01.06.2009 s-a arătat că reprezentanții debitoarei nu s-au prezentat la sediul lichidatorului judiciar pentru a preda documentele contabile astfel încât nu s-a putut concluziona asupra cauzelor care au condus la încetarea de plăți a societății debitoare. Întrucât societatea nu figurează înregistrată și impusă în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile se solicită închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006.
La termenul de judecată din 01.06.2009 lichidatorul a depus cerere prin care a solicitat decontarea sumei de 3484,91 lei, exclusiv TVA, reprezentând onorariul lichidatorului și cheltuielile de procedură în temeiul art. 4 alin.4 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința nr.4108/02.06.2009 Tribunalul Constanțaa admis cererea lichidatorului și a încuviințat plata din fondul de lichidare a sumei de 3484,91 lei reprezentând onorariu lichidator și cheltuieli de procedură. În baza art.131 din Legea 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoare precum și radierea acesteia din Registrul Comerțului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, în cauză, nu a fost aprobat un buget previzionat iar creditorul nu a înțeles să execute plata onorariului lichidatorului judiciar stabilit prin încheierea nr.3607/2008 și nici a cheltuielilor de procedură.
Prin extrasul de cont din 28.05.2009 emis de BANK s-a dovedit că în contul debitoarei nu există disponibilități, conform pct. 5 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 4 din Legea nr. 85/2006.
Pct. 8 al Normelor metodologice dispun că, în urma epuizării disponibilităților din contul averii debitoarei, confirmată în condițiile stabilite la pct. 5, judecătorul sindic va împuternici prin încheiere persoanele competente să emită dispoziție de plată asupra contului fondului de lichidare.
În ce privește închiderea procedurii, s-a constat că din raportul întocmit de lichidatorul judiciar privind închiderea procedurii (fila 77) rezultă că nu a întocmit raportul amănunțit asupra cauzelor și împrejurările care au dus la apariția insolvenței debitorului din lipsa documentelor contabile astfel încât nu înțelege să formuleze cerere de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Din adresa nr. R-B 30401/10.02.2009 a -ȚA rezultă că debitoarea nu figurează înregistrată cu bunuri mobile/imobile declarate iar din extrasul de cont din 28.05.2009 emis de BANK rezultă că nu există disponibilități nici în contul debitoarei.
Întrucât în patrimoniul falitei nu se regăsesc nici bunuri imobile și nici mobile iar creditoarea nu a înțeles să avanseze sume de bani, în acest scop, în temeiul art.131 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitoarei din registrul comerțului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS criticând-o pentru următoarele motive:
Continuarea procedurii se impunea în contextul în care cererea de antrenare a răspunderii materiale a persoanei vinovată de starea de insolvență nu a fost formulată. Lichidatorul nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art.138 din Legea 85/2006, aplicarea acestor dispoziții reprezentând găsirea persoanei vinovate de producerea debitelor societății.
În contextul în care Statul român prin AVAS a suferit un prejudiciu a cărui certitudine fost probată de starea de insolvență a debitoarei, lichidatorul trebuia, în virtutea atribuțiilor sale să examineze situația debitorului, să întocmească un raport amănunțit asupra cauzelor ce au dus la insolvență cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate Curtea apreciază nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Ca urmare a cererii debitoarei, prin încheierea nr.3607/com/03.11.2008 judecătorul sindic, constatând că debitoarea este în încetare de plăți, a admis cererea și a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței față de SC Distribution SRL, numind lichidator provizoriu pe &Co
Din actele dosarului rezultă că, în derularea procedurii insolvenței față de debitoare au fost parcurse etapele cerute de lege pentru a se încerca recuperarea creanțelor înregistrate împotriva falitei și pentru a depista cauzele care au condus la apariția stării de insolvență asupra debitoarei în cauză.
Întrucât societatea nu desfășoară nici un fel de activitate și nu are bunuri în patrimoniu sau orice alte surse de venit care să asigure plata obligațiilor sale, lichidatorul judiciar, prin raportul depus la dosarul de fond, a formulat propunerea de închidere a procedurii insolvenței asupra debitoarei SC Distribution SRL C(fila 100).
Potrivit art. 131 din Legea 85/2006: "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare".
Închiderea procedurii, în situația reglementată de textul citat, se fundamentează pe lipsa obiectului executării,în sensul că în ipoteza în care nu există bunuri valorificabile nu se întrevede utilitatea continuării procedurii,având în vedere că scopul legii și anume, acoperirea pasivului debitorului, nu poate fi realizat.
În cauză, soluția închiderii procedurii este temeinică și legală deoarece lichidatorul și-a îndeplinit toate obligațiile. Din rapoartele întocmite și depuse la dosar rezultă că a întreprins toate demersurile necesare identificării bunurilor din averea debitorului necesare continuării procedurii,fără ca acestea să poată fi identificate faptic,iar creditorii nu au oferit sumele necesare.
În practica judiciară s-a statuat că, închiderea procedurii este condiționată doar de inexistența bunurilor în averea debitorului ori de faptul că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
Critica privind necomunicarea de către lichidator a faptului dacă există persoane responsabile, conform art.138 din legea nr.85/2006 nu poate fi primită avându-se în vedere cele arătate de lichidator în raportul său, potrivit cu care, neputând intra în posesia documentelor contabile nu a putut stabili cauzele insolvenței și nici persoanele vinovate de această situație.
Neputând fi identificate persoanele cărora le-ar fi imputabilă apariția stării insolvenței nu se poate spune că lichidatorul judiciar ar fi rămas în pasivitate în ceea ce privește formularea unei cereri pentru antrenarea răspunderii materiale întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
În cauză se constată că, propunerea făcută de lichidatorul judiciar are caracter fondat atâta timp cât în patrimoniul falitei nu se regăsesc bunuri din lichidarea cărora să se asigure acoperirea cheltuielilor administrative iar creditorii nu au înțeles să avanseze sume de bani în acest sens.
Faptul că prezenta recurentă apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii materiale a organelor de conducere nu o pot îndreptăți în a solicita obligarea practicianului în insolvență să introducă cererea, atât timp cât are la dispoziție pârghiile promovării unor astfel de cereri.
Introducerea unei cereri în răspundere reprezintă pentru practicianul în reorganizare o facultate și nu o obligație legală fiind astfel expresia principiului disponibilității în formularea unei cereri de chemare în judecată în accepțiunea dreptului procesual civil.
Conform textului alin.1art.138 judecătorul sindic poate fi investit de administratorul judiciar, de lichidator sau de comitetul creditorilor.
Însă judecătorul sindic nu poate legal auto-învesti cu stabilirea răspunderii în temeiul dispozițiilor art.138, iar sfera persoanelor abilitate să-l învestească este limitată așa cum s-a arătat mai sus.
Cum o astfel de cerere de antrenare a răspunderii administrative nu a fost dedusă judecății, legal prima instanță a soluționat cauze cu respectarea principiului disponibilității părții.
Pe cale de consecință,față de aceste considerente și de dispozițiile art312 și 304 pct.9 din cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul comercial formulat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - - cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 4108/com/02.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL, cu sediul în,-, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator & CO, cu sediul în C,-, județ C, intimat P, cu sediul în C, str. -. - nr.18, județ C, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,- județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art.131 din LG.85/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
03 decembrie 2009
jud.fond.
red.dec.jud.-22.01.2010
2ex/27.01.2009
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea, Adriana Gherasim
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1264/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 78/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
