Practica judiciara insolventa. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 161/2010
Ședința publică de la 17 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Olimpia Maria Stânga
JUDECĂTOR 3: Ioan
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta - - împotriva sentinței nr.952/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosar s-a înregistrat din partea recurentei pârâte dovada achitării taxei judiciare de timbru de 19,50 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei.
De asemenea,s-a înregistrat din partea intimatului Cabinet Individual de Insolvență, în calitate de lichidator judiciar al SC SRL întâmpinare la care anexează: copia declarației pe proprie răspundere, dată de către fostul administrator al debitoarei autentificată de notarul public sub nr.162/22.03.22006. Contract de cesiune nr.1 din 11.12.2002, copia balanței de verificare pe luna iunie 2005 și copia tabelului definitiv consolidat al creanțelor din data de 10.01.2008.
Față de actele și lucrările dosarului instanța constată cauza în stare de judecată și față de împrejurarea că recurenta creditoare solicită judecarea cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.952/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Hunedoara, a fost admisă cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulate de către Cabinet Individual de Insolvență împotriva fostului administrator al debitoarei, pârâta - -, și pe cale de consecință a fost obligată pârâta - -, la plata sumei de 817.177,70 lei, reprezentând întregul pasiv al debitoarei, către toți creditorii înscriși în tabelul definitiv al creanțelor.
Pentru a se pronunța această sentință, s-a reținut că judecătorul sindic a constatat existența prejudiciului în valoare de 817.177,70 lei care rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor și a apreciat că în speță, este dovedită reaua credință a fostului administrator întrucât aceasta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, deși a fost legal citată pentru a propune probe în apărarea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta - -, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecându-se cauza să fie exonerată de plata sumei de 817.177,70 lei.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată cu privire la faptul că societatea a apelat la împrumuturi bancare și cu toate acestea nu a folosit aceste sume pentru achitarea datoriilor restante, precizează că împrumuturile au fost acordate numai pentru producție și cu destinația expresă de a nu folosi aceste împrumuturi la plata datoriilor restante și chiar dacă îi folosea pentru acest scop nu se putea ajunge la relansare a activității societății pe termen.
Cu privire la creditele obținute de la Bank SA au fost făcute cercetări de către DNA O, Poliția județului B și Poliția județului H, în toate cazurile soluțiile fiind de neurmărire penală.
Este adevărat că la art.138 lit.d din Legea nr.85/2006 se reține "Răspunderea administratorului dacă a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea", dar că în acest caz nu s-a întâmplat, actele societății s-au ținut în conformitate cu legea contabilității, au fost predate în totalitate lichidatorului.
În sentința recurată s-a reținut că administratorul răspunde pentru întreg prejudiciu cauzat creditorilor, cu toate că în acest sens nu s-a administrat nici o probă conform art.59 și 138 din Legea nr.85/2006.
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se consideră că acesta este fondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse:
Cererea sub aspectul antrenării răspunderii patrimoniale a fostului administrator - -, a mai fost casată prin decizia nr.622/2008, reținându-se că trebuia dispusă efectuarea unei expertize de către un expert contabil imparțial, care să verifice dacă faptele fostului administrator au produs vreun prejudiciu și care este acela raportat la fiecare faptă, fiind inadmisibilă obligarea la suportarea întregului pasiv, fără o individualizare exactă a consecințelor patrimoniale a faptelor prevăzute de art.138 al.1 din Legea nr.85/2006.
În rejudecare, chiar dacă la termenul din 1.04.2009, s-a discutat oportunitatea administrării acestei probe, nu s-a dispus efectuarea raportului de expertiză, în opinia instanței de recurs necesitatea administrării probațiunii, trebuind să aparțină lichidatorului judiciar.
Se mai reține că deși s-a efectuat plângere penală împotriva pârâtei și a fost aplicată sancțiunea administrativă pentru nedepunere a actelor, la fila 48 lichidatorul menționează că "societatea debitoare are înregistrate în evidențele contabile mijloace fixe în valoare de 90.400 lei RON, iar la capitolul materii prime și materiale un sold debitor în valoare de 550.381 lei RON, cât și alte bunuri evidențiate în conturile curente, așa cum rezultă și din balanța de verificare din luna iunie 2005".
Față de îndrumările Deciziei de casare nr.622/2008, nerespectate în rejudecare, cât și față de ansamblul probelor mai sus reținute neluate în considerare de către prima instanță, se reține că din nou nu a fost epuizat fondul cauzei sub aspectul existenței condițiilor prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006, motiv pentru care în baza art.312 al.5 Cod procedură civilă, se va dispune casarea cu trimitere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta - - împotriva sentinței nr.952/F/04.11.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara, și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. SM.
2ex/31.03.2010.
Jud.sind.
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Olimpia Maria Stânga, Ioan
← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 60/2010.... | Practica judiciara insolventa. Decizia 212/2010. Curtea de Apel... → |
---|