Practica judiciara insolventa. Decizia 192/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 192/
Ședința publică din 04 Martie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- - Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea, cu sediul ales în B,-, etaj 2, sector.1, împotriva sentinței nr.2530 din 08.10.2007 a Tribunalului Harghita - Biroul judecătorului sindic.
La apelul nominal răspund creditoarea-recurentă prin avocat, creditoarea-intimată - SRL prin administrator și administratorul-intimat prin avocat în substituirea avocatului, lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 19,50 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Părțile prezente declară că nu au alte cereri de formulat.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul creditoarei-recurente solicită admiterea recursului astfel cum este formulat în scris, respingerea excepției autorității lucrului judecat motivând că între cele două cereri nu există identitate de părți, obiect și cauză, conform prev.art.1201 cod civil și în consecință, a se dispune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru soluționarea fondului cauzei.
Reprezentanta administratorului-intimat cere, conform întâmpinării depuse la dosar, admiterea excepției autorității lucrului judecat și în consecință, respingerea recursului ca nefondat, cu menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Reprezentantul creditoarei-intimate lasă la aprecierea instanței soluționarea prezentului recurs.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 2530/8 octombrie 2007 Tribunalului Harghita - Biroul judecătorului sindic, s-a respins excepția prematurității acțiunii pentru stabilirea răspunderii administratorului, invocată de, întrucât s-a apreciat că acțiunea putea fi promovată în raport de disp. art. 139 din Legea nr. 85/2006, întrucât termenul de la care a început să curgă această prescripție este data de la care a fost cunoscută persoana responsabilă, respectiv 2.11.2005, când s-a înregistrat raportul privind cauzele și împrejurările ce au dus la insolvența falitei, și a fost indicat responsabil pârâtul; și că, perioada de 2 ani se referă la prescripție și nu la interdicția promovării unei acțiuni în răspundere
A fost admisă excepția autorității lucrului judecat invocată de pârât, fiind așadar respinsă acțiunea formulată de, &CO și DGFP H, în calitate de membrii ai comitetului creditorilor ai debitoarei - SRL, pentru stabilirea răspunderii administratorului.
S-a reținut că prin Sentința nr. 143/12.02.2007 a Tribunalului Harghita, modificată prin Decizia nr. 576/R/15.05.2007 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘ - Secția comercială și de contencios administrativ, fiind obligat administratorul să plătească în contul de faliment al debitoarei suma de 38.664,93 RON, ca urmare promovării acțiunii de către lichidatorul judiciar. Astfel, chiar dacă condiția identității părților nu este realizată, s-a susținut că aceasta nu trebuie analizată restrictiv și prin raportare la specificul proceduri, care este una colectivă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, creditoarea, criticând hotărârea atacată ca nelegală, prin prisma disp. art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, susținând că în mod eronat a fost admisă excepția autorității lucrului judecat, și că, considerentele hotărârii atacate cuprind motive contradictorii și străine de natura pricinii.
S-a arătat că deși creditorii nu au contestat raportul de audit al lichidatorului (ce a stat la baza angajării răspunderii personale a administratorului, potrivit acțiunii introduse de lichidator), aceștia au fost autorizați, în calitate de reprezentanți ai comitetului creditorilor, să introducă acțiunea în angajarea răspunderii personale a administratorului și că în cauză nu ar fi realizată identitatea de obiect, cauză și părți, de natură a da eficiență, autorității de lucru judecat, chiar temeiurile fiind diferite de cele ale acțiunii introduse de lichidator.
Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor motive, precum și din oficiu potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Lichidatorul - SRL Bap romovat acțiunea în angajarea răspunderii personale a administratorului la data de 13 noiembrie 2006, întemeindu-și această cerere pe disp. art. 138 alin. 1 lit. a,c și d din Legea nr. 85/2006. această acțiune a fost soluționată de judecătorul sindic prin sentința nr. 143/12 februarie 2007 Tribunalului Harghita, prin admiterea în parte și obligarea administratorului la plata unei părți din pasiv, respectiv 14.022,29 RON; însă această sentință a fost modificată după cum s-a arătat în hotărârea atacată, prin Decizia nr. 576/R/15 mai 2007 Curții de APEL TÂRGU MUREȘ, administratorul fiind obligat să plătească în contul de faliment al debitoare suma de 38.664,93 RON. Pe de altă parte, judecătorul sindic a fost sesizat cu o nouă cerere de angajare a răspunderii personale a administratorului, formulată de recurentă și &CO și DGFP H, această cerere fiind întemeiată pe disp. art. 138 lit. a - f din Legea nr. 85/2006, această din urmă cerere fiind soluționată prin hotărârea atacată, judecătorul sindic reținând incidența excepției autorități de lucru judecată.
Este de observat că, referitor la această excepție, judecătorul sindic a susținut că, deși identitatea părților nu a fost realizată în cauză, această condiție nu se impune a fi interpretată restrictiv tocmai prin prisma caracterului special al procedurii insolvenței.
Această opinie, nu poate fi împărtășită de curte, întrucât dispozițiile Codului d e procedură civilă referitoare la litispendență, cuprinse în art. 163 sunt incidente în cauză, tocmai ca urmare a faptului că, dispozițiile legii speciale (Legea nr. 85/2006) se completează cu cele din cadrul procedurii dreptului comun.
În aceste condiții, este cert că interpretarea art. 163, dată de judecătorul sindic este nelegală întrucât, apreciind că excepția ar fi operantă chiar în situația nerealizării condiției identității de parte, acesta face o aplicare greșită a legii, pentru că tocmai caracterul acestei excepții și condițiile de invocare impun o interpretare în acord cu textul legal. Astfel, este lesne de observat că în primul rând identitatea de părți (în aceeași calitate) este nerealizată, pentru că cele două acțiuni au fost promovate de reclamanți diferiți; și în al doilea rând, având în vedere temeiurile de fapt și de drept ale celei de-a doua acțiuni, nici condiția identității de obiect nu este realizată, dacă se are în vedere și cauza fiecăreia dintre cele două acțiuni.
În ceea ce privește legitimitatea procesuală activă a creditorilor de a promova acțiunea, această chestiune a fost tranșată de judecătorul sindic prin Încheierea nr. 13 din 13.11.2006, când a autorizat comitetul creditorilor să promoveze acțiunea prev. de art. 138 din legea nr. 85/2006.
În aceste condiții, Curtea apreciază că, recursul promovat în cauză este întemeiat, fiind realizat motivul de casare prev. de art. 312 alin. 3 teza a II-a Cod procedură civilă, cauza fiind soluționată pe excepție, fără a se intra în cercetarea fondului, ceea ce duce la neexaminarea motivelor de nelegalitate cuprinse în cererea de recurs, pentur că aceasta ar fi superfluă în situația dată, și pe de altă parte la casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, respectiv Tribunalul Harghita - Biroul judecătorului sindic, pentur a soluționa fondul cauzei, prilej cu care vor fi examinate însă motivele de recurs așa cum acestea au fost cuprinse în cererea creditoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de, împotriva sentinței nr.2530/8.10.2007 a Tribunalului Harghita - Biroul judecătorului sindic.
Casează hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe Tribunalul Harghita - Biroul judecătorului sindic.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 04 Martie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Dact. Sz.
2 exemplare
7 aprilie 2008
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 162/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 980/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
