Practica judiciara insolventa. Decizia 2272/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 2272/2008
Ședința publică din data de 21 octombrie 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr. 3581 din 12.11.2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B
intimata-debitoare SC SRL B M, intimat, intimat-lichidator SC SRL, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită potrivit normelor de drept comun. Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare, potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 197. fiscală.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că prezenta cauză a fost repusă pe rol urmare a soluționării de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a disp. art. 16,17, 138 alin. 1 și 3 din Legea nr. 85/2006 prin raportare la disp. art. 21, art. 16, art. 124 alin. 2 din Constituția României, coroborate cu disp. art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, excepție invocată de către creditoarea DGFP M, prin Decizia nr. 829/08.07.2008.
Recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2. civ.
Instanța în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3581 din 12 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a respins acțiunea promovată de reclamanta-creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice M cerere însușită de creditoarea PRIMĂRIA B, în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3144/09.10.2006, pronunțată în dosarul de faliment nr-, s-a constatat că debitoarea SC SRL este în stare de insolvență, sens în care s-a dispus intrarea în faliment, a fost numit lichidatorul judiciar.
Conform art. 138 alin. 1 teza I din Legea 85/2006 legiuitorul recunoaște calitatea procesuală activă în formularea acțiunii în răspundere a membrilor organelor de conducere în principal administratorului judiciar sau lichidator.
Aceasta înseamnă că, în actualul context legislativ, în principiu, numai administratorului judiciar, respectiv lichidatorului, după caz, au calitatea să introducă acțiuni în răspunderea membrilor organelor de conducere sau de supraveghere sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență asupra averii debitorului, spre deosebire de reglementarea abrogată (Legea 64/1995). Așadar, acțiunea reglementată de dispozițiile art. 138 alin. 1 din lege nu poate fi promovată de către orice creditor, care are o creanță înregistrată în tabelul de creanțe, ci numai de administratorul judiciar/lichidator sau, în cazurile limitativ prevăzute de art. 138 alin. 3 și de către comitetul creditorilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei în fond, modificarea în totalitate a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de angajare a răspunderii administratorului debitoarei falite.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea-recurentă arată următoarele:
În anul 1999 s-a înființat SC SRL, societate care de la înființare a avut numit ca administrator pe.
La data de 25 aprilie 2006 judecătorul delegat al ORC de pe lângă Tribunalul Maramureș, prin încheierea nr. 3150 dispus dizolvarea de drept a SC SRL în temeiul Legii nr. 359/2004.
ANAF prin DGFP Mas olicitat Tribunalului Maramureș deschiderea procedurii falimentului față de SC SRL, cerere care a fost admisă prin sentința civilă nr. 3144/9 octombrie 2006 dispunându-se intrarea debitoarei în faliment.
Societatea falită are doar doi creditori DGFP M și PRIMĂRIA B-M astfel încât în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 85/2006 constituirea Comitetului creditorilor este practic imposibilă din cauza numărului prea mic de creditori.
Lichidatorul societății falite în rapoartele depuse la dosarul de faliment deși specifică că nu a primit actele contabile ale societății falite lasă la aprecierea creditorilor introducerea unei eventuale acțiuni în răspundere în temeiul art. 138 alin (3) din Legea nr. 85/2006.
Având în vedere refuzul lichidatorului de a promova o acțiune în răspundere a administratorului SC SRL în temeiul art. 138 alin (1) din Legea nr. 85/2006, la data de 9 mai 2007 DGFP M în calitate de creditor depune o cerere de angajare a răspunderii administratorului societății falite.
La data de 12 noiembrie 2007 Tribunalul Maramureș prin sentința civilă nr. 3581 respins cererea formulată conform paragrafului 6 de mai sus pentru lipsa de calitate procesuală activă a creditorului DGFP M prin raportare la art. 138 alin (1) și (3) din Legea nr. 85/2006.
După cum constant a susținut ratificarea de către un stat a Convenției Europene a Drepturilor Omului nu implică din partea acestuia doar o atitudine negativă de a se abține de la măsuri care ar aduce atingere drepturilor conferite de Convenție cât ales una pozitivă de natură să ocrotească drepturile conferite de Convenție.
Spre deosebire de alte state care au ratificat convenția cu unele rezerve România nu numai că a ratificat convenția fără rezerve dar a și subliniat prin Constituție că recunoaște preeminența dispozițiilor Convenției față de dreptul intern.
În conformitate cu art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului "Orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil", iar în conformitate cu dispozițiile constituționale referitoare la restrângerea drepturilor conferite de constituție se subliniază că aceasta nu se poate realiza nici măcar prin revizuirea Constituției.
Dispozițiile art. 16,17,138 alin (1) și (3) din Legea nr. 85/2006 sunt neconstituționale întrucât permit existența unei discriminări între drepturile unui singur creditor prin raportare la drepturile Comitetului creditorilor atunci când ambii se află în aceeași situație juridică prin nesocotirea dispozițiilor art. 21 alin (1) și (2) și art. 124 alin (2) din Constituția României.
Curtea Constituțională a tratat de mai multe ori, dispozițiile supuse controlului prin prezenta excepție fiind reprezentative Deciziile nr. 549, 577 și 745 toate din anul 2007.
Atât procedura de autorizare din partea judecătorului sindic cât și limitarea calității procesuale active la lichidator/comitetul creditorilor sunt în măsură să aducă atingere atât dreptului la un proces echitabil cât și celerității actului de justiție.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 138 alin (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței se recunoaște calitate procesuală activă în formularea acțiunii în răspundere a membrilor organelor de conducere, în principal administratorului judiciar sau lichidatorului și alin (3) al textului recunoaște calitate procesuală activă și comitetului creditorilor dar numai în cazurile expres limitativ prevăzute de acest text de lege.
Curtea Constituțională prin decizia nr. 617 din 27 mai 2008 pronunțată în dosarul nr. 136D/2008 investită cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale invocată în conținutul recursului declarat de recurenta în cauza de față a respins excepția de neconstituționalitate a textelor de lege invocate de recurentă.
S-a reținut în esență că instituirea procedurii nu a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci s-a avut în vedere instaurarea unui climat de ordine indispensabil în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale tuturor părților.
Având în vedere hotărârea mai sus menționată în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, recursul se va respinge ca nefondat reținându-se că hotărârea judecătorului sindic este legală, acesta făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 138 alin (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, stabilind în mod judicios că recurenta creditoare nu are calitate procesuală activă în promovarea acțiunii formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 3581 din 12.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./23.10.2008
Jud.fond.-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 2070/2008. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 557/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
