Practica judiciara insolventa. Decizia 3158/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 3158/2009
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CNî mpotriva sentinței comerciale nr. 1752/06.05.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimații: SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE, SC COM SRL, LICHIDARE, având ca obiect procedura insolvenței - închiderea procedurii falimentului.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile, constată recursul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1752/06.05.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj, s-a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. C împotriva neînscrierii de către lichidator în tabelul preliminar a caracterului garantat al creanței sale pentru suma de 12177 lei.
S- încuviințat tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitoarei, SC COM SRL, J-, CUI - după cum urmează:
CREANȚĂ BUGETARĂ:
- Direcția Generală a Finanțelor Publice - 14569,00 lei;
CREANȚĂ:
- Societatea Română de Televiziune - 1800,00 lei
S- dispus înregistrarea și afișarea de către lichidatorul judiciar a tabelului definitiv al creanțelor la sediul Tribunalului Comercial Cluj.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea creditoarei DGFP a jud. C de respingere a propunerii lichidatorului judiciar de închidere a procedurii falimentului debitoarei SC COM SRL în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
S-a admis cererea lichidatorului judiciar, SOCIETATEA LICHIDARE Z, în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC COM SRL, J-, CUI -, cu sediul în C-N, str. -. -, nr. 22,. 41, jud. C și, în consecință:
S- dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC COM SRL, în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
S- dispus radierea debitoarei SC COM SRL, J-, CUI - din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S- dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului C și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-au încuviințat cheltuielile de procedură în sumă de 239,50 lei și încuviințează onorariul lichidatorului judiciar SOCIETATEA LICHIDARE Z, în cuantum de 4200 lei, care urmează a fi achitate din fondul de lichidare constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006.
S-a descărcat lichidatorul judiciar SOCIETATEA LICHIDARE Z de îndatoriri și responsabilități.
În motivare se arată că prin sentința comercială nr. 502/11 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr-, judecătorul sindic a admis cererea formulată de creditoarea DGFP a jud. C având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC COM SRL și, în consecință, a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă simplificată împotriva debitoarei SC COM SRL, a numit lichidator judiciar LICHIDARE Z pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006. S-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a depune la dosarul cauzei actele și informațiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, s-a dispus ridicarea dreptul de administrare al debitoarei, s-a dispus desemnarea administratorului special, s-a stabilit în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a depune la dosar un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006. Judecătorul sindic a mai dispus comunicarea hotărârii de deschidere a procedurii instanțelor judecătorești în a căror jurisdicție se află sediul debitoarei și tuturor băncilor unde debitoarea are deschise conturi, a dispus indisponibilizarea părților sociale ale debitoarei în registrul special de evidență, a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a pune la dispoziția lichidatorului judiciar toate informațiile cerute cu privire la activitatea debitoarei, precum și lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, a dat dispoziție tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără ordinul judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar, sub sancțiunea prevăzută de art. 48 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, a mai dispus în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a efectua notificările prevăzute de art. 61 din Legea nr. 85/2006. A fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor la data de 8 aprilie 2009, termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului preliminar al creanțelor la data de 22 aprilie 2009, data limită pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de lichidatorul judiciar în tabelul preliminar la 25 aprilie 2009 și termenul pentru soluționarea eventualelor contestații și pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la 6 mai 2009. mai dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare. A dispus în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a depune rapoarte privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale, cu justificarea cheltuielilor potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. A fixat termen în vederea examinării stadiului procedurii, soluționării eventualelor contestații împotriva tabelului preliminar pentru data de 6 mai 2009, sala 249, ora 8.
Prin raportul de activitate nr. 1370/28 aprilie 2009 depus la dosar la data de 30 aprilie 2009, lichidatorul judiciar a arătat că a publicat notificarea privind deschiderea procedurii insolvenței în nr. 891/24 februarie 2009 și în "Monitorul de C" din 3 martie 2009 (206), respectiv a comunicat notificarea privind deschiderea procedurii insolvenței potențialilor creditori bugetari și furnizorilor de utilități și băncilor, cu solicitarea blocărilor eventualelor conturi ale debitoarei. Notificarea adresată debitoarei la adresa sediului declarat în registrul comerțului și la adresa administratorului i-a fost returnată cu mențiunea "avizat, reavizat, expirat termenul de păstrare" (216-220). Notificarea adresată debitoarei la punctul de lucru a fost returnată cu mențiunea "firmă necunoscută în ". În consecință, a prezumat că debitoarea nu mai funcționează la sediul declarat în registrul comerțului. A mai arătat că Municipiul C-N și Comuna i-au comunicat că debitoarea nu figurează și nu a figurat în evidențele lor fiscale, iar furnizorul de energie electrică i-a comunicat că debitoarea nu figurează în baza sa de date. Din evidențele publicate pe site-ul MFP rezultă că debitoarea a depus bilanțurile contabile pentru anii 2005 și 2006.
A mai arătat că debitoarea nu deține bunuri sau disponibilități bănești, iar dintre unitățile bancare notificate, doar Banca Transilvania a identificat un cont al debitoarei, cu un disponibil de sub 50 de lei.
În ceea ce privește situația financiar contabilă a debitoarei, a arătat că din indicatorii înregistrați pe site-ul MFP rezultă că la finalul anului 2006 debitoarea avea active circulante în cuantum de 41463 lei, care nu au putut fi identificate de lichidatorul judiciar din lipsa documentelor financiar contabile și a informațiilor pe care trebuia să i le furnizeze administratorul statutar.
A mai arătat că a verificat creanțele declarate de creditoarele DGFP a jud. C și Societatea Română de Televiziune, acestea fiind înscrise în tabelul preliminar. Tabelul preliminar a fost comunicat creditorilor prin fax și debitoarei prin poștă, la aceeași dată, respectiv a fost afișat la ușa instanței la 24 aprilie 2009.
A apreciat că starea de insolvență se datorează mangementului deficitar al resurselor financiare ale debitoarei și neîncasării creanțelor de la diverși debitori, care la finalul anului 2006 totalizau 34713 lei. A învederat că, în lipsa actelor contabile, nu poate exprima vreo opinie în ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006.
A mai arătat că a propus creditorilor avansarea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor administrative pe toată perioada derulării procedurii. Prin adresa nr. 14026/24 aprilie 2009, creditoarea majoritată DGFP a jud. Cac omunicat că nu este de acord cu avansarea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de procedură, iar creditoarea nu a comunicat răspunsul său. În consecință, având în vedere și faptul că debitoarea nu deține nici un bun care să poată fi valorificat și niciunul dintre creditori nu a fost de acord cu avansarea cheltuielilor necesare continuării procedurii, a propus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC COM SRL în conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006. A învederat că a avansat suma de 239,50 lei până la data redactării raportului. A solicitat încuviințarea unui onorariu global de 4200 lei, de achitat împreună cu cheltuielile de procedură avansate din fondul de lichidare.
La data de 30 aprilie 2009, creditoarea DGFP a jud. C și-a exprimat poziția procesuală contrară propunerii lichidatorului judiciar de închidere a procedurii în condițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
În motivarea acestei poziții, a arătat că lichidatorul judiciar nu a formulat cererea de antrenare a răspunderii administratorului societății debitoare, cu motivarea că din lipsa documentelor financiar contabile ale debitoarei nu au fost identificate elemente incidente ale art. 138 din Legea nr. 85/2006. A arătat că antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitat dintre faptă și prejudiciu și culpa persoanei împotriva căreia se formulează cererea. A arătat că prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea de a își încasa creanțele scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență și că simpla constatare a stării de insolvență constituie o condiție suficientă pentru antrenarea răspunderii. Cât privește raportul de cauzalitate, a arătat că dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 impun condiția ca fapta membrilor organelor de conducere să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și, indirect, creditorii săi. A apreciat că simpla reprezentare a faptului că prin săvârșirea unei fapte dintre cele enumerate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 se prejudiciază societatea și creditorii, prin producerea sau prin condiționarea stării de insolvență este suficientă pentru antrenarea răspunderii. A apreciat că lipsa documentelor financiar-contabile poate fi încadrată în dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006. Nepredarea documentelor contabile și neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale atestă încălcarea dispozițiilor art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, în condițiile în care art. 71 din Legea nr. 31/1990 și art. 11 din Legea nr. 82/1991 impun administratorilor obligația de a ține registrele prevăzute de lege și de a organiza și conduce contabilitatea. A mai arătat că neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar putea fi înlăturate în condițiile ținerii corecte a contabilității. A mai arătat că în condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor. Raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu se prezumă atâta timp cât există încetarea de plăți și una dintre faptele enumerate de art. 138 din Legea nr. 138/2006, prezumția având un caracterjuris de jure, neputând posibil a fi răsturnată prin proba contrarie.
A solicitat respingerea propunerii lichidatorului judiciar de închidere a procedurii și să se dispună continuarea procedurii în vederea promovării cererii prevăzute de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Poziția creditoarei DGFP a jud. C este și contradictorie: pe de o parte, refuză să avanseze sumele necesare continuării procedurii, iar pe de altă parte, solicită continuarea procedurii și formularea de către lichidatorul judiciar a unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale personale a administratorului statutar, chiar dacă procedând astfel lichidatorul ar continua să augmenteze volumul cheltuielilor de procedură, fără a exista vreo sumă de bani sau vreun bun în averea debitoarei care să poată fi valorificat pentru a acoperi aceste cheltuieli. Cât privește utilizarea fondului prevăzut de art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 pentru acoperirea cheltuielilor de procedură, dispozițiile art. 4 alin. 1 și 4 din Legea nr. 85/2006 statuează fără echivoc că toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea și comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar și/sau de lichidator, au fost suportate din averea debitorului și că în lipsa disponibilităților în contul debitorului, s-a utilizat fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul-sindic.
Termenul disponibilități se referă la sume de bani, iar utilizarea fondului prevăzut de art. 4 din Legea nr. 85/2006 pentru acoperirea cheltuielilor de procedură presupune absența oricăror sume de bani în contul debitoarei, dar existența unor alte bunuri valorificabile pentru a acoperi aceste sume avansate din fondul de lichidare, nefiind permisă utilizarea fondului de lichidare în mod discreționar, printr-o prelungire inutilă a duratei procedurii, pentru o ipotetică stabilire a eventualei răspunderi patrimoniale a administratorului statutar, care nu ar conduce în nici un caz la recuperarea sumelor avansate din fondul de lichidare, ci doar la eventuala realizare din averea administratorului a creanțelor creditorilor. Or, în această situație, interesul creditorilor de a își recupera creanțele trebuie să fie dublat de disponibilitatea acestora de a avansa sumele necesare continuării procedurii, neputându-se folosi în mod discreționar fondul de lichidare instituit prin dispozițiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
În fine, analizând pe fond poziția procesuală a debitoarei, fără a determina în ce măsură s- impus eventuala antrenare a răspunderii patrimoniale personale a administratorului statutar, deoarece nu a fost sesizat cu o astfel de cerere, judecătorul sindic reține faptul că susținerile creditoarei DGFP a jud. C sunt lipsite de legalitate. Modalitatea în care creditoarea DGFP a jud. C descrie răspunderea la care se referă dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 tinde la instituirea unei răspunderi cvasiobiective, aproape independente de vreo culpă, postulând existența unei culpe abstracte, rezultată din "simpla reprezentare a faptului că prin săvârșirea unei fapte dintre cele enumerate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 se prejudiciază societatea și creditorii". Desigur, prejudicierea societății nu poate fi analizată cu ocazia verificării incidenței dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, societatea, prin AGA, având posibilitatea reparării acestui eventual prejudiciu printr-o altă acțiune. Elementul răspunderii cu privire la care susținerile creditoarei DGFP a jud. C sunt însă cu totul nelegale este raportul de cauzalitate, pe care creditoarea DGFP a jud. C ajunge, în urma unui raționament eronat, să îl considere dovedit pe baza unei prezumții juris de jure. Or, o astfel de prezumție trebuie să fie prevăzută de lege, ceea ce nu este cazul, dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 neconținând vreo astfel de prevedere.
Împotriva sentinței a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice C-N, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației si a cererii formulate de recurentă, respingerii raportului întocmit de lichidatorul judiciar și continuarea procedurii insolventei.
În motivare se arată că pentru a pronunța hotărârea atacată instanța a apreciat ca cererea de respingere a propunerii lichidatorului judiciar de închidere a procedurii falimentului formulată precum si contestația la tabelul preliminar sunt neîntemeiate.
A contestat tabelul preliminar de creanțe în ceea ce privește dreptul de preferință stabilit de administratorul judiciar pentru creanța în cuantum de 12177 lei.
Prin cererea de admitere a creanțelor bugetare formulată în cauză, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cas olicitat înscrierea Administrației Finanțelor Publice a Municipiului C-N în tabelul de creanțe cu suma totală de
14569 lei reprezentând obligații bugetare neachitate la data deschiderii procedurii
insolventei, din care 12177 lei reprezentă creanțe bugetare garantate și prioritare față de creanțele altor creditori urmăritori în baza avizelor de garanție nr. 3951, 3952, 3953, 3954, 3955, 3956, 3957, 3958,3959,3960,3961/07.05.2008 iar suma de 2392 lei reprezintă creanțe bugetare privilegiate.
Administratorul judiciar a încadrat întreaga creanță a Administrației Finanțelor Publice a Municipiului C-N la art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006 creanță bugetară. În conformitate cu art. 72 alin. (4) lichidatorul judiciar avea obligația să trimită de îndată notificări creditorilor ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele.
Administratorul judiciar a încălcat obligațiile prevăzute de art. 72 alin.4 din Legea nr. 85/2006, să admită contestația și să înscrie creanța Administrației Finanțelor Publice a Municipiului C-N în tabelul preliminar de creanțe așa cum a solicitatî cererea de admitere a creanțelor bugetare.
Nu este de acord cu închiderea procedurii deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei.
Astfel, în cuprinsul raportului privind cauzele care au condus la starea de insolvență si propunerea de închidere a procedurii insolvenței în forma simplificată, lichidatorul judiciar arată că debitoarea nu deține bunuri în patrimoniu si nu au fost identificate elemente incidente art. 138 din Legea nr. 85/2006 din lipsa documentelor financiar contabile ale debitoarei, ceea ce nu înseamnă că în averea debitoarei nu există bunuri sau că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative. Faptul ca administratorii debitoarei nu au înțeles să pună la dispoziția lichidatorului judiciar actele contabile ale firmei nu înseamnă că nu există bunuri în averea debitoarei ci doar că acestea nu au fost identificate.
Lipsa documentelor financiar - contabile poate fi încadrată la lit.d a art. 138 din Legea nr. 85/2006. Nepredarea documentelor contabile și neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale atestă încălcarea dispozițiilor art. 138 alin. d din Legea nr. 85/2006.
Este puțin probabil că judecătorul sindic a putut analiza temeinic situația debitoarei pentru a-si forma convingerea că în averea acesteia nu există bunuri, bazându-se pe un singur demers efectuat de către lichidator si anume o corespondență neprimita de către debitoare, pentru a pronunța o hotărâre de închidere a procedurii și de radiere a acesteia din evidentele C temeinică și legală.
Examinând recursul instanța constată următoarele:
Pentru a se putea dispune închiderea procedurii în condițiile prevăzute de art.131 din Legea nr.85/2006 este necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ următoarele două condiții, si anume: inexistenta bunurilor în averea debitorului sau insuficiența acestora pentru acoperirea cheltuielilor administrative și niciun alt creditor nu se oferă să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative în măsura în care lichidatorul judiciar nu si-a îndeplinit obligațiile, în sensul că nu a întreprins toate demersurile necesare identificării bunurilor din averea debitorului, este prematur ca judecătorul sindic să fie investit cu o propunere de închidere a procedurii întemeiată pe art.131 din Legea nr.85/2006.
În cauză, din raportul lichidatorului rezultă că în patrimoniul societății nu există disponibilități bănești sau bunuri care să poată fi valorificate pentru obținerea lichidităților necesare achitării creanțelor, iar, pe de altă parte, nici chiar recurenta ca și creditor nu s-a oferit să avanseze sumele de bani necesare continuării procedurii.
Motivul de recurs referitor la înlăturarea răspunderii administratorului debitoarei este nefondat, deoarece din raportul lichidatorului rezultă că starea de insolvență a debitoarei a fost cauzată de managementul deficitar.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1).civ, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice C împotriva sentinței comerciale nr. 1752 din 6 mai 2009 pronunțată în dosarul - al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. dact. GC; 6 ex/4.01.2010
Jud.primă instanță:
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1116/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 92/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
