Practica judiciara insolventa. Decizia 330/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA Nr. 330
Ședința publică din data de 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
: - -
Grefier: - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de creditoarea cu sediul în B, Cpt. Av., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței nr. 1139 din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - SRL, cu sediul în P,-, județul prin lichidator, P,-, județul P, intimatele creditoare P, P,-, județul P,P,-, județul P, cu sediul în P,-, județul și intimatOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova, P,-, județul
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata creditoare P reprezentată de consilier juridic -, lipsă fiind creditoarea B, intimata-debitoare SC SRL, lichidatorul judiciar, P, și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul se află la primul termen de judecată este scutit de plata taxei judiciare de timbru, sentința recurată privește debitoarea SC SRL și nu debitoarea - SRL la care se face referire în cererea de recurs, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
CURTEA
Prin sentința nr. 1139 din 17 octombrie 2008, judecătorul sindic de la Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de lichidatorul; a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului -
, radierea acestuia din registrul comerțului, dispunând și celelalte măsuri
ce decurg din Legea 85/2006, reținându-se că lichidatorul judiciar desemnat să administreze
procedura insolvenței debitorului a solicitat închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului
Împotriva sentinței a formulat recurs creditoarea AVAS B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând incidența dispozitiilor art. 304 pct. 5, și 9 proc. civ..
Astfel, se invocă de către recurentă că dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2008 nu au fost respectate, judecătorul sindic neprocedând la convocarea adunării creditorilor în vederea formulării eventualelor obiecțiuni la raportul final.
Conform dispozițiilor art. 129 din Legea 85/2006, lichidatorul judiciar era obligat ca după întocmirea raportului final să-l comunice, împreună cu bilanțul general, tuturor creditorilor în vederea formulării eventualelor obiecțiuni, urmând ca în maximum 30 de zile de la afișarea acestuia să fie convocată Adunarea Creditorilor, în vederea aprobării, însă lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit obligațiile legale.
Față de această situație, hotărârea trebuie casată și trimisă spre rejudecare instanței de fond.
Un alt motiv de recurs privește faptul că nu au fost aplicate în cauză dispozițiile art. 138 lit. d din Legea 85/2006 referitoare la atragerea răspunderii administratorului statutar, care avea obligația de a ține evidența contabilă conform legii și de prezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanță.
Sunt invocate dispozițiile art. 73 din Legea nr.31/1990, republicată potrivit cărora administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere.
S-a precizat de către recurentă că a suferit un prejudiciu constând în însăși creanța cedată de CAS către AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile punând în vedere lichidatorului să comunice creditorilor societății raportul final și convocarea adunării generale a creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final, în vederea aprobării acestuia.
Verificând actele și lucrările dosarului, văzând motivele de recurs, precum
și dispozițiile art. 304 proc. civ. Curtea constată următoarele:
În cadrul procedurii insolvenței deschisă împotriva debitorului prin sentința nr. 698 din 14 decembrie 2007 pronunțată de judecătorul sindic de la Tribunalul Prahova, lichidatorul judiciar, desemnat să administreze această procedura insolvenței, a solicitat închiderea acestei proceduri, ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitorului.
În ceea ce privește cauzele care au condus la apariția stării de insolvență lichidatorul a stabilit că acestea au fost de natură economică. Debitoarea a avut ca obiect de activitate producția mobilierului pentru birou și magazine(exclusiv cele din metal), produse care erau foarte greu vandabile în condițiile în care pe piața românească s-au constituit foarte multe firme care produc obiecte de mobilier din materiale ce le făceau ușor vandabile.
Așadar, printre cauzele care au contribuit la apariția stării de insolvență
se afla și conjunctura economică nefavorabilă, scăderea comenzilor, încasarea cu întârziere a contravalorii produselor livrate.
Propunerea de închidere a procedurii a fost făcută de către lichidatorul judiciar în temeiul art.131 din Legea 85/2006, ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitorului.
Inchiderea procedurii în baza acestei dispoziții legale nu trebuie confundată cu cea prevăzuta de art.129 din aceeasi lege, prima situație referindu-se strict la situațiile când debitoarea nu are bunuri în patrimoniu, așa cum a reținut judecatorul fondului.
Răspunderea membrilor organelor de conducere are natura juridică
răspunderii civile delictuale, fiind guvernată de principiile consacrate, respectiv art. 998 si 999. civ. și pentru a se angaja răspunderea organelor de conducere în temeiul acestor dispoziții legale, trebuiesc îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii delictuale, respectiv existenta faptei ilicite, prejudiciul, raportul de cauzalitate si vinovăția.
Invocarea prevederilor art. 138 nu atrage automat răspunderea administratorului, deoarece legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina acestui, ci a prevăzut doar posibilitatea atragerii acestei răspunderi, dar numai după administrarea unor dovezi pertinente, concludente și utile în acest sens.
Or, din analiza tuturor probelor administrate în cauză, nu rezultă că administratorul societății debitoare a săvârșit fapte ilicite de natură a produce starea de insolvență a societății și mai ales că a săvârșit astfel de fapte cu vinovăție.
În cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, nefiind dovedite faptele ilicite ale administratorului.
Ca atare, Curtea va respinge recursul AVAS ca nefondat și va menține sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea cu sediul în B, Cpt. Av., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței nr. 1139 din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - SRL, cu sediul în P,-, județul prin lichidator, P,-, județul P, intimatele creditoareP,P,-, județul P, P,-, județul P, cu sediul în P,-, județul și intimatOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova, P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.
2 e x/26.03.2009
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 141/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 156/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
