Practica judiciara insolventa. Decizia 371/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 371/2010
Ședința publică din 15 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER:- -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, împotriva sentinței civile nr. 3155 din 06.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, cauza privind și pe intimata SC - SRL prin lichidator PRO, având ca obiect procedura insolvenței - cerere revizuire.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08 februarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3155 din 6 octombrie 2009 Tribunalului Maramureș, s-a respins cererea formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, în contradictoriu cu intimata - prin LICHIDATOR PRO având ca obiect revizuirea sentinței civile nr. 620/16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că Administrația Finanțelor Publice BMa solicitat revizuirea sentinței civile nr.nr.620/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- privind pe debitoarea SC - SRL B M și prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment și radierea societății.
În motivarea cererii, în drept s-au invocat dispozițiile art.322 -328 Cod pr.civilă.
Examinând cererea în raport de dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr.civilă și de actele dosarului, tribunalul a constatat că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.620 din 16.03.2009 a cărei revizuire se solicită, Tribunalul Maramureșa dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC - SRL B M, în temeiul disp.art.131 din Legea nr.-85/2006 - modificată, a dispus radierea societății din registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș și a descărcat pe lichidator de orice îndatoriri și responsabilități.
Ca motiv de revizuire se invocă de către creditoarea BMe xistența unui înscris nou (raportul ) care atestă informații privind achiziții intracomunitare pe care debitoarea nu le-a declarat conform legii, astfel încât în timpul procesului de insolvență, organele fiscale nu au avut cunoștință de creanța fiscală.
Potrivit art.322 pct.5 Cod pr.civilă, revizuirea se poate solicita dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În sensul art.322 pct.5 Cod pr.civilă, poate fi invocat ca act nou pentru revizuirea hotărârii numai un înscris care a existat la data când s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere și pe care partea nu l-a putut prezenta instanței pentru că a fost reținut de partea potrivnică ori dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
În speță, înscrisul nou invocat reprezentant de Raportul din 13.07.2008, nu a existat la data pronunțării sentinței civile nr.620 din 16.03.2009, astfel încât nefiind îndeplinite cerințele art.322 pct.5 Cod pr.civilă, cererea de revizuire a fost respinsă.
Împotriva hotărârii a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice a municipiului B M, solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință, rejudecând, sa se modifice în tot sentința civilă nr. 620/16.03.2009 în sensul de a revoca închiderea procedurii de faliment și să se dispună restabilirea situației anterioare închiderii procedurii, anulând totodată radierea debitoarei din registrul comerțului.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de judecată a respins cererea de revizuire pe motivul că raportul din 13.07.2008 nu a existat la data pronunțării sentinței civile nr. 620 / 16.03.2009 și prin urmare nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct.5 Cod Proc. Civila teza I invocat în susținerea cererii de revizuire.
S-a apreciat ca aceasta condiție se impune a fi interpretată în sens mai larg si nu restrictiv, în cazul de față condiția prevăzută de art. 322 pct.5 Cod Pr. Civila fiind îndeplinită chiar dacă raportul a fost emis ulterior sentinței civile nr. 620/16.03.2009 dar se referă la situații atestate de alte înscrisuri preexistente sentinței a cărei revizuire o solicită. Este vorba de facturile emise de furnizori din Germania si Olanda către debitoarea SC - L în perioada trim. I 2008-trim. II 2009, facturi care, prin administratorul statutar, nu au fost predate administratorului judiciar pe toată durata procedurii de insolvență. Ca urmare a achizițiilor intracomunitare în cuantum de 792.450 euro făcute fără înștiințarea administratorului judiciar, debitoarea SC - trebuia să depună la organul fiscal o declarație recapitulativă privind achizițiile intracomunitare corelativa declarației privind livrările intracomunitare depuse de furnizori străini la organul lor fiscal.
S-a apreciat ca, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.5 Cod Proc. Civila teza I îndeplinește toate condițiile pentru a fi admisă, cu atât mai mult cu cât raportul atesta achizițiile intracomunitare efectuate de administratorul statutar al firmei în numele debitoarei C - pentru care debitoarea trebuia sa evidențieze și să achite TVA-ul aferent sumei de 792.450 euro, iar ca urmare a neachitării organul fiscal urma să se înscrie la masa credală. Totodată, procedura de insolvență s-a închis în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței întrucât nu existau bunuri în patrimoniul firmei. Ori raportul atestă achizițiile efectuate de debitoare, iar autoritățile fiscale din Germania confirma ca este vorba de achiziționarea de autovehicule. Prin urmare, daca organul fiscal ar fi avut posibilitatea de a prezenta raportul in cadrul procedurii de insolventa, aceasta nu s-ar fi inchis pentru lipsa de bunuri si totodata ar fi existat probe indubitabile pentru antrenarea raspunderii administratorului statutar al firmei si suportarea din averea personala a debitului fiscal.
Analizând recursul, Curtea constată că el este fondat, pentru următoarele considerente:
Cererea de revizuire formulată de către creditoarea BMî mpotriva sentinței civile nr.620 din 16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței debitoarei SC"- Aless "SRL B M, a fost întemeiată în drept pe disp.art.322 pct.5 pr.civ. solicitându-se schimbarea acestei hotărâri în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii și a dispunerii continuării acesteia, prin îndeplinirea tuturor actelor și operațiunilor necesare în vederea acoperirii pasivului debitoarei.
În motivare, s-a arătat că se invocă înscrisuri noi, respectiv informații cuprinse în raportul, din conținutul căruia rezultă că debitoare a desfășurat operațiuni economice intracomunitare, respectiv achiziții de autovehicule și alte bunuri, în perioada trimestrul I 2008 - trimestrul I 2009, respectiv după pronunțarea sentinței de deschidere a procedurii insolvenței, în perioada când dreptul de administrare al fostului administrator statutar era ridicat.
De asemenea, s-a relevat că debitoarea nu a declarat aceste achiziții intracomunitare, în conformitate cu prevederile Legii nr.571/2003, bugetul de stat fiind prejudiciat cu contravaloarea TVA rezultată din taxarea inversă a achizițiilor intracomunitare.
Totodată, s-a arătat că, raportat la cele mai sus expuse, procedura insolvenței debitoarei a fost in mod greșit inchisă, in baza disp. art.131 din Legea nr.85/2006, în condițiile în care acest raport atestă faptul că in patrimoniul debitoarei au intrat bunurile achiziționate din statele comunitare, care in fapt nu au fost găsite, fiind sustrase in mod fraudulos.
Prin sentința recurată, cererea de revizuire a fost respinsă, pe considerentul că inscrisul invocat de către creditoare nu este "nou" in sensul prevăzut de art.322 pct.5 pr.civ. respectiv nu a existat la data pronunțării sentinței ce face obiectul căii de atac extraordinare.
Prin recursul declarat, se arată că prima instanță a făcut o greșită aplicare și interpretare a prev.art.322, in sensul in care acest raport indeplinește cerințele legale, intrucât se referă la situații atestate de alte inscrisuri preexistente sentinței a cărei revizuire a fost solicitată.
De asemenea, au fost enumerate condițiile de admisibilitate impuse de pct.5 al art.322, recurenta concluzionând in sensul în care acestea sunt îndeplinite în speță.
Curtea achiesează la susținerile recurentei, cu luarea în considerare a faptului că art.322 pct.5 pr.civ. prevede că revizuirea unei hotărâri care evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de către partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
În cauză, revizuienta se prevalează de ultima dintre tezele mai sus expuse, respectiv de împrejurarea că înscrisul nu ar fi putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința sa, în condițiile în care raportul a fost întocmit la data de 3 august 2009, ca urmare a solicitării de informații din partea organelor fiscale din Germania, cerere înregistrată sub nr.4937 din 21.07.2009, verificările efectuate în vederea soluționării acesteia ducând la descoperirea unor operațiuni de achiziționare intracomunitară de bunuri, efectuate în mod fraudulos de către debitoare, după deschiderea procedurii insolvenței și după ridicarea dreptului de administrare.
Conform doctrinei, primul dintre motivele de revizuire cuprinse la punctul 5 al art.322 pr.civ. devine aplicabil doar în situația în care revizuientul invocă un înscris, care trebuie să fie descoperit după darea hotărârii, respectiv să fie nou, cerința nefiind îndeplinită dacă el a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată, pentru că se opune la cercetarea lui din nou, puterea de lucru judecat a hotărârii.
Totodată, înscrisul trebuie să fie existat la data pronunțării hotărârii, dar el să nu fi putut fi înfățișat, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie din cauze care nu sunt imputabile titularului cererii.
Cu privire la această condiție, s-a arătat că are valoare de înscris nou hotărârea judecătorească obținută pe baza unei acțiuni introduse înainte de soluționarea definitivă a litigiului în care se cere revizuirea, cu motivarea că hotărârea nu putea fi înfățișată în acel litigiu, întrucât nu era în putința părții să determine pronunțarea ei la o dată anterioară.
În ceea ce privește cerința privind existența înscrisului la data pronunțării hotărârii, aceasta presupune că înscrisurile constituite ulterior nu pot servi temei al revizuirii.
În doctrină s-a arătat însă că această condiție este îndeplinită chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, în situația în care el se referă la situații atestate de alte înscrisuri preexistente (, Drept procesual civil, editura Universul juridic 2005, vol.II, pag.186).
Or, constatându-se că raportul invocat în susținerea cererii a fost întocmit ca urmare a descoperirii existenței unor facturi emise de furnizori din Germania și Olanda, către debitoarea - Aless SRL în perioada trimestrului I 2008 - trimestrul I 2009, respectiv înainte de pronunțarea sentinței de închidere a procedurii, cerința preexistenței înscrisului apare ca fiind îndeplinită în cauză.
Pentru a aprecia astfel, Curtea a luat în considerare și împrejurarea că aceste facturi nu au fost predate de către fostul administrator statutar practicianului în insolvență, pe toată durata procedurii, deși ele reflectă achiziții intracomunitare în cuantum de 792.450 Euro, făcute fără înștiințarea administratorului / lichidatorului judiciar și a creditoarei, deși debitoarea aflată în insolvență era obligată să depună la organul fiscal o declarație recapitulativă privind achizițiile efectuate, corelativă declarației privind livrările intracomunitare depuse de furnizorii străini la organul lor fiscal.
Așa fiind și constatându-se faptul că prima instanță s-a pronunțat, în esență, în sensul în care cererea de revizuire nu este admisibilă, din perspectiva faptului că înscrisul invocat nu a existat la data pronunțării sentinței a cărei revizuire se solicită, fără a face nici o referire la celelalte condiții impuse de textul art.322 pct.5 pr.civ. și fără a intra, ca atare, în cercetarea fondului, în baza prevederilor art.304 pct.9, art.312 alin.5 teza I pr.civ. urmare a admiterii recursului, se va casa sentința recurată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, se va realiza analiza tuturor cerințelor legale, apreciindu-se în ce măsură sunt ele îndeplinite în privința înscrisului invocat de către revizuientă, stabilindu-se dacă, prin conținutul său, acesta este în măsură să ducă la schimbarea soluției adoptate prin sentința de închidere a procedurii insolvenței debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B împotriva sentinței civile nr. 3155 din 06.10.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
RED.MB/MB
24.02.2010/5 ex.
jud.fond:
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1151/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 230/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
