Practica judiciara insolventa. Decizia 415/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
Decizia comercială nr. 415
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Gavrilă
JUDECĂTOR 2: Gina Ignat
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Zaharia dr. - -
Grefier - -
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâta - - Conf SRL, cu sediul în B,-, sector 4- la cabinetul avocatului, împotriva sentinței comerciale nr. 262/08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila,în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - - B,cu sediul în B,- bis, bloc Corp C 1, jud. B/ prin lichidator judiciar B, cu sediul în B,-, bloc 1, B, Asociația de proprietari nr. 82 B, Direcția Regională Vamală G, - Leasing AG B, Inspectoratul Teritorial d e Muncă B și ORC de pe lângă Tribunalul Brăila, în cauza având ca obiect Legea 85/2006.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22 iunie 2009 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 29 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea formulată de lichidatorul judiciar desemnat cu procedura falimentului debitorului - "" SRL, respectiv B s-a solicitat anularea actelor de transfer gratuit de proprietate încheiate de administratorul social al debitorului anterior cu trei ani deschiderii procedurii, revenirea bunului imobil spațiu comercial situat în B, str. - nr. 7-9, parter și str. - nr. 11-12. - parter, în patrimoniul debitorului, în contradictoriu cu pârâtul proprietar - " Conf" SRL
În motivarea cererii se arată că procedura insolvenței debitorului s-a deschis prin sentința nr. 274/15.04.2008 a Tribunalului Brăila fiind numit administrator judiciar Analizând actele contabile ale debitorului, administratorul judiciar a constatat că în patrimoniul societății care la acea dată era denumită - - Bai ntrat prin cumpărare imobilul spațiu comercial situat în B, str. - nr. 7-9 parter și--12 - parter prin act autentic cu nr. 172(5954)/16.06.2005. În C mai scurt timp, la data de 22.06.2005 (intabulat la 27.06.2005) imobilul trece prin acordul acționarilor consemnat în Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor și actul adițional aut. la BNP și asociații B la nr. 6172/22.06.2005 din proprietatea debitorului în proprietatea altei persoane juridice - SRL B fără nici o contraprestație. Ulterior, această persoană juridică se redenumește în - SRL B iar mai apoi prin fuziune cu altă societate dreptul de proprietate intră în patrimoniul pârâtei - Conf SRL Administratorul judiciar apreciază că prin acordul lor în mod fraudulos s-a micșorat patrimoniul debitorului în favoarea patrimoniului altei persoane juridice de la care debitorul nu a obținut nici un beneficiu, transferul fiind cu titlu gratuit și că potrivit interdicției instituite de art. 28 Legea 550/2002 debitorul nu putea înstrăina imobilul timp de 3 ani. În drept, precizează dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. a Legea nr. 85/2006.
În dovedirea cererii, s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Legal citată pârâta a depus întâmpinare arătând că nu sunt aplicabile în speță dispozițiile art. 28 Legea 550/2002 nefiind făcută nici o dovadă că sunt prejudiciați creditori și nici nu sunt întrunite cerințele art. 80 din Legea 85/2006, între și - au existat transferuri de sume de bani cu titlu contravaloare cumpărare societate. În consecință apreciază că frauda nu este dovedită și nici condițiile prevăzute de art. 28 Legea 550/2002 nu sunt întrunite așa încât solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința comercială nr. 262/08.04.2009 pronunțată în cauză de Tribunalul Brăilas -a admis acțiunea formulată de lichidatorul judiciar și s-a dispus, pe cale de consecință, anularea procesului-verbal al AGA din iunie 2005 și al actului adițional autentificat la BNP și asociații sub nr. 6172/22.06.2005 cu privire la spațiul comercial situat în B, str. - nr. 7-9, parter și--12, - parter având nr. cad provizoriu 4791/0.1, 4791/1.1, 1764/0.1, 9360, 9360/1.1, înscrise în 29862/N/ B în contradictoriu cu pârâtul proprietar - " CONF" SRL
Totodată, s-a dispus revenirea bunului înstrăinat prin aceste acte în patrimoniul debitorului - "" SRL.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 80 din Legea 85/2006 și ale art. 28 din Legea 550/2002 în raport de următoarele circumstanțe faptice:
Prin sentința nr. 274/15.04.2008 a Tribunalului Brăila și ulterior prin sentința 755/12.11.2008 a Tribunalului Brăilas -a deschis procedura insolvenței și respectiv a falimentului debitorului - "" SRL și a fost desemnat administrator judiciar și ulterior și lichidator
Prin contractul - act autentic cu nr. 172(5954)/16.06.2005 debitorul, pe atunci purtând denumirea de - - a dobândit de la imobilul spațiu comercial situat în B, str. - nr. 7-9 parter și--12 - parter, prețul vânzării fiind de 2.510.000.000 lei rol, plătit de debitor.
În C mai scurt timp posibil, respectiv 22.06.2005 imobilul a părăsit patrimoniul debitorului și a intrat în patrimoniul - SRL B la care în prezent este succesor societatea pârâtă, deși art. 28 Legea 550/2002 și contractul încheiat (cap. 5pct.d) interziceau expres înstrăinarea prin acte între vii timp de 3 ani de la data încheierii contractului. În acest caz vânzarea este nulă absolut impunându-se anularea atât a procesului-verbal al AGA al - - din iunie 2005 ce a hotărât transferul cât și a actului adițional autentificat sub nr. 6172/22.06.2005 la BNP și asociații
Așa fiind, se apreciază, în baza raportului de cauze depus la dosar, că debitoarea nu și-a mai desfășurat activitatea în condiții normale fiindcă și-a înstrăinat în mod fraudulos bunurile, fapt ce a determinat starea de insolvență, făcând ca societatea să acumuleze datorii însemnate (1.631.802,37 lei ron). Pe de altă parte, transmiterea bunului în proprietatea altei persoane juridice nu se justifică, debitorul micșorându-și patrimoniul în mod gratuit și nenecesar, neobținând nici o contraprestație. Pârâta nu a făcut nici o dovadă că bunul avea legătură cu - SRL și că a revenit acesteia în mod legal, nefăcând nici o dovadă a afirmațiilor conform cărora a cumpărat societatea, mulțumindu-se să invoce că textele legale nu sunt aplicabile în cauză și că imobilul a fost confirmat în patrimoniul pârâtei prin încheierile judecătorilor delegați, aspecte ce nu prezintă relevanță juridică.
Împotriva sentinței comerciale nr. 262/08.04.2009, în termen legal, a declarat recurs pârâta - "-Conf" SRL, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a stabilit greșit situația de fapt, pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal (art. 304 pct. 9 pr.civ.).
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, pârâta recurentă a susținut că instanța de fond nu a observat succesiunea faptică a operațiunilor derulate între societățile implicate în transferurile patrimoniale finalizate cu înstrăinarea imobilului în litigiu.
Suma de bani necesară achitării prețului imobilului a fost transferată de în contul - SRL, iar din contul - SRL a fost achitată - în mod direct - în contul Direcției Serviciilor Publice
Procesul-verbal al AGA și actul adițional întocmite la data de 22.06.2005 au fost făcute în cursul activității curente normale a - - (actuala - "" SRL).
Întrucât actul de transfer a fost făcut în cursul activității normale a debitorului, cererea de anulare a actului trebuie respinsă ca inadmisibilă.
Cererea de anulare transfer patrimonial este inadmisibilă și din altă perspectivă. Anularea unei hotărâri AGA nu poate face obiectul unei cereri în anulare de acte frauduloase întemeiate pe dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
Anularea unei hotărâri AGA se poate solicita numai în temeiul dispozițiilor Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale.
Cererea în discuție este nefondată.
Având în vedere dreptul de creanță izvorât din achitarea prețului imobilului și pentru a se evita o îmbogățire fără justă cauză, cu ocazia retragerii din - -, - SRL a primit în exclusivitate, în patrimoniul său spațiul comercial.
În consecință, se impunea ca instanța de fond să constate faptul că menține în prezența unui act de transfer cu titlu oneros și, în consecință, să respingă cererea lichidatorului judiciar ca nefondată.
Instanța de fond și-a întemeiat soluția cu precădere pe dispozițiile art. 28 din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări servicii . Or, acest temei legal nu a fost invocat de lichidator.
Instanța a acordat mai mult decât s-a cerut (motiv prevăzut de art. 304 pct. 6 proc.civ.).
Prin cerere, lichidatorul a solicitat anularea actelor de transfer cu titlu gratuit efectuate de debitoarea - "" SRL în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006, solicitând instanței să dispună anularea Hotărârii Adunării Generale a Asociaților prin care imobilul a fost transferat fără contraprestație în patrimoniul - -, repunerea părților în situația anterioară și restituirea bunului transmis.
Instanța, însă, a dispus pe lângă anularea procesului-verbal al AGA (solicitată de lichidator) și anularea actului adițional autentificat sub nr. 6172/22.06.2005.
Hotărârea instanței nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii (art. 304 pct.7 pr.civ.).
Instanța de fond avea obligația să motiveze, în scris, de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a găsit bună o probă și nesinceră o altă probă, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare.
Motivarea ar fi trebuit să fie făcută în concret, simpla afirmație că "debitoarea nu și-a mai desfășurat activitatea în condiții normale fiindcă și-a înstrăinat în mod fraudulos bunurile ceea ce a determinat starea de insolvență ", fără să se analizeze, în mod clar, probele care au creat această convingere - constituind, în realitate, o nemotivare.
Față de motivele expuse succint mai sus, pârâta-recurentă a solicitat admiterea recursului, modificarea totală a hotărârii recurate în sensul respingerii cererii formulate de intimata-reclamantă, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca nefondată.
În dovedirea motivelor de recurs, s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Părțile intimate din prezentul recurs, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare față de motivele de recurs.
Recursul de față se privește ca nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă, dar și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 3041pr. civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, soluția aleasă de judecătorul fondului fiind în acord cu situația de fapt stabilită în baza probelor administrate în cauză, dar și cu dispozițiile legale incidente.
Acțiunea reglementată de art. 80 din Legea nr. 85/2006 tinde la sancționarea fraudei și la restabilirea șanselor creditorilor.
Pentru o astfel de acțiune se poate reține frauda dacă se probează că debitorul a fost conștient că prin încheierea actului îi prejudiciază pe creditori.
Ca urmare a anulării actului, valoarea se întoarce în patrimoniul debitorului, iar pentru eventuala restituire a prestației sale, va avea o creanță pe care o va prezenta, la fel ca și ceilalți creditori, la dosarul procedurii deschise.
Sunt frauduloase, potrivit dispozițiilor art. 80 din legea insolvenței, în primul rând, actele de transfer cu titlu gratuit.
De asemenea, au astfel de caracter și actele de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obțină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer.
În speță, deschiderea procedurii de insolvență a debitorului s-a dispus prin sentința civilă nr. 274/15.04.2008, în 12.11.2008 fiind deschisă procedura falimentului.
Debitoarea a dobândit spațiul în litigiu în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 550/2002.
Prin act adițional autentificat, dreptul de proprietate este transferat către - SRL în data de 22.06.2005 cu nesocotirea clauzei de inalienabilitate prevăzute de art. 28 din Legea nr. 550/2002.
Cum înstrăinarea în discuție s-a făcut cu titlu gratuit, neprobându-se primirea unei contraprestații de către debitoare, în mod corect s-a reținut de către judecătorul sindic incidența dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 85/2006.
Față de data la care a intervenit transferul, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, nici dacă pârâta ar fi fost îndreptățită să primească imobilul ca un echivalent al aportului său social rambursabil la data retragerii din societate, transferul n-ar fi putut fi validat.
Din această perspectivă, nu pot fi primite criticile recurentei privitoare la inadmisibilitatea acțiunii deoarece prioritară în cauză este dovedirea intenției de fraudă a debitoarei. Data la care a intervenit transferul, nesocotirea clauzei de inalienabilitate și lipsa contraprestației din partea pârâtei sunt, în acest sens, elemente necesare și suficiente.
Neincidența dispozițiilor art. 80 din legea insolvenței pentru obținerea anulării transferului dispus printr-o hotărâre a acționarilor este, de asemenea, o critică nefondată.
Art. 132 din Legea 131/1990 este un mijloc procedural de desființare a hotărârilor adunării generale a acționarilor prin care se pot invoca nereguli legate de convocarea și desfășurarea unor astfel de adunări și de conformitatea lor cu statutul societății și cu legislația în vigoare.
Cum, în speță, se urmărește anularea transferului patrimonial pentru care înscrisurile constatatoare sunt doar o hotărâre AGA și un act adițional, în mod firesc judecătorul fondului a achiesat la solicitarea reclamantei de anulare a respectivelor acte juridice, neconstatându-se, contrar celor susținute de recurentă, un plus petita în cauză.
Nici critica privitoare la nemotivarea hotărârii nu subzistă în cauză, judecătorul sindic analizând succint îndeplinirea în speță a condițiilor cerute de lege pentru anularea transferului patrimonial, și concluzionând în sensul intenției debitoarei de a-și frauda creditorii.
În condițiile în care se regăsesc, în speță, elementele de esență cerute pentru aplicarea art. 80 din legea nr. 85/2006, nu se poate reține că neanalizarea exhaustivă a apărărilor colaterale vis--vis de această problematică echivalează cu o nemotivare.
Pentru cele arătate mai sus, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 pr. civ. va fi respins recursul de față cu consecința menținerii hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul pârâta - - Conf SRL, cu sediul în B,-, sector 4 - la cabinetul avocatului, împotriva sentinței comerciale nr. 262/08.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila,în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2009.
Președinte, - | Judecător, - - | Judecător, dr. - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored: D/2ex./23.07.2009
Fond:
Președinte:Simona GavrilăJudecători:Simona Gavrilă, Gina Ignat, Alexandrina Zaharia
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 170/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 621/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
