Practica judiciara insolventa. Decizia 415/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 415
Ședința publică de la 02 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
La ordine fiind pronunțarea în recursul declarat de pîrîta împotriva sentinței civile numărul 151/F din 09 aprilie 2008 Tribunalului Vaslui - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- dezbaterile în recurs au avut loc în ședința publică din 26 ianuarie 2009, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărîre;
- la solicitarea formulată de apărătorul recurentei de a se amîna pronunțarea pentru a depune la dosar note detaliate de concluzii scrise, Curtea a amînat pronunțarea pentru azi, 02 februarie 2009.
În termenul de pronunțare recurenta a depus la dosar, prin apărător, note de concluzii scrise.
INSTANȚA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 18 iunie 2007, la ribunalul Iași, lichidatorii judiciari V și LD Expert Grup H ai debitoarei H au formulat cerere de antrenare răspunderii personale a fostului administrator () pentru suma de 1.608.143,61 lei reprezentând creanțe neacoperite conform tabelului definitiv consolidat depus la dosarul cauzei.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/1996 lit. a, b, c, d,
Intimata - a formulat întâmpinare prin care precizează că o parte din creanțe (cea datorată către ) sunt anterioare numirii sale ca administrator, că nu a efectuat nici un act de comerț în interes personal, că toată evidența contabilă fost predată lichidatorilor.
Intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și expertiză contabilă.
Prin sentința civilă nr. 151/F/9 aprilie 2008 Tribunalul Vaslui - judecător sindic, a admis acțiunea civilă formulată de lichidatorul judiciar și lichidatorul judiciar LD EXPERT GRUP H în contradictoriu cu pârâta () .
A obligat pârâta () să suporte din averea proprie pasivul debitorului H, în sumă totală de 1.608.143,61 lei.
A aprobat raportul lichidatorului privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor și justificare a cheltuielilor efectuate în condițiile art. 121 al. (1) și art. 123 din 85/2006 pentru debitorul
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
La data intrării în faliment a debitorului, administrator al societății era pârâta ().
Datoriile acumulate de societate în această perioadă potrivit tabelului definitiv consolidat al creditorilor este de 1.608.143,61 lei.
Următoarele fapte civile delictuale ale pârâtei au dus la producerea prejudiciului:
1.Pârâta a folosit bunurile sau creditele societății în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane. Astfel, pârâta a vândut acțiunile pe care le deținea la diferite societăți comerciale, cum ar fi SC H, SC SA B, SC SRL, SC SRL, SC Consult SRL B, fie cu titlu gratuit, fie la prețuri derizorii pe care nu le-a mai încasat, fie a folosit sumele încasate ca preț în folosul propriu sau al unei alte persoane. ( Exemplu: din prețul încasat din vânzarea acțiunilor la SC SA H, 42.750 lei au fost virați SC Comercial SA B, deși față de această societate debitorul nu avea înregistrată nici o datorie.
2. Pârâta a făcut acte de comerț în interes personal sub acoperirea societății - de mai sus.
3. A dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea la încetarea de plăți.
Achizițiile și vânzările de acțiuni făcute în interes personal și fără a fi înregistrat în contabilitate au dus inevitabil societatea în faliment.
Pârâta a ținut o contabilitate fictivă, nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Aceste fapte rezultă din raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la falimentul debitoarei.
Împotriva pârâtei s-a promovat plângere penală pentru nedepunerea evidenței financiar contabilă.
În urma acestui demers judiciar și a nenumăratelor insistențe, pârâta a depus o infimă parte a documentelor contabile.
4. Pârâta a deturnat o parte din activul societății, mărind pasivul acesteia.
Această faptă constă în vânzarea acțiunilor pe care le deținea la societăți profitabile, fără recuperarea valorii acestor acțiuni.
Valoarea totală a prejudiciului creat de pârâtă prin faptele sale ilicite este de 1.608.143,61 lei.
Potrivit art. 138 alin. 1din Legea 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din societate sau din conducere.
S-a probat că pârâta a săvârșit faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a, b, c, d și e din Legea 85/2006 și că prin aceste fapte a produs un prejudiciu de 1.608.143, 61 lei.
În consecință, instanța a admis acțiunea lichidatorului jud. și a obligat la plată pârâta.
Pârâta a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 151/F/9 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, și a criticat- pentru nelegalitate și netemeinicie.
În esență, recurenta a formulat următoarele critici:
1. Instanța de fond a ignorat apărările formulate prin întâmpinare, reținând că pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.
2. Datoriile debitoarei provin din perioada în care era administrator numitul.
3. Instanța de fond admis, în bloc, toate motivele invocate de lichidatori, fără cerceta dacă pârâta a săvârșit vreuna din faptele prevăzute de lege.
4. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că suma de 12.275 lei era prescris în momentul deschiderii procedurii neputând fi cuprinsă în tabelul de creanțe.
5. Sumele încasate de la " Comercial" au fost restituite, debitoarea nefiind prejudiciată.
6. Nu s-a dovedit faptul că nu s-au respectat obligațiile legale privind ținerea contabilității.
7. Nu s-a probat că acțiunile/părțile sociale au fost înstrăinate la prețuri derizorii.
8. Deși în cursul derulării procedurii s-au achitat creanțe, pârâta a fost obligată la plata întregii sume.
9. Motivarea instanței de fond este extrem de succintă și nu face trimitere la nici o probă din dosar, rezumându-se la concluziile reclamanților, confundându-se concluziile și susținerile acestora cu probele.
În concluzie recurenta a solicitat casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii. Lichidatorul Vad epus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului susținând că a făcut dovada întrunirii condițiilor prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale în materie, instanța de control judiciar contată următoarele:
Cu toate că instanța de fond a admis în totalitate acțiunea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei în temeiul art. 318 din Legea nr. 85/2006, sub toate aspectele cu a căror analiză a fost investită, instanța de fond nu motivează deloc soluția.
Astfel, sub aspectul faptelor prevăzute de art. 138 lit. a și b din Legea nr. 85/2006, instanța de fond folosește o formulare generică în sensul că fosta administratoră a vândut acțiunile pe care le avea la diferite societăți, fie cu titlu gratuit, fie la prețuri derizorii. Nu se face referire la actele juridice prin care s-a efectuat transferul acțiunilor și nici față de ce valoare s-a apreciat că prețul ar fi fost derizoriu.
De asemeni, nu s-au făcut nominalizări cu privire la achizițiile și vânzările de acțiuni făcute de către recurentă în interes personal.
Nu rezultă din motivarea instanței de fond nici în ce a constat ținerea unei contabilități fictive și neținerea unei contabilități în conformitate cu legea, faptă reținută în sarcina recurentei. Simpla referire la concluziile cuprinse în anumite rapoarte întocmite de lichidatorul judiciar nu reflectă faptul că instanța de fond a analizat condițiile răspunderii delictuale speciale prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Procedând în acest mod instanța de fond a încălcat obligația stabilită prin art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, aceea de a demonstra de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, o obligație esențială, a cărei încălcare este sancționată cu nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Obligația de a motiva hotărârea este prevăzută, printre altele, și pentru exercitarea controlului judecătoresc în căile de atac.
Nemotivarea hotărârii în privința aspectelor mai sus-învederate împiedică exercitarea controlului judiciar, punând instanța de recurs în imposibilitatea de a analiza justețea soluției adoptate în întregul său, astfel că, prin aceasta, recurenta - pârâtă a suferit o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea actului, având în vedere că hotărârea primei instanțe s-a atacat sub toate aspectele.
Întrucât legalitatea și temeinicia hotărârii atacate se analizează în funcție de motivele de fapt și de drept reținute de instanța de fond la adoptarea soluției, motive care trebuie să fie concordante cu actele existente în dosar și cu celelalte probe administrate în lipsa indicării unor asemenea motive, instanța de recurs nu poate verifica legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe.
Nemotivarea hotărârii echivalează cu necercetarea fondului cauzei, considerent în baza căruia, Curtea, făcând aplicarea dispozițiilor art. 315 alin. 5 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, admite recursul declarat, casează în parte sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare în ceea ce privește cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a recurentei pârâte -.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.151/F/9.04.2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, sentință pe care o casează în parte.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în ceea ce privește acțiunea de antrenare a răspunderii fostei administratore .
Menține celelalte dispoziții ale sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
20.02.2009
Tribunalul Vaslui
Jud. sindic -
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Traian Șfabu, Camelia Gheorghiu
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 962/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 511/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
