Practica judiciara insolventa. Decizia 521/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.521/COM
Ședința publică din 29 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR - - -
Grefier -
Pe rol soluționarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva Încheierii nr. 4636/com/8.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata debitoare - SC SA - cu sediul în M, șos.-, -A,.B,.12, jud.C, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J- - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CC L C - cu sediul în C,-, jud.C și intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, jud.C, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat și motivat în termen și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei a fost comunicat de Tribunalul Constanța copia raportului final întocmit de lichidatorul judiciar și obiecțiunile formulate de AVAS la raport.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin Încheierea nr.4636/COM/8.12.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Constanțaa fost respinsă excepția inadmisibilității formulării obiecțiunilor la raportul final și au fost respinse ca nefondate obiecțiunile formulate de AVAS la raportul final întocmit de CC, în calitate de lichidator judiciar al SC SA. În temeiul dispozițiilor art.129 din Legea nr.85/2006 judecătorul sindic a aprobat raportul final al activității de lichidare judiciară a debitoarei SC SA, întocmit de lichidatorul judiciar CC.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că la data de 13.10.2008 lichidatorul judiciar desemnat al SC Navale SA a supus judecătorului sindic raportul final însoțit de situațiile financiare finale ale activității de lichidare judiciară a debitoarei supusă procedurii concursuale, solicitând, conformitate cu dispozițiile alin.1 din Legea nr.85/2006, aprobarea raportului însoțit de situațiile financiare finale care reflectă operațiunile de lichidare, raport comunicat creditorilor înscriși la masa credală. În raportul final lichidatorul a relevat că a parcurs toate etapele procedurii reglementată de Legea nr.85/2006, inclusiv etapa lichidării.
Astfel, prin încheierea din data de 13.09.2004, judecătorul sindic a aprobat tranzacția Port Operator SA C, iar prin încheierea nr.567/14.02.2005, în temeiul disp. art.102 din Legea nr.64/1995 republicată, același judecător sindic a aprobat vânzarea directă a unor bunuri mobile către SC Port Operator SA la prețul de 50.000 USD inclusiv TVA.
Ca urmare a încasării acestui preț, lichidatorul judiciar a procedat la întocmirea raportului asupra fondurilor obținute și planului de distribuție parțială ce au fost depuse spre afișare la data de 21.11.2005, cu consecința notificării creditorilor. Ca urmare a formulării de contestații de către creditoarea Direcția Regională Vamală C și de către fostul administrator judiciar, prin sentința civilă nr.315/COM/2006 judecătorul sindic a admis în parte obiecțiunile formulate de fostul lichidator judiciar și a dispus modificarea în parte a planului de distribuție în sensul includerii la pct. A alin.2 a creanței de 895,58 USD și a creanței de 10.429 USD la ordinea de prioritate prevăzută de art.106 alin.1 pct.1 din Legea nr.64/1995 și la valorificarea unui imobil din averea debitoarei fiind astfel întocmit planul de distribuție finală.
Întrucât în patrimoniul debitoarei nu au mai existat alte bunuri de valorificat, lichidatorul judiciar a supus atenției comitetului creditorilor stadiul procedurii. În raport de poziția creditorilor lichidatorul judiciar a promovat cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori, cerere respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr.922/14.04.2008.
În termen legal, creditoarea B, în temeiul art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006, a formulat obiecțiuni la raportul final, solicitând respingerea raportului final, cu consecința obligării lichidatorului de a dispune convocarea comitetului creditorilor falitei în vederea formulării cererii de autorizare și a cererii de atragere a răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății, prevăzută de art.138, considerând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.
Lichidatorul judiciar, pe calea concluziilor scrise, a invocat inadmisibilitatea formulării obiecțiunilor în raport de temeiul juridic invocat (art.21 din Legea nr.85/2006 - text care dă posibilitatea creditorilor pretinși prejudiciați de a formula obiecțiuni împotriva rapoartelor de activitate trimestriale), iar pe fondul cererii a solicitat respingerea obiecțiunilor ca nefondate, apreciind că a parcurs întreaga etapă a lichidării.
Analizând prioritar excepția inadmisibilității obiecțiunilor, judecătorul sindic a constatat că aceasta nu are caracter fondat, întrucât demersul judiciar a fost întemeiat și pe disp. art.129 din Legea în materie, iar faptul că a invocat și disp. art.21 din Legea nr.85/2006 nu atrage inadmisibilitatea acestora, știut fiind faptul că instanța de judecată nu poate fi ținută aprioric de temeiul juridic, aceasta putând proceda la recalificarea acțiunii.
Cum în cauză, din considerentele acestor obiecțiuni, rezultă fără putință de tăgadă că prezenta creditoare a contestat însuși raportul final al lichidatorului, excepția este nefondată.
Analizând obiecțiunile pe fond, în raport de obiectul acestora (obligarea lichidatorului judiciar de a convoca comitetul creditorilor de a introduce o cerere de antrenare) a constatat judecătorul sindic că, pe de o parte, în cauză a fost promovată o astfel de cerere, făcând obiectul sentinței civile nr.922/14.04.2008 pronunțată de judecătorul sindic, iar pe de altă parte, fiind epuizate toate etapele procedurii concursuale inclusiv lichidarea bunurilor și fiind soluționată însăși cererea de antrenare întemeiată pe disp. art.138 din legea în materie, în mod legal lichidatorul judiciar a suspus atenției judecătorului sindic aprobarea raportului final.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS - care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală, invocând dispozițiile 304 pct.9 coroborat cu dispozițiile art.3041Cod de procedură civilă, art. 2, art.5 alin.1, art.136, art.138, art.140 și art.142 alin.1 din Legea nr.85/2006.
A susținut recurenta că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor aplicabile în speță, întrucât închiderea procedurii a fost dispusă cu nerespectarea dispozițiilor Legii nr.85/2006 și sub aspectul neparcurgerii în totalitate a etapelor de lichidare judiciară prevăzută de legiuitor.
Astfel, lichidatorul judiciar trebuia să pună în discuția creditorilor incidența art.138 din Legea nr.85/2006, iar, într-o atare situație, judecătorul sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art.138 și următoarele din legea insolvenței, în condițiile în care debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea credință sau cu neglijență, creditorii neputându-și recupera creanțele.
A mai arătat recurenta că nu s-au depus toate diligențele în vederea formulării unui raport detaliat privitor la eventualele bunuri ale societății, la identificarea persoanelor vinovate de aducerea societății în stare de insolvență, la cauzele și condițiile care au adus societatea în faliment.
Potrivit dispozițiilor legale. lichidatorul judiciar trebuia să solicite judecătorului sindic angajarea răspunderii patrimonial, iar în cazul în care refuză formularea acestei cereri, ar fi trebuit să învedereze acest aspect creditorilor, pentru ca aceștia să solicite să fie autorizați să formuleze direct cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale, fără intermedierea administratorului sau lichidatorului judiciar.
Prin închiderea procedurii, fără a se stabili de către judecătorul sindic pe calea unei hotărâri judecătorești, dacă sunt incidente prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, creditorii au fost lipsiți de posibilitatea reală de a formula cererea de angajare a răspunderii patrimoniale, chiar în situația în care lichidatorul nu a înțeles să promoveze respectiva acțiune.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006, " După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării."
Verificând actele și lucrările dosarului, se reține că la data de 13.10.2008 a fost depus de către lichidatorul judiciar la dosarul cauzei raportul final însoțit de situațiile financiare, raport care a fost afișat la Tribunalul Constanța la data de 17.10.2008.
Lichidatorul judiciar a prezentat în cadrul raportului final etapele parcurse, respectiv acțiunile întreprinse în legătură cu notificarea creditorilor, inventarierea patrimoniului debitoarei, întocmirea tabelului preliminar și a tabelului definitiv consolidat al creditorilor, asigurarea pazei și conservarea bunurilor, valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei, distribuirea fondurilor obținute din lichidare, formularea cererii privind atragerea răspunderii patrimoniale a fostei conduceri în temeiul disp. art.138 din Legea nr.85/2006, cerere respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr.922/14.04.2008.
Față de cele prezentate, Curtea constată că susținerile recurentei cuprinse în obiecțiuni și reluate în motivele de recurs nu privesc aspecte legate de neregularitatea raportului final, ci singura critică adusă constă în faptul că lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii fără a convoca comitetul creditorilor în vederea formulării de către acesta a unei cereri de autorizare pentru introducerea acțiunii prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006.
Curtea apreciază că aserțiunile recurentei sunt total străine de actele de procedură efectuate în cauză. Pe de o parte, hotărârea recurată nu privește închiderea procedurii insolvenței față de debitoare, astfel cum susține recurenta, ci respingerea obiecțiunilor la raportul final și aprobarea acestui raport în baza art.129 din Legea nr.85/2006. Pe de altă parte, lichidatorul judiciar a îndeplinit toate obligațiile stabilite în sarcina sa prin dispozițiile Legii nr.85/2006, inclusiv cele privitoare la formularea cererii prevăzute de art.138 din lege, astfel că susținerea recurentei potrivit cu care lichidatorul judiciar nu s-a preocupat, mai înainte de a solicita închiderea procedurii, de convocarea creditorilor în vederea introducerii de către comitetul acestora a cererii de antrenare a răspunderii foștilor administratori sociali nu poate fi reținută. În orice caz, recurenta este cea ținută să depună toate diligențele pentru formularea unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori, neputând critica pe calea obiecțiunilor la raportul final o eventualitate pasivitate a lichidatorului în acest sens.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursulcomercial d eclarat de recurenta creditoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva Încheierii nr. 4636/ com/8.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA - cu sediul în M, șos. -, -A,. B,.12, jud. C, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J- - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CC L C, cu sediul în C,-, județul C și intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI - cu sediul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Jud. sindic:
Red.dec.jud.
2 ex/07.05.2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 206/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. → |
|---|
