Practica judiciara insolventa. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA nr. 59 / DOSAR nr-
Ședința publică din 5 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Comșa președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - - - JUDECĂTOR 3: Alina Gabriela
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.1772 din 5 decembrie 2008, pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 29 ianuarie 2009, potrivit celor consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța - în temeiul prevederilor art.260 alin.1 Cod procedură civilă - a amânat pronunțarea pentru 5 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată ca prin sentința civilă cu nr. 1772/05.12.2008 a Tribunalului Covasna au fost respinse excepțiile autorității de lucru judecat, a inadmisibilității și a tardivității introducerii contestației, invocate de către lichidatorul judiciar 3.;
A fost respinsă contestația, astfel cum a fost precizată și completată, formulată de către.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, s-a constatat că, în raport cu încheierea din 21 martie 2005 (prin care s-a dispus afișarea tabelului definitiv de creanțe) și cu încheierea din 28 noiembrie 2005 (prin care s-a decis intrarea în faliment a debitoarei de - ), nu există tripla identitate cerută de dispozițiile art.166 Cod procedură civilă, motiv pentru care această excepție a fost respinsă.
În ceea ce privește excepțiile inadmisibilității și a tardivității contestației, instanța a constatat că potrivit art.75 din Legea nr.85/2006, în cazul descoperirii unei cereri esențiale, se poate face contestație de "orice parte interesată"și"după"expirarea termenului de depunere a contestațiilor, motiv pentru care a respins cele două excepții.
Pe fond, judecătorul-sindic a constatat că la data de 21.03.2005 a fost dispus spre afișare tabelul definitiv cuprinzând creanțele împotriva debitoarei Alimentație Publică de -
În acest tabel nu apar creanțele creditoarelor Prestări Servicii și, iar a fost înscrisă cu o creanță garantată de 2.428.201.200 lei (poziția 2) și cu o creanță chirografară de 12.476.814.875 (poziția 8).
În ceea ce privește creanțele creditoarelor Prestări Servicii și, s-a constatat că aceste creanțe s-au născut după data deschiderii procedurii generale a reorganizării judiciare, prin urmare, în mod corect administratorul judiciar nu le-a înscris în tabelul definitiv (care cuprinde doar creanțe născute până la data deschiderii procedurii), acestea fiind trecute ulterior în tabelul suplimentar.
Referitor la cuantumul creanței Romania, se constată că suma de 814.573 lei reprezintă contravaloare marfă vândută și neachitată (sumă de altfel confirmată și de debitoare prin reprezentantul său), iar diferența până la suma de 1.490.501 lei reprezintă valoarea ambalajelor nerestituite de debitoare. Prin urmare, în mod corect creditoarea a fost trecută în tabelul definitiv cu creanța menționată.
În fine, în legătură cu petitul privind atragerea răspunderii materiale a lichidatorului judiciar în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul-sindic reține că o acțiune întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 poate fi promovată doar de administratorul/lichidatorul judiciar (sau de Comitetul Creditorilor) și doar împotriva membrilor organelor de supraveghere sau de conducere din cadrul societății. Prin urmare, acest petit a fost apreciat ca inadmisibil.
Împotriva sentinței civile sus-menționate a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând că: a) instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 304 alin.5 Cod procedură civilă, raportat la art. 105 alin.2 Cod procedură civilă; b) hotărârea este netemeinică, fiind în contradicție flagrantă cu probele administrate în cauză; c) hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a legii;
Susține recurenta că judecătorul-sindic ce a pronunțat hotărârea atacată nu a luat parte la toate dezbaterile în fond, că prima instanță a reținut greșit situația de fapt dedusă judecății, în sensul că creanța contestatoarei a fost omisă din tabelul definitiv cuprinzând creanțele împotriva debitoarei Alimentație Publică de datorita unui viciu de consimțământ și nu din cauză că aceasta s-a născut după data deschiderii procedurii generale a reorganizării judiciare. Arată în esența recurenta că creanța creditoarei nu este în cuantumul reținut de către instanța de fond, deoarece valoarea ambalajelor nu este dovedită cu facturi, și că toate actele adoptate de către comitetul creditorilor nu sunt valabile deoarece acest comitet nu a fost constituit.
Mai susține recurenta că hotărârea primei instanțe este nelegală întrucât judecătorul-sindic nu s-a pronunțat asupra mijloacelor materiale de probă solicitate de către contestatoare și că i s-a încălcat astfel dreptul la un proces echitabil.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, cu consecința admiterii contestației astfel cum aceasta a fost formulată de către contestatoare.
În cauză intimata (lichidator judiciar 3. ) a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, cu motivarea că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
În probațiune au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, față de motivele invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
În speță hotărârea primei instanțe a fost dată cu respectarea tuturor normelor de procedură, fiind pronunțată de către un judecător competent a funcționa în cadrul Tribunalului Covasna. Nu i s-a produs contestatoarei recurente nicio vătămare pentru a cărei înlăturare să fie necesară anularea tuturor actelor de procedură întocmite în cauză, iar în speță nu s-a făcut dovada existenței unor nulități prevăzute anume de lege în condițiile art. 105 alin.2 teza ultimă Cod procedură civilă.
Nu s-a făcut dovada de către contestatoarea recurentă a celor susținute în cadrul motivelor de recurs (existența unui viciu de consimțământ ce ar fi împiedicat-o să depună declarația sa de creanță anterior deschiderii procedurii falimentului " de " ). Din actele aflate la dosar rezultă că procedura falimentului a fost deschisă definitiv la data de 28.11.2005 prin încheierea de ședință de la acel termen; declarațiile de creanță ale creditoarelor Prestări Servicii și contestatoarea în speță au fost depuse după deschiderea procedurii generale a reorganizării judiciare - în data de 14.07.2005 - și înscrise astfel în tabelul suplimentar al creanțelor în conformitate cu dispozițiile art.3 pct.18 din Legea nr. 85/2006. Pe de altă parte, contestatoarea recurentă nu a dovedit nici faptul că s-ar fi aflat într-una din situațiile de excepție prevăzute de dispozițiile art. 75 alin.1 din Legea sus-menționată, astfel încât criticile acesteia nu pot fi reținute.
În ceea ce privește cuantumul creanței creditoarei este de reținut că el reprezintă c/val. mărfii vândute și neachitate de către societatea falită, la care se adaugă prețul ambalajelor livrate aceleiași societăți.
Acest cuantum al creanței a fost înscris în tabelul definitiv al creanțelor din data de 21.03.2005, iar încheierea judecătorului-sindic prin care s-a aprobat acest tabel definitiv nu a fost atacată cu recurs de către contestatoare în condițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006.
Nu pot fi reținute criticile vizând nelegala constituire a comitetului creditorilor și încălcarea de către instanța de fond a dreptului contestatoarei la un proces echitabil întrucât pe de o parte primul motiv nici nu a constituit obiectul analizei instanței de fond, constituind deci o cerere nouă în accepțiunea art. 316 Cod procedură civilă cu trimitere la art. 294 alin.1 din același cod.
Pe de altă parte, judecătorul fondului a analizat cererile și susținerile recurentei prin prisma tuturor probelor administrate în dosar - înscrisuri - probe la care chiar contestatoarea (recurenta) a făcut referire în conținutul contestației sale, precizată și completată ulterior. Ca atare, dreptul acesteia la un proces echitabil nu a fost încălcat.
Față de cele expuse anterior, constatându-se că sentința atacată este legală și temeinică, recursul declarat de către recurenta contestatoare va fi respins, în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurenta - contestatoare împotriva sentinței civile cu nr. 1772/05.12.2008 a Tribunalului Covasna pronunțată în dosarul cu nr- al aceleiași instanțe, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05.02.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red.AS/5.03.2009
Dact.LD/13.03.2009/ 2 ex.
Jud.sindic
Președinte:Gabriela ComșaJudecători:Gabriela Comșa, Laura Fețeanu, Alina Gabriela
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 48/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 95/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
