Practica judiciara insolventa. Decizia 655/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.655
Ședința publică din data de 13 mai 2008
PREȘEDINTE: Giurgiu Afrodita G -
JUDECĂTORI: Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de creditoareaSC SRLcu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței nr.131 pronunțată la 6 martie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoareaSC C-cu sediul în Nehoiu, str. 1 - 2.. 3.4, parter, județul B, cod unic de înregistrare R-, număr de înmatriculare /664/14.04.1994 și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUZĂUcu sediul în B, str.-,.2. parter, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-creditoare SC SRL, intimata-debitoare SC Com 63 SRL și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău.
Procedura legal îndeplinită prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr.1792 din 9.05.2008.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința nr.131 pronunțată la 6 martie 2008 Tribunalul Buzăua respins excepțiile invocate de debitoare, a admis contestația formulată de debitoarea SC C- Nehoiu, a respins cererea de deschidere a procedurii de insolvență formulată de creditoarea SC SRL împotriva debitoarei SC C-, fiind obligată creditoarea la 600 lei cheltuieli de judecată către debitoare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr.6459/114/28.12.2007, creditoarea SC SRL a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SC C- B, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună deschiderea procedurii insolvenței, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.85/2006.
Creditoarea a susținut că, potrivit contractului nr.58/16.10.2006 a executat lucrări de construcții montaj la pensiunea turistică din localitatea Nehoiu, aparținând debitoarei, arătând că, deși a efectuat lucrările, debitoarea nu a efectuat plata sumei de 32.000 lei, conform facturilor nr.-/15.08.2007 și nr.-/26.10.2007, totodată s-a arătat că debitoarea a emis o filă CEC la 3.12.2007, însă ulterior a refuzat-o la plată.
Apreciind că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, peste valoarea prag de 10.000 lei, creditoarea a solicitat ca în cazul în care debitoarea nu deține bunuri urmăribile, să fie antrenată răspunderea personală a administratorului pentru întreaga sumă, conform disp.art.138 din Legea nr.85/2006.
Debitoarea a formulat contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, prin care a solicitat respingerea acțiunii, precum și obligarea creditoarei la plata daunelor produse și a cheltuielilor de judecată. Totodată, debitoarea a cerut obligarea creditoarei la plata unei cauțiuni conform dispoziției art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006.
În motivarea contestației, debitoarea susținut că toate lucrările acceptate au fost achitate, că facturile fiscale invocate de creditoare nu au legătură cu contractul nr.58/2006. De asemenea, debitoarea arată că a fost nevoită să încheie acte adiționale de prelungire a duratei de execuție datorită culpei creditoarei, că a plătit altor societăți executarea lucrărilor nefinalizate de creditoare. A concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 alin.6 din Legea nr.85/2006, întrucât creanța pretinsă nu este certă, lichidă și exigibilă.
La termenul din 29.02.2008, debitoarea a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de deschidere a procedurii, precum și excepția lipsei de obiect a cererii formulate.
Referitor la prima excepție, prima instanță a reținut că este neîntemeiată, respingând-o întrucât nu există instituție distinctă din moment ce disp.art.137 alin.1 pr.civilă se referă expres la excepțiile de procedură și de fond.
În ceea ce privește cea de a doua excepție invocată, instanța a constatat că este neântemeiată respingând-o, în conformitate cu art. 112 pr.civilă, instanța a reținut că unul din elementele obligatorii ale cererii de chemare în judecată în constituie obiectul și valoarea acestuia.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că între părți a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr.58/16.10.2006, prin care executantul SC SRL s-a obligat să execute lucrările de construcții montaj la pensiunea turistică din localitatea Nehoiu, județul B, iar achizitorul SC C- s-a obligat să plătească executantului prețul convenit pentru execuție, iar pentru finanțarea lucrărilor de construcție debitoarea a încheiat contractul nr. C3.-/13.10.2006 cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit, pentru acordare ajutor financiar nerambursabil.
S-a mai reținut că, potrivit art.18.2 din contractul nr.58/2006, părțile au convenit ca în cazul în care achizitoriul nu onorează facturile în termenul de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute în clauza 18.1, executantul are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuției și de a beneficia de reactualizarea sumei de plată, executantul nu a exercitat acest drept, ci a executat în continuare lucrări astfel cum rezultă din centralizatoarele depuse la dosar, în raport de care au fost
emise de către creditoare alte facturi fiscale, ce au fost onorate la plată de către debitoare, din fișa analitică depusă la dosar rezultând că suma de 14.000 lei diferență neachitată la factura nr.- din 15.08.2007 reprezintă lucrări suplimentare în afara proiectului. Deși creditoarea a indicat în conținutul facturii că acestea sunt lucrări de construcție, materiale și manoperă conform deviz, nu a prezentat un asemenea document.
Totodată, tribunalul a reținut că Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit C, parte în contractul de finanțare indicat, a respins la plată anumite lucrări cuprinse în situațiile de plată întocmite de creditoare, astfel cum rezultă din notificările aflate la dosar.
Referitor la factura reprezentând contravaloare lucrări suplimentare la contract nr.58/2006, tribunalul a apreciat că nici acest act nu face dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, atât timp cât suma de 18.000 lei nu a fost recunoscută de debitoare astfel cum prevede dispoziția art. 379 alin.3 și 4 pr.civilă, din actele depuse la filele 75-79 dosar rezultând că debitoarea nu are datorii fiscale, că are o situație financiară bună, nefiind demonstrată pretinsa încetare de plăți.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea SC SRL criticând-o, susținându-se că sentința a fost pronunțată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art.23 din Legea nr.59/1934 care consacră excepția inopozabilității față de posesor a excepțiilor invocate pe raporturile personale cu tragatorul. Totodată se arată că sentința a încălcat prevederile Legii 59/1934 care dă dreptul posesorului CEC-ului ca instrument de plată emis cu respectarea condițiilor de formă, să îl folosească, întrucât drepturile și obligațiile izvorând din acestea există în mod valabil independent de cauza juridică ce l-a generat. Deci, deținătorul CEC poate cere plata de la oricare dintre semnatarii acestuia fără ca între aceștia să existe un raport juridic care să justifice solicitarea executării titlului de valoare.
Se mai susține că respingerea cererii de deschidere a procedurii de către judecătorul sindic este în neconcordanță cu trăsăturile fundamentale ale CEC stabilite prin lege specială, constând în caracterul autonom și abstract, precum și independența obligației la plată născută din titlu față de raportul juridic ce a generat emiterea sa.
Astfel, având - în temeiul legii care îl reglementează - un caracter abstract, complet și autonom, se impunea ca instanța să acorde preeminenta titlului de valoare cu regim special, întrucât soluția contrară afectează grav siguranța circuitului comercial prin subminarea încrederii comercianților în titlurile de valoare reglementate prin derogare de la dreptul comun.
Această încălcare a legii este cu atât mai evidentă raportat la ultima modificare a Codului d e procedură civilă, care pe lângă celelalte caractere, îi conferă CEC-ului și pe aceea de titlu executoriu care nu mai necesită operațiunea ulterioară de investire cu formulă executorie de către o instanță de judecată.
În ceea ce privește nulitatea prevăzută de art. 304 pct.9 pr.civilă, constând în încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 13 din Legea 59/1934 care consacra inadmisibilitatea discutării caracterului CEC față de trăgător, se arată că, în chiar situația în care această susținere ar fi reală, ea nu poate fi considerată un mod legal de stingere a obligației de plată a CEC-ului valabil emis și tot nu ar fi putut duce la dispariția obligației de plată izvorând din titlul de valoare.
De asemenea, se susține că sentința este dată cu încălcarea disp.art.66 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, fapt care atrage sancțiunea prevăzută de art.304 pct.9 pr.civilă.
Potrivit textului invocat, toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de legea nr.85/2006 cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii, iar potrivit acestui text de lege sunt aplicabile inclusiv cererii prin care s-a solicitat deschiderea procedurii, întrucât disp.art.31 din legea 85/2006 nu impune alte condiții decât cele stabilite prin art.27 al aceluiași act normativ.
În continuare se precizează că ultima modificare a Codului d e procedură civilă conferă CEC-ului și Biletului la Ordin prin art. 3723, valoare de titluri executorii împotriva căruia se putea face în termen procedural contestație la executare, în cazul în care ar fi existat diferențe între valoarea înscrisă pe aceasta și datoria reală ca urmare a executării voluntare anterior celei silite.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței criticate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru continuarea procedurii.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, în raport cu legislația incidentă în cauză, precum și actele și lucrările dosarului avute în vedere de instanța de fond, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
JUDECĂTOR 2: Tănăsică Elena Nițu Teodor l-sindic a analizat în mod corect și legal cauza dedusă judecății, pronunțând o sentință justă și față de care nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.
S-a apreciat în mod corect că debitoarea nu se află în insolvență comercială, având o activitate comercială normală și că între cele 2 părți au apărut anumite aspecte litigioase legate de modalitatea de executare a unui contract perfectat între părți.
Astfel, în mod just s-a reținut că între părți a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr. 58/16.10.2006, prin care executantul SC SRL s-a obligat să execute lucrările de execuție montaj la pensiunea turistică din localitatea Nehoiu jud. B, iar achizitorul SC Com 63 SRL s-a obligat să plătească executantului prețul convenit pentru construcțiile-montaj.
În acest sens, debitoarea a încheiat contractul nr. C3. - /13.10.2006 cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pentru acordare ajutor financiar nerambursabil, în vederea finanțării lucrărilor de construcție, iar în baza art. 18.2 din contractul nr. 58/2006, instanța de fond a reținut în mod temeinic faptul că părțile au convenit ca în cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termenul de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute la clauza 18.1, executantul are dreptul de a sista lucrările sau de a diminua ritmul execuției și de a beneficia de reactualizarea sumei de plată.
Astfel, executantul-recurent nu și-a exercitat acest drept și a continuat lucrările de construcții montaj, iar din fișa analitică a rezultat că suma de 14.000 lei diferență neachitată la factura nr. -/15.08.2007 reprezintă lucrări suplimentare, în afara proiectului.
Instanța de fond a arătat că deși creditoarea a indicat în conținutul facturii că acestea sunt lucrări de construcție, materiale și manoperă, conform deviz, nu a prezentat un asemenea document, constatând că între părți sunt neînțelegeri de natură
comercială, de drept comun și nicidecum, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale acțiunii în insolvență și deci, începerea procedurii, debitoarea nefiind în insolvență comercială, iar creanța nu este certă, lichidă și exigibilă în sensul art. 31 alin.1 coroborat cu art. 3 pct.1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
In acest sens, în mod just și legal instanța de fond a admis contestația debitoarei, ceea ce a determinat în mod corect respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
Intrucât sentința atacată este legală și temeinică și față de care nu subzistă incidența dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, prevederile art. 13 din Legea nr. 59/1934 privind regimul juridic al CEC-ului nu au aplicabilitate în această cauză. De asemenea, instanța de fond nu a încălcat dispozițiile art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, creanța invocată de către recurentă nu este constatată prin titlu executoriu, ca să fie exceptată de la procedura de verificare a temeiniciei acesteia de către judecătorul-sindic.
In consecință, în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea-recurentă SC SRL
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoareaSC SRLcu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței nr.131 pronunțată la 6 martie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoareaSC C-cu sediul în Nehoiu, str. 1 - 2.. 3.4, parter, județul B, cod unic de înregistrare R-, număr de înmatriculare /664/14.04.1994 și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUZĂUcu sediul în B, str.-,.2. parter, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 13 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
G - - - - -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 4 ex./3.06.2008
f- Tribunalul Buzău
ROMÂNIA
Curtea de Apel Ploiești
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
Str. - - nr.4
Dosar nr-
COMUNICARE
decizie civilă nr. 655/13.05.2008
emisă la: ziua 13, luna iunie, anul 2008
Către,
Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova
cu sediul în P,-, jud.
Se comunică alăturat copia deciziei civile nr.655 din data de 13.05.2008 pronunțată în dosarul nr- de Curtea de Apel P, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, privind pe debitoarea SC C- cu sediul în Nehoiu, str. 1 - 2. --A4, parter, județul B, cod de identificare fiscală R-, număr de înregistrare la registrul comerțului J-.
Parafa președintelui instanței,
Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
2 ex./ 12.06.2008
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
CĂTRE,
TRIBUNALUL BUZĂU
- Secția comercială și de contencios administrativ -
Vă înaintăm alăturat dosarul de falimentnr- privind pe debitoarea SC C-, ce conține 263 file, însoțit de copia deciziei nr.655 din data de 13 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul sus-menționat, având ca obiect recursul declarat de creditoarea SC SRL, împotriva sentinței nr.131 din data de 16 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, solicitându-vă atașarea acestei decizii la dosarul de fond.
Președinte
Grefier
Președinte:Giurgiu AfroditaJudecători:Giurgiu Afrodita, Tănăsică Elena Nițu Teodor
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 601/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 3022/2009. Curtea de... → |
|---|
