Practica judiciara insolventa. Decizia 761/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE NR. 761
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 2: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 3: Doina Lupea
GREFIER: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C în nume propriu și pentru AUTORITATTEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, împotriva sentinței nr. 45 din 16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SOFT SRL PRIN LICHIDATOR TG J, având ca obiect procedura insolvenței - închidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 45 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-au respins obiecțiunile formulate de creditoarea Direcția Regională Vamală C în nume propriu, precum și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor B, cu privire la propunerea de închidere a procedurii formulată de lichidatorul judiciar Tg. J pentru debitoarea SC SOFT SRL.
S-a admis cererea pentru închidere procedură faliment formulată de lichidatorul judiciar Tg.J, jud. G, desemnat să administreze procedura falimentului debitorului SC Soft SRL, jud. G, în contradictoriu cu creditoarea Direcția Regională Vamală C, în nume propriu, precum și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor B și intimata ORC
În temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC Soft SRL, fiind dispusă și radierea debitorului din evidențele ORC
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titularii de garanții, acționari sau asociați.
Totodată, s-a dispus plata onorariului din fondul de lichidare, potrivit sentinței nr. 904/2007.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că, la data de 8 decembrie 2008, lichidatorul judiciar Tg. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună închiderea procedurii simplificate a falimentului deschisă împotriva debitorului SC Soft SRL, radierea debitorului de la registrul comerțului, descărcarea lichidatorului de orice îndatoriri cu privire la procedură și plata onorariului din fondul de lichidare.
În raport de adresa nr. 45179 din 23.12.2008 prin care creditoarea a comunicat faptul că nu este de acord cu închiderea procedurii, menținându-și punctul de vedere exprimat pe calea obiecțiunilor formulate împotriva raportului final și a situațiilor finale referitoare la SC Soft SRL, judecătorul sindic a reținut că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr.904 din 26 octombrie 2007, iar notificările s-au întocmit și comunicat în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței.
Judecătorul sindic a considerat că obiecțiunile - C sunt neîntemeiate, întrucât, pe tot parcursul procedurii, practicianul în insolvență a întocmit și depus la dosarul cauzei rapoartele de activitate - rapoarte care au fost aduse la cunoștința creditorilor potrivit dispozițiilor Legii 85/2006 și împotriva cărora nu s-au înregistrat contestații sau obiecțiuni.
Totodată, s-a reținut că administratorul societar - a fost identificată și împotriva acesteia a fost pronunțata sentința pentru antrenarea răspunderii.
Față de prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a reținut că este neîntemeiată obiecțiunea creditoarei în sensul că procedura nu poate fi închisă în condițiile în care sentința de antrenare a răspunderii nu a fost pusă în executare, cu atât mai mult cu cât lichidatorul judiciar a depus diligențe pentru a afla care sunt bunurile societății debitoare iar, urmare a demersurilor efectuate, a rezultat că debitoarea nu are bunuri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, în nume propriu și pentru AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR.
În esență, recurenta a formulat următoarele critici: lichidatorul judiciar nu a depus toate diligențele pentru a afla care sunt toate bunurile societății debitoare, implicit cele aflate în proprietatea unor terțe persoane juridice și nu a verificat modalitatea în care bunurile au ieșit din patrimoniul debitoarei, limitându-se la a constata doar că societatea în insolvență nu mai deține bunuri; lichidatorul nu a efectuat demersuri pentru a demonstra că s-au parcurs toate etapele procedurii și pentru a identifica societățile bancare prin care debitoarea a derulat operațiuni; nu s-au făcut demersuri la instituții ale statului în vederea punerii în executare a sentinței nr. 928/06.06.2008; s-a încălcat scopul avut în vedere de legiuitor la adoptarea Legii insolvenței, prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006, iar judecătorul sindic nu și-a exercitat rolul activ pentru a asigura, prin toate mijloacele, stabilirea adevărului.
În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și dispozițiile legale invocate, Curtea reține că recursul este nefondat.
Din rapoartele depuse de către lichidatorul judiciar pe parcursul derulării procedurii rezultă că acesta și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art. 25 lit. a din Legea nr. 85/2006,în sensul că a analizat cauzele și împrejurările care au dus la insolvență, a menționat persoana căreia i-a fost imputabilă ajungerea societății în această stare și a precizat că există premisele angajării răspunderii administratorului societar în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Contrar susținerilor recurentei, lichidatorul judiciar a făcut demersuri în vederea identificării bunurilor debitoarei, în sensul că a încercat, inclusiv prin solicitarea sprijinului organelor de poliție, să afle actualul domiciliu al administratorului debitoarei, -, pentru a intra astfel în posesia documentelor contabile ale societății și a notificat Primăria pentru a afla dacă debitoarea figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile.
În lipsa documentelor contabile, lichidatorul judiciar a fost în imposibilitate de a identifica societățile bancare prin care debitoarea a derulat operațiuni, precum și bunurile societății și de a formula acțiuni în anularea transferurilor cu caracter patrimonial.
De altfel, acesta a fost și motivul pentru care lichidatorul judiciar a solicitat antrenarea răspunderii materiale a administratorului societar, iar instanța a antrenat răspunderea pentru tot pasivul debitoarei.
Închiderea procedurii în temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006 nu este condiționată de punerea în executare a acestei sentințe.
Potrivit art.142 alin.1 din Legea 85/2006, executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. (1) din lege se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă.
Pentru a se efectua însă această executare este necesar să se achite un onorariu corespunzător valorii creanței urmărite, onorariu care nu poate fi suportat de către debitor în lipsa sumelor corespunzătoare.
Închiderea procedurii nu este de natură a afecta drepturile creditorilor, care au posibilitatea să facă demersuri în vederea identificării bunurilor mobile sau imobile ale administratorului social a cărui răspundere a fost antrenată și după închiderea procedurii. În cazul în care administratorul dispune de astfel de bunuri, creditorii pot avansa sumele corespunzătoare acoperirii onorariului executorului judecătoresc, pentru ca acesta să procedeze la efectuarea executării silite conform Codului d e procedură civilă.
Art.142 alin.2 din legea 85/2006 obligă lichidatorul judiciar, chiar și după închiderea procedurii, să pună la dispoziția executorului judecătoresc tabelul definitiv consolidat de creanțe, în temeiul căruia organul de executare va repartiza sumele rezultate din executarea silită.
Cât privește critica referitoare la faptul că procedura nu poate fi închisă atâta timp cât nu s-a atins scopul Legii nr.85/2006, prevăzut de art. 2 din acest act normativ, se apreciază că este neîntemeiată, în raport de faptul că art. 131 din Legea nr. 85/2006 nu condiționează închiderea procedurii de atingerea acestui scop.
Față de considerentele expuse, urmează ca, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să se respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C in nume propriu și pentru AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței nr. 45 din 16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SOFT SRL PRIN LICHIDATOR TG J cu sediul în Târgu - J,-, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red - DL/3/ex./05.06.2009
Jud sindic -
Tehnored - DM/
20 Mai 2009
Președinte:Carmen MladenJudecători:Carmen Mladen, Lotus Gherghină, Doina Lupea
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 754/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1258/2009. Curtea de... → |
|---|
