Practica judiciara insolventa. Decizia 829/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 829
Ședința publică de la 30 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe se află soluționarea recursului declarat de creditoarea DGFP H împotriva Sentinței nr. 134/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Hunedoara
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecare și în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Constată că prin Sentința nr. 134/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- a fost admisă cererea pentru închiderea procedurii falimentului formulată de lichidatorul judiciar Expert Insolvență, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC SRL, radierea debitoarei și a fost respinsă cererea formulată de creditoarea DGFP H pentru antrenarea răspunderii pârâtului.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin raportul final cu privire la lichidarea judiciara a debitoarei SC SRL s-a solicitat să se dispună închiderea procedurii de faliment față de debitoare, conform art 131 sau 132 alin 1 sau 132 alin 2 din Legea nr.85/2006, radierea societății din Registrul Comerțului, descărcarea lichidatorului de toate îndatoririle și responsabilitățile care îi revin în baza legii și achitarea sumei de 1.921,16 lei, reprezentând retributie și cheltuieli de lichidare din fondul unic.
În motivarea cererii sale lichidatorul judiciar a arătat că fostul administrator al societății debitoare nu a predat documentele solicitate de către acesta, că societatea nu dispune de lichidități și nici de bunuri materiale, astefel că sunt incidente prevederile Legii nr.85/2006.
Totodată, s-a mai arătat că societatea debitoare a fost dizolvată de drept, înainte de dechiderea procedurii falimentului, prin încheierea judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr. 2336/20.02.2006.
În adunarea creditorilor s-a aprobat închiderea procedurii falimentului față de debitoare.
Creditoarea DGFP Haa rătat că este de acord cu închiderea procedurii falimentului debitoarei în condițiile art 131 din Legea nr.85/2006.
Față de cele reținute, judecatorul sindic a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art 131 din legea privind procedura insolvenței, astfel că urmează să dispună închiderea procedurii falimentului debitoarei cu consecința radierii debitoarei conform art 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 și a descărcării de îndatoriri si responsabilități, conform art 136 din Legea nr. 85/2006.
Conform art 138 din Legea nr. 85/2006 răspunderea organelor de conducere pentru pasivul societății debitoare se poate antrena în cazul săvârșirii faptelor limitativ prevăzute de textul de lege menționat și numai dacă faptele respective au determinat starea de insolvență a debitoarei.
Aplicarea prev. art 138 din Legea nr.85/2006 implică îndeplinirea cerințelor art 129.pr.civ. și, prin urmare, dreptul creditorului sau al lichidatorului judiciar, de a cere altor persoane decât societatea debitoare să achite creanțele, trebuie să izvorască dintr-un fapt a cărui comitere se dovedește prin probe administrate nemijlocit în procedura jurisdicțională.
Așa fiind, rezultă că la fel ca în cazul răspunderii delictuale întemeiată pe art. 998, 999 cod civil și în ipoteza răspunderii delictuale comercile reglementate de art 138 din Legea nr.85/2006, creditorul sau lichidatorul judiciar este dator să probeze săvârșirea faptei ilicite determinate, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și cuantumul pagubei produse datoria delictului comercial.
Acestă concluzie se impune având în vedere că art 998-999 Cod civil și art 138 din Legea nr.85/2006 nu instituie o prezumție de culpă în sarcina administratorului.
Creditoarea s-a limitat la a invoca, în sustinerea cererii prezumția vinovăției pârâtei întemeiată pe continuarea activității în interes personal.
Chiar în acestă situatie, prezumția este relativă si generală și trebuie completată cu probe administrate nemijlocit în instanță care să dovedească raportul de cauzalitate dintre faptă si prejudiciu.
Creditoarea nu a solicitat si nu a propus probe în instanță în susținerea cererii sale întemeiată pe prev art. 138 alin 1, lit. din Legea nr. 85/2006.
Judecatorul sindic aapreciat că nu s-a dovedit vinovăția pârâtei.
Judecatorul sindic a apreciat că, în speță, creditoarea DGFP H - nu a dovedit vârșirea de către pârâtă a faptei delictuale care să conducă nemijlocit la prejudicierea averii debitoarei.
Față de cele dezvoltate mai sus și întrucât creditoarea DGFP H-D nu și-a îndeplinit obligatia prev. de art. 1169 Cod civil, nefăcând dovada îndeplinirii condițiilor prev. de art. 138 din Legea nr. 85/2006 pentru atragerea răspunderii delictuale a pârâților, cererea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP H, solicitând modificarea în sensul admiterii cererii de antrenare a răspunderii față de pârâtul și obligarea acestuia la plata pasivului neacoperit.
În motivarea recursului creditoarea susține că hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât, deși creditoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 137 lit. d din Legea nr. 64/1995, respectiv art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, prima instanță a reținut că acțiunea ar fi întemeiată pe lit.
Creditoarea mai arată că, din rapoartele lichidatorului, reiese că fostul administrator social nu a ținut contabilitatea societății conform legii și nu a depus situațiile financiare obligatorii, fiind aplicabile dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 și ar fi întrunite și celelalte elemente ale răspunderii civile delictuale.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, art. 72 și 73 din Legea nr. 31/1990, art. 998. civ.
Lichidatorul judiciar al debitoarei, respectiv Expert Insolvență a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate (fila 5).
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de creditoare raportat la probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea de apel constată că recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Deși creditoarea și-a întemeiat cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, invocând neținerea contabilității în conformitate cu legea (fila 144 verso), judecătorul sindic a analizat această cerere prin prisma dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, care se referă la "dispunerea în interes personal a continuării unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetare de plăți" (fila 166 alin. 4 dosar fond).
Procedând în această manieră, judecătorul sindic a soluționat cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale fără a intra în cercetarea fondului prin neanalizarea singurei fapte invocate de creditoare - neținerea contabilității în conformitate cu legea, astfel că devin incidente dispozițiile art. 312 alin. 1 și 5.pr.civ. cu consecința admiterii recursului DGFP H, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, judecătorul sindic va avea în vedere că, pentru a se reține săvârșirea acestei fapte, se impune dovedirea de către creditoare că neregulile contabile ar fi fost săvârșite cu intenția de a eluda obligațiile fiscale prin înscrisuri necorespunzătoare cu evidența contabilă, iar nepredarea evidențelor contabile către lichidatorul judiciar nu este prevăzută de art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de DGFP H împotriva Sentinței nr. 134/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Hunedoara.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 5/18.12.2009
Jud. sindic:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 792/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 855/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
