Practica judiciara insolventa. Decizia 792/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 792/2009
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 3: Marius Irimie
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea DGFP S împotriva sentinței nr.189/C/28.04.2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal părțile au fost lipsă.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că recurenta a solicitat și judecarea în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.664/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibius -a respins cererea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței formulată de creditoarea Direcția generală a Finanțelor Publice a județului S împotriva debitoarei SC SRL.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Din examinarea titlurilor executorii depuse la dosarul cauzei și a tabelului centralizator al creanțelor fiscale principale și accesorii din acțiunea principală, s-a constatat că în lipsă de dovezi contrarii, că la baza titlurilor executorii ar sta declarațiile fiscale ale debitorului contribuabil, care presupune că ar fi depus declarațiile fiscale începând cu data de 25.07.2004.
Evident că aceste declarații fiscale ( acte administrative asimilate celor definite la art.21 și 23 din Codul d e procedură fiscală prin efectul produs și care se în momentul în care potrivit legii s-a constituit baza de impunere care le-a generat) enunțate de creditoare în tabelul centralizator și cuprinse în titlu executoriu nr.63640 emis la 28.09.2997 și pentru titlu executoriu nr.5 din dosarul de executare nr.75640/29.11.2007 trebuia să aibă valoarea titlului de creanță.
Potrivit Codului d e procedură fiscală aceste declarații fiscale au și natura unor instrumente probatorii, respectiv de înscrisuri care constată faptul juridic generator al raportului de drept.
În cauză nu s-a făcut dovada depunerii acestor declarații ale contribuabilului ( declarații care necontestat au valoarea probatorie a unor recunoașteri în favoarea fiscului) care au stat la baza informării și documentării organelor de impunere asupra materiei impozabile și nici dovezile privind comunicarea deciziilor de impunere pentru accesoriile creanței fiscale sal a altor dovezi privind verificarea masei impozabile.
Nici susținerea creditoarei privind achitarea cu ordinul de plată nr.11 din 23.04.2008 a unei părți din datoria bugetară nu a fost dovedită în cauză.
Potrivit prevederilor art.75 alin.5 din Codul d e procedură fiscală, creditoarea avea obligația, în calitatea de generator al registrului contribuabililor de a declara inactiv debitorul în situația în care se constată că acesta nu a efectuat plățile datorate
consolidat al statului.
Or, din informațiile furnizate de ORC de pe lângă Tribunalul Sibius -a constatat că debitorul nu a depus documentele financiare fiscale începând din anul înființării - 2004 motiv pentru care nedepunerea acestora în anul 2005 impus declanșarea procedurii prevăzute de art.237 din Legea nr.31/1990 modificată.
Art.83 Cod pr.fiscală impuse în sarcina organului fiscal obligația de a stabili din oficiu obligațiile fiscale ale contribuabililor după parcurgerea procedurii prevăzute de art.83 alin.4 de a înștiința contribuabilul cu 15 zile înainte.
Or, în cauză nu s-au produs dovezi nici în acest sens, și nici dovezi privind emiterea deciziilor de impunere cu indicarea modului de calcul al majorărilor de întârziere și a comunicării la domiciliu, conform art.119 alin.1 și art.42 alin.1 Cod pr.fiscală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S solicitând modificarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului creditoarea a arătat că au împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă constituită potrivit art.110 și 141 Cod pr.fiscală. Creanța bugetară nu este supusă verificării.
În drept s-au invocat prevederile art.1 alin.2 lit.c, art.12 alin.1, art.66 din Legea nr.85/2006, art.44 Cod pr.fiscală, art.304 pct.9, art.312 și art.242 Cod pr.civilă.
Recursul este scutit de taxe.
Verificând recursul creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice S prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu dispozițiile art.394 și 304 indice 1 Cod pr.civilă Cod pr.civilă, curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Sas olicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva debitoarei SC SRL în temeiul art.1 alin.2 lit.c din Legea nr.85/2006.
Pentru a fi admisibilă această cerere este necesar a se face dovada că debitoarea nu deține niciun bun în patrimoniu, înainte de a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.3 pct.1 și 12 din Legea nr.85/2006.
Creditoarea nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1 pct.2 lit.c din Legea nr.85/2006, privind nedeținerea bunurilor mobile și imobile, iar la 19.03.2009 a fost aplicată ștampila societății pe dovada de primire a somației nr.1965/2009.
Patrimoniul debitoarei nu este însă compus doar din aceste bunuri, capitalurile reprezentând tot un bun al debitoarei.
Față de neîndeplinirea cerinței lipsei totale a bunurilor din patrimoniul debitoarei, nu mai era necesară verificarea creanței creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice Verificarea creanței urma să fie făcută doar după îndeplinirea condiției menționate sau în cadrul unei cereri de deschidere a procedurii generale a insolvenței.
În speță, critica creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice S referitoare la greșita apreciere a judecătorului sindic asupra creanței sale este irelevantă câtă vreme nu s-a probat lipsa totală a bunurilor din patrimoniul debitoarei. Mai mult, din însumarea titlurilor executorii depuse la dosar nu rezultă valoarea invocată, creanța nedepășind valoarea prag.
Față de cele reținute, curtea de apel urmează ca, în temeiul art.312 Cod pr.civilă și art.1 alin.2 lit.c pct.1 din Legea nr.85/2006, să respingă drept nefondat recursul creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice S, cererea acesteia de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței debitoarei SC SRL fiind nefondată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DGFP S împotriva sentinței comerciale nr.664/C/28.04.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.4 ex./20.11.2009
Jud.fond
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă, Marius Irimie
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 628/2009.... | Practica judiciara insolventa. Decizia 829/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
