Practica judiciara insolventa. Decizia 935/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.935
Ședința publică din data de 15 iunie 2009
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Chirica Elena
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de creditorul AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1, Av. Cap., nr. 50, împotriva sentinței nr.738 din 1 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu lichidatorul, cu sediul în P,. 4.. 5,. 5E, județul- pentru debitoarea SC COM SRL,cu sediul în, sat, nr.269 A, județul P și creditoriiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Câmpina, nr. 16, județul P,DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P, nr. 22, județul P,SC COM SRL, cu sediul în B, - -, nr. 6,. 50, SRL, cu sediul în B,-,. 50 șiSC SRL, cu sediul în B, nr. 25 sector 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, intimatul-lichidator, debitoarea SC Com SRL și intimații-creditori Administrația Finanțelor Publice Câmpina, Direcția Generală a Finanțelor Publice P, SC Com SRL, SRL și SC Distribution SRL.
Procedura fiind îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de împrejurarea că hotărârea recurată nu a fost dată în condiții de contradictorialitate și cu intimata-creditoare SC Distribution SRL, cu care nu s-a îndeplinit procedura de citare pentru acest termen, constată că, potrivit art. 7 alin.2 din Legea nr.85/2006, nu se impunea citarea acestei părți, sens în care rectifică citativul în acest sens, iar, față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 pr.civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, la data de 9.01.2009 lichidatorul judiciar, desemnat să administreze procedura
insolvenței debitorului, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului.
Prin sentința nr.738 din 1 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa admis cererea formulată de lichidatorul judiciar, a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC COM SRL, a dispus radierea debitorului din registrul comerțului, a descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, a dispus plata din fondul special de lichidare a sumei de 3.500 lei, onorariu lichidator și 235,20 lei, cheltuieli de lichidare către lichidator judiciar, a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr.121/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, notificarea a fost publicată și într-un ziar de largă circulație, conform art. 61 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, întemeiat fiind pe dispozițiile art.3041și 304 pct.9 Cod pr. civilă.
În motivarea recursului, creditoarea învederează că judecătorul sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art.138 și următoarele, fiind evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți.
Astfel, prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidității, tocmai pentru că a fost administrată cu rea - credință sau neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în privința probațiunii, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Astfel, recurenta motivează că lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la fondul asigurărilor sociale de sănătate, statul român suferind un prejudiciu.
Mai arată recurenta că în calitate de creditor, este în imposibilitatea recuperării sumei cu care s-a înscris în masa credală și constituie o premisă concretă pentru a determina instanța să oblige persoanele responsabile la plată, aspect necercetat de instanță. În acest sens, administratorul debitoarei a dat dovadă de rea credință în exercitarea atribuțiilor sale, când a dus SC COM SRL spre o incapacitate de plăți de natură a prejudicia creditorii, persoane de bună credință.
Totodată AVAS a suferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea de către tribunal a faptului că debitoarea a ajuns în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura falimentului.
Prevederile art.138 din Legea nr. 85/2006 nu conțin în mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății comerciale
ajunsă în încetare de plăți, iar această omisiune nu este întâmplătoare, ci vine să sublinieze regimul agravat al răspunderii acestor membrii ai organelor de conducere.
Atât din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât și din documentele depuse ulterior de părți, recurenta arată că se impune concluzia existenței unei cauzalități necesare și indivizibile cu faptele ilicite, fiind evident că faptele săvârșite de intimați au favorizat apariția prejudiciului, chiar dacă nu le-au produs nemijlocit.
De asemenea, recurenta precizează că din perspectiva reglementării prevăzute de Legea nr.85/2006, răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, potrivit art.138 din lege, este o răspundere specială care pune îndemâna creditorilor și a instanței mijloacele juridice cele mai adecvate pentru a se asigura acoperirea în tot sau în parte a patrimoniului debitorului.
În final, se motivează că responsabilitatea civilă a administratorilor este o responsabilitate subsidiară și integrală, iar sfera persoanelor chemate să răspundă patrimonial pentru falimentul societății, când acțiunile sociale sunt insuficiente este circumscrisă categoriei administratorilor în funcțiune de data încetării părților sau persoanelor din conducerea debitoarei care s-au comportat în fapt ca veritabili administratori.
S-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în vederea discutării condițiilor de atragere a răspunderii patrimoniale a faptelor organelor de conducere care au cauzat starea de insolvență.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului, motivele de recurs, dispozițiile legale în vigoare și analizând cauza sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin sentința nr.26/9.01.2009 a Tribunalului Prahova, s-a respins cererea de instituire a răspunderii patrimoniale pârâtului, formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei SC COM SRL, ca neîntemeiată.
În atare situație, Tribunalul Prahova, pronunțându-se asupra acestei cereri, nu a mai analizat-o și cu ocazia pronunțării sentinței nr.738/1.04.2009, prin care s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC COM SRL.
Așa fiind, în cauză nu se poate pune problema aplicării greșite a legii, în privința sentinței nr.738/1.04.2009a Tribunalului Prahova, cât timp cererea de atragere la răspundere a administratorului, formulată în baza art. 138 din Legea 85/2006nu a făcut obiectul acestei sentințe.
Așa fiind, Curtea văzând și dispozițiile art. 312(1) Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de creditoareaAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,
sector 1, Av. Cap., nr. 50, împotriva sentinței nr.738 din 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu lichidatorul, cu sediul în P,. 4.. 5,. 5E, județul- pentru debitoarea SC COM SRL,cu sediul în, sat, nr.269 A, județul P și creditoriiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Câmpina, nr. 16, județul P,DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P, nr. 22, județul P,SC COM SRL, cu sediul în B, - -, nr. 6,. 50, SRL, cu sediul în B,-,. 50 șiSC SRL, cu sediul în B, nr. 25 sector 2.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Chirica Elena
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.MA/DL
2 ex./18.06.2009
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica Chirica Elena
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 29/2010. Curtea de Apel... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
