Practica judiciara insolventa. Decizia 981/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 981/
Ședința publică din 13 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de creditoarea MEF-ANAF-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în Tg.-M, str.-.-, nr.1-3, prin reprezentanții legali, împotriva Sentinței comerciale nr. 953 din 17 septembrie 2008, pronunțată de judecătorul sindic desemnat în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, în temeiul disp.art.301 și 303 Cod pr.civ. fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru conform art.17 din Legea nr.146/1997 modific.
Caza fiind în stare de judecată, instanța având în vedere cererea creditoarei-recurente DGFP M de a se judeca și în lipsă conform art.242 alin.2 Cod pr.civ. o reține în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 953 din 17 septembrie 2008, judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureșa admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și în temeiul prevederilor art. 132 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei Stația de Utilaje și Transport M SA, radierea acestei debitoare din evidențele ORC.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că, potrivit raportului final din 26 octombrie 2007, întocmit de lichidatorul judiciar desemnat în cauză, S & B Consult, bunurile din patrimoniul debitoarei au fost evaluate și integral valorificate în cursul procedurii de lichidare, sumele încasate fiind distribuite conform planurilor de distribuire întocmite în perioada ianuarie 2004 - octombrie 2007, au fost încasate creanțele debitoarei și s-au efectuat lucrările de selectare a arhivei și predarea fondului arhivistic la Compania Națională de. Întrucât bunurile identificate în averea debitoarei au fost valorificate prin licitație publică sau vânzarea directă aprobată de creditori, din sumele încasate fiind achitate cheltuielile curente, cheltuielile de lichidare și onorariului lichidatorului, iar sumele rezultate în urma achitării cheltuielilor de administrare au fost distribuite prin planurile de distribuire aprobate de judecătorul sindic, s-a admis cererea lichidatorului de închidere a procedurii, constatându-se că raportul final și bilanțul general au fost atacate cu obiecțiuni formulate de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M dar aceste obiecțiuni au fost respinse.
Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M, care a solicitat modificarea în sensul continuării procedurii, motivând că, prin valorificarea bunurilor identificate în patrimoniul debitoarei, din tabelul creanței de 3.505.083 lei i-a fost distribuită doar suma de 714.302 lei, subliniind că nerecuperarea în totalitate a creanței bugetare duce inevitabil la prejudicierea Statului Român pentru diferența de sumă rămasă. S-a mai invocat că textul art. 131 și 132 din Legea nr. 85/2006 republicată, nu instituie obligația pentru judecătorul sindic de a închide procedura pe baza simplului raport al lichidatorului judiciar, înainte trebuind a fi verificat dacă nu ar fi cazul să se valorifice posibilitatea oferită de art. 79 și 80 sau cea reglementată de art. 138, 141 din lege pentru a continua procedura în scopul acoperirii creanțelor.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că rec creditoarei este nefondat.
În primul rând, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului având în vedere atât concluziile raportului final, care nu pot fi ignorate, întrucât sunt prezentate de persoana desemnată cu atribuții de administrare și lichidare în cadrul procedurii și reprezintă o concretizare a demersurilor efective făcute de lichidator, deci nu poate fi vorba de un "simplu raport". În plus, acest raport a fost aprobat tot printr-o hotărâre a judecătorului sindic care a analizat inclusiv argumentele invocate de această creditoare în obiecțiunile formulate. Faptul că după finalizarea procedurii de lichidare a bunurilor identificate în averea debitoarei și distribuirea lor conform planurilor de distribuire nu s-a reușit recuperarea integrală a creanțelor, nu constituie impediment în închiderea procedurii în condițiile în care nu s-au mai identificat alte bunuri valorificabile și nu există nici un indiciu privind posibila existență a acestora. Recurenta nur eușește decât să invoce argumente formale, generalități, practic lipsite de substanță, câtă vreme invocă și posibilitatea oferită de art. 79 și 80 precum și art. 138-141 din Legea nr. 85/2006 republicată, făcând abstracție că judecătorul sindic nu se poate autoinvesti cu soluționarea unor cereri formulate pe temeiuri legale indicate și în plus, se face referire la ele într-un stadiu procesual avansat, după pronunțarea unei hotărâri de închidere a procedurii.
Față de cele ce preced, instanța văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -. -, nr. 1-3, județul M, împotriva sentinței nr. 953 din 17 septembrie 2008, pronunțată de judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-17.12.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
← Practica judiciara insolventa. Decizia 929/2008. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 98/2009. Curtea de Apel... → |
---|