Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1057/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1057/
Ședința publică din 27 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de creditorul Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în municipiul Târgu-M,--3, jud. M, împotriva sentinței comerciale nr. 951 din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr. 2477/2004.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în motivat în termenul procedural și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Instanța, în raport de actelor existente la dosar și față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 951 din 17 septembrie 2008, judecătorul sindic desemnat în dosarul Tribunalului Comercial Mureș nr- a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 republicată, a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SRL Târnăveni și radierea din registrul Comerțului.
Judecătorul sindic a reținut că din raportul final întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că în urma demersurilor efectuate s-a constata că în averea debitoarei nu există bunuri sau alte drepturi patrimoniale care să fie supuse procedurii de lichidare judiciară și că, în cadrul procedurii au fost efectuate toate operațiunile de lichidare utile și necesare realizării scopului procedurii. Totodată, a avut în vedere faptul că obiecțiunile formulate de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M la raportul final și bilanțul general întocmite de lichidatorul judiciar, au fost respinse irevocabil.
Hotărârea judecătorului sindic a fost atacată cu recurs de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice M, care a invocat faptul că nu s-a îndeplinit scopul procedurii, că era necesar ca lichidatorul judiciar să depună toate diligențele pentru a prezenta date concrete din care să rezulte că administratorul firmei nu realizează venituri din țară sau străinătate, că trebuia să solicite date concrete referitoare la existența unor eventuale creanțe, subliniind că lipsa fondurilor din averea debitoarei nu constituie motiv pertinent pentru închiderea procedurii și nici impediment pentru continuarea procedurii în sensul executării sentinței de angajare a răspunderii, având în vedere dispozițiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 republicată. Aceasta cu atât mai mult cu cât s-a constatat că administratorul societății are un apartament cu două camere în Târnăveni, deținut împreună cu soția, fiind necesar declanșarea unui proces de partaj pentru executarea părții acestuia.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ținând cont și de incidența prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este nefondat.
În primul rând, motivele invocate în recurs, legate de neîndeplinirea scopului procedurii și de faptul că administratorul statutar al societății debitoare are în proprietate un apartament deținut în proprietate cu soția, context în care, trebuia să se treacă la executarea sentinței de angajare a răspunderii, au făcut și obiectul obiecțiunilor formulate de aceeași creditoare la raportul final și au primit deja o dezlegare, ca urmare a soluției de respingere pronunțată de judecătorul sindic.
Recurenta nu reușește să aducă argumente susținute de date concrete pentru susținerea ideii că nu s-au făcut suficiente demersuri de lichidator pentru a identifica bunuri în patrimoniul societății, rezumându-se la a invoca scopul procedurii și aspecte de ordin general. Utilizarea resurselor din fondul de lichidare constituit în temeiul art. 4 din Legea nr. 85/2006 republicată, în condițiile în care debitoarea nu mai deține nici un fel de bunuri valorificabile și deci este practic imposibil de recuperat vreo sumă în viitor, nu este justificată.
În altă ordine de idei, legiuitorul prin textul art. 142 alin. 2 dă posibilitatea creditorului să procedeze la executarea silită a sentinței de angajare a răspunderii.
În condițiile în care creditoarea, implicit prin neexercitarea căii de atac împotriva sentinței prin care i s-au respins obiecțiunile la raportul final, iar raportul final a fost aprobat în mod irevocabil, practic a achiesat la această hotărâre, formularea unui recurs bazat pe aceleași argumente și motive de fapt, nu poate determina continuarea procedurii falimentului debitoarei.
Față de cele relatate, ținând cont și de actele dosarului și de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 85/2006 republicată, judecătorul sindic în mod firesc și temeinic a dispus închiderea procedurii, astfel că recursul creditoarei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -.-, nr. 1-3, județul M împotriva sentinței nr. 951 din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr. 2477/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-12.01.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
