Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1061/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1061
Ședința publică din data de 22 iulie 2009
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tudose Ana Roxana Tănăsică
- -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în com., jud. B împotriva sentinței nr. 564 din data de 19 mai 2009 pronunțate de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu debitoarea SC SRL, cu sediul în com., sat, jud. B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator, cu sediul în B, str. -,. 3, jud. B și creditoarea SC SA, cu sediul ales în B, - Business,-,.4, sector 6.
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei, potrivit chitanței nr. -/15.06.2009 și timbru judiciar de 0,3 lei, ce au fost anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-pârât, reprezentat de avocat din cadrul Baroului B, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar la fila 8, lipsind intimata-debitoare SC SRL, prin lichidator și intimata-creditoare SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și legal timbrat, iar prin serviciul ambele intimate au depus întâmpinare, după care,
Se înmânează reprezentantei recurentului câte un exemplar al întâmpinărilor depuse la dosar și, luând act că nu se formulează alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul-pârât, reprezentat de avocat, arată că sentința instanței de fond prin care, în conformitate cu dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru pasivul societății debitoare este nelegală și netemeinică.
Lichidatorul nu a administrat probe temeinice în susținerea cererii sale și atât acesta, cât și JUDECĂTOR 2: Tudose Ana Roxana Tănăsică l-sindic nu au avut în vedere faptul că administratorul în fapt al societății a fost fiul pârâtului, acestuia fiindu-i acordat prin procură, încă din anul 2001, mandat de reprezentare și administrare cu puteri depline a societății comerciale.
Totodată, nu a fost avută în vedere nici recunoașterea calității sale de administrator al societății făcută de (procesul-verbal din
16.01.2009 depus la fila 10 dosar recurs, de predare a documentației contabile a societății către lichidator).
Pe de altă parte, la fila 67 dosar fond se află depusă adresa Primăriei nr. 3011/11.11.2008, în care se menționează în calitate de administrator al societății domnul și nu pârâtul din prezenta cauză.
În aceste condiții, lichidatorul nu a administrat probe suficiente care să demonstreze fără echivoc faptul că pârâtul se face vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. d și e din Legea nr. 85/2006, astfel că se impune admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru acoperirea pasivului societății debitoare.
În subsidiar, se solicită casarea sentinței recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față reține următoarele:
La data de 14 aprilie 2009 lichidatorul judiciar a formulat cerere de atragere a răspunderii administratorului, în temeiul art.138 alin.(1) lit.d) și e) din Legea nr.85/2006, precizând că acesta nu s-a preocupat de achitarea sumelor datorate deși societatea dispunea de fondurile necesare achitării acestora. Astfel, la 31 decembrie 2006, SC SRL înregistra următoarele elemente de activ: active imobilizate - 10 154 lei; creanțe - 33 053 lei; stocuri - 90 981 lei; disponibilități bănești - 2 651 lei.
Pe de altă parte, administratorul societății - nu a predat activul societății lichidatorului judiciar și nu au fost puse la dispoziția lichidatorului
datele de identificare ale clienților pentru recuperarea sumelor; nu a fost făcută dovada ținerii contabilității în conformitate cu legea, nefiind prezentate documentele contabile întocmite după 30 iunie 2007.
La data de 19 mai 2009, lichidatorul judiciar a depus la dosarul cauzei raportul final și a propus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL, în condițiile art.131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței. Impotriva raportului final de lichidare nu au fost formulate obiecțiuni, creditorii prezenți fiind de acord cu închiderea procedurii, în temeiul art.131 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința nr. 564 din data de 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, judecătorul-sindic desemnat să instrumenteze dosarul de insolvență privind pe debitoarea SC SRL a admis cererea lichidatorului judiciar, a obligat pe administratorul la plata întregului pasiv al debitoarei, în cuantum de 102 645,47 lei, din care: suma de 26 081 lei datorată B, suma de 15 lei datorată B, iar suma de 76 549,47 lei datorată SC SA, în condițiile art. 138 alin (1) lit.d) și e) din Legea privind procedura insolvenței.
Prin aceeași sentință s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL, radierea debitoarei din registrul comerțului, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, plata către acesta, din fondul de lichidare, a sumei de 4 884 lei, din care: 164 lei reprezintă cheltuieli de procedură, iar 4720 lei reprezintă remunerația cuvenită, fiind dispuse și celelalte măsuri prevăzute de Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că din actele și lucrările dosarului și rapoartele întocmite de lichidatorul judiciar a rezultat că persoana vinovată de starea de insolvență a societății este fostul administrator statutar, prin săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. d) și e) din legea insolvenței așa cum au fost aceste menționate în cererea privind atragere răspunderii pârâtului.
S-a mai reținut că debitoarea înregistrează creanțe totale în sumă de 102 645,47 lei, fără a avea însă debite de încasat, societatea comercială debitoare nedeținând nici bunuri mobile ori imobile din vânzarea cărora să poată fi satisfăcute creanțele și nici lichidități spre a fi folosite în acest scop.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea niciuneia dintre faptele prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, de natură a conduce la antrenarea răspunderii sale patrimoniale pentru întregul pasiv al societății debitoare.
Se învederează, totodată, că încă din anul 2001, datorită unor probleme grave de sănătate, a împuternicit pe fiul său - să administreze cu puteri depline societatea, situație ce a fost recunoscută de acesta din urmă chiar prin predarea documentelor financiar-contabile către lichidatorul judiciar. Astfel, în calitate de administrator al societăți, a predat lichidatorului actele contabile pentru luna iunie 2007 și în aceeași calitate de administrator s-a obligat să predea și restul documentelor până la data de 20.01.2009.
Recurentul consideră că lichidatorul avea obligația de a solicita atragerea răspunderii administratorului în fapt al societății, iar judecătorul-sindic avea obligația de a-l cita pe aceasta pentru clarificarea circumstanțelor ajungerii societății în stare de insolvență.
Intimata-debitoare SC SRL, prin lichidator și intimata-creditoare SC SA au formulat întâmpinări, fiecare solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Răspunderea reglementată de art. 138 din lege este menită să asigure acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență și își are premisele în raportul administratorului judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului și a persoanei căreia i-ar fi imputabilă.
În cererea de atragere a răspunderii recurentului, administratorul judiciar a precizat faptele săvârșite cu vinovăție de administratorul statutar al societății debitoare care a cauzat stare de insolvență, prevăzute de art. 138 lit. d) și e), datorită cărora debitorul a ajuns în imposibilitatea de a achita cu fondurile bănești disponibile, datoriile exigibile.
Lichidatorul judiciar a prezentat judecătorului-sindic dovezile săvârșirii de către pârâtul-recurent a faptelor pentru care a solicitat angajarea răspunderii acestuia și a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor necesare angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: prejudiciul produs creditorilor, faptele ilicite, raportul de cauzalitate dintre faptele respective și lipsa fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile precum și vinovăția pârâtului-recurent.
Aspectele referitoare la contabilitatea societății și actele contabile solicitate sunt menționate în raportul administratorului judiciar și în cererea de atragere a răspunderii, fără ca administratorului statutar să facă dovada existenței unei alte situații de fapt care să conducă la concluzia că nu a săvârșit faptele pentru care i-a fost antrenată răspunderea.
Lichidatorul judiciar a făcut dovada că potrivit bilanțului contabil depus la 31.12.2006 debitorul dispunea de sumele necesare achitării creanțelor și avea la rândul său creanțe de încasat însă nu a pus la dispoziția lichidatorului actele necesare în vederea recuperării acestora. Contabilitatea societății nu a fost ținută în conformitate cu legea și nu s-a făcut dovada ținerii contabilității după data de 30.06.2007
Simplele susțineri din recurs, neînsoțite de acte care să dovedească neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii prevăzute de art. 138 din lege, nu pot fi reținute de instanță, iar procura prin care recurentul l-a mandatat pe fiul său să administreze cu depline puteri societatea nu-l poate exonera de răspundere, pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor din mandat putându-se îndrepta împotriva acestuia. Mandatul comercial are ca obiect potrivit art. 374. com. tratarea de afaceri comerciale pe seama și socoteala mandantului.
Recurentul nu a contestat raportul referitor la cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență a societății debitoare și săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și nici nu a produs dovezi în combaterea celor menționate și dovedire de practicianul în insolvență susținând numai că fiul său a administrat societatea potrivit mandatului din 19.07.2001, însă reprezentarea s-a făcut, potrivit procurii, pentru administratorul statutar și în numele acestuia.
Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, domiciliat în com., jud. B împotriva sentinței nr. 564 din data de 19 mai 2009 pronunțate de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu debitoarea SC SRL, cu sediul în com., sat, jud. B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, prin lichidator, cu sediul în B, str. -,. 3, jud. B și creditoarea SC SA, cu sediul ales în B, - Business,-,.4, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iulie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier
-
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 2 ex./27.07.2009
Dosar fond -- Tribunalul Buzău
Jud. fond.
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Tudose Ana Roxana Tănăsică
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
