Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1072/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA Nr. 1072
Ședința publică de la 30 2009
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu Moleanu
JUDECĂTOR 2: Nela Ochea
JUDECĂTOR 3: Tudora Drăcea
Grefier -
Pe rol, judecarea recursului formulat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr. 272/F din 20 mai 2009, pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ desemnat să administreze procedura insolvenței în privința debitoarei SC SRL D-T
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosar s-a depus de către intimata debitoare prin administrator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, întâmpinare, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 272/F din 20 mai 2009, pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-au respins obiecțiunile formulate de creditorul AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, a fost aprobat raportul final și situațiile financiare finale întocmite de lichidator și în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SRL, radierea debitorului din registrul comerțului, descărcând lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că în raportul final și în situațiile financiare finale este prezentat modul în care bunurile din averea debitoarei au fost lichidate, iar sumele astfel obținute în cursul procedurii au fost distribuite creditorilor, conform ordinelor de plată depuse, debitoarea nemaiavând în patrimoniu alte bunuri care să poată fi valorificate. Fiind îndeplinite astfel cerințele prevăzute de art. 129 din Legea insolvenței, judecătorul-sindic a apreciat că obiecțiunile creditoarei AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI sunt neîntemeiate, întrucât lichidatorul a promovat o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale, în temeiul art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, ce a fost soluționată printr-o cerere de renunțare, ca urmare a predării actelor contabile, și pe baza acestora nu au fost identificate alte cazuri de antrenare a răspunderii de către lichidator, iar în ceea ce-i privește pe creditori, ca urmare a convocării adunării la data de 24 februarie 2009, aceștia nu au înțeles să promoveze o astfel de acțiune.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art. 299 - 316 cod procedură civilă, coroborate cu dispozițiile Legii nr. 85/2006 și prevederile nr.OUG 95/2003 aprobată prin Legea nr. 557/2003.
În motivele de recurs, recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI a invocat că judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii aplicând în mod greșit dispozițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006, și nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, în sensul că nu a desemnat comitetul creditorilor, nu a manifestat rol activ de a pune în discuție, din oficiu, promovarea unei acțiuni de antrenare a răspunderii patrimoniale, întemeiată pe art. 138 din Legea insolvenței, în condițiile în care lichidatorul nu a promovat o astfel de acțiune, acordând astfel acestuia, puterea de decizie în ceea ce privește admiterea sau nu a unei astfel de cereri, ceea ce este neconform cu legea aplicabilă.
De asemenea, a mai susținut recurenta creditoare, că raportul final este incomplet, întrucât nu prezintă cauzele insolvenței și nici persoanele care se fac vinovate de ajungerea debitoarei în această stare, astfel încât nu au fost parcurse toate etapele stabilite în mod expres de lege, prin nepromovarea acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale.
În aceste condiții, deși a solicitat prin adresa nr. 3577 din 24.02.2009, ca lichidatorul să analizeze incidența în cauza a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 și ulterior aceleași solicitări, le-a reiterat cu ocazia adunării creditorilor din data de 21 aprilie 2009, cu adresa nr. 11552 din 16.04.2009, precum și în obiecțiunile formulate la propunerea de închidere a procedurii, lichidatorul nu a răspuns acestor solicitări și nici nu a adus la cunoștința creditorilor faptul că nu intenționează să promoveze o astfel de acțiune.
O altă critică formulată de recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI se referă la faptul că scopul legii insolvenței nu mai poate fi atins în speță, întrucât creanța sa nu mai poate fi recuperată, judecătorul-sindic nemotivând care este cauza ajungerii debitoarei în stare de insolvență și nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de art. 138 din Legea nr. 85/2006, prin neanalizarea condițiilor legale.
În cauză nu a fost depusă întâmpinare.
Analizând sentința pronunțată de judecătorul-sindic prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Criticile ce vizează dispozițiile de ordin procedural înscrise în art. 129 din Legea nr. 85/2006, sunt nefondate, întrucât raportul final și situațiile financiare finale nu sunt incomplete, lichidatorul prezentând modul în care au fost lichidate bunurile din patrimoniul debitoarei, iar sumele astfel obținute au fost distribuite către creditori. Legiuitorul nu a prevăzut obligativitatea unui anumit conținut a raportului final, în sensul de a fi reluate și descrise etapele anterioare parcurse, întrucât acestea au fost cunoscute de către creditori și au putut fi contestate în termenele legale.
În ceea ce privește criticile referitoare neîndeplinirea obligațiilor de către lichidatorul desemnat să administreze procedura insolvenței în privința debitoarei SC SRL, Curtea constată că și acestea sunt nefondate. Astfel toate etapele prevăzute de Legea insolvenței au fost parcurse, în speță fiind prezentate în rapoartele lunare depuse, aflate la filele 2, 9, 30, 45, 68, 80, inclusiv raportul prevăzut de art. 20 pct. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006 (fila 250 dosar nr- al Tribunalului Mehedinți ), pe care recurenta creditoare nu l-a contestat.
În ceea ce privește promovarea unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea insolvenței, Curtea constată că o astfel de acțiune a fost promovată de către lichidator, pentru nedepunerea actelor contabile, însă, urmare a predării acestora, s-a luat act de renunțare prin încheierea din data de 24 2008.
Ulterior lichidatorul a precizat pe baza documentelor contabile predate, că nu au fost identificate alte cazuri dintre cele reglementate de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, de natură să atragă antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor sociali.
În acest sens, Curtea apreciază că lichidatorul nu este obligat să promoveze acțiune de antrenare a răspunderii administratorilor sociali ai debitorului, această acțiune fiind lăsată la latitudinea sa, numai atunci când are indicii că starea de insolvență este imputabilă administratorilor prin săvârșirea vreunei fapte din cele enumerate de art. 138 din legea insolvenței. Nu este în sarcina lichidatorului sau a judecătorului-sindic nici convocarea comitetului creditorilor pentru a discuta această problemă, aceasta fiind obligația exclusivă a creditorilor. Cu toate acestea, lichidatorul i-a convocat pe cei doi creditori înscriși în tabelul definitiv consolidat al creanțelor, tocmai pentru a discuta oportunitatea autorizării de către judecătorul-sindic a introducerii de către creditori a acțiunii prevăzute de art. 138 din Legea insolvenței. În acest sens, creditorul majoritar, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, a fost singurul care a comunicat poziția sa negativă față de o astfel de propunere, consemnată în procesul verbal al adunării creditorilor din data de 24 2008, în timp ce recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI nu și-a exprimat nicio opinie, adresele invocate de aceasta fiind ulterioare datei la care a fost convocată această adunare, respectiv 2 martie 2009 (pag 58 dosar fond) și 20 aprilie 2009 (pag. 85 dosar fond).
Dar chiar și în ipoteza în care, lichidatorul ar fi omis să analizeze cauzele insolvenței în raportul întocmit sau a omis să promoveze acțiunea, deși în raportul său a menționat că starea de insolvență este imputabilă administratorilor sociali, comitetul creditorilor trebuie să aibă inițiativa de a solicita judecătorul-sindic să fie autorizat să exercite acțiunea. Cu atât mai mult, cu cât în speță, raportul asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență și a persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, a fost întocmit și depus de către lichidator, la data de. fila 250 dosar fond, astfel încât recurenta creditoare avea obligați și interesul să-l cunoască.
De asemenea, faptul că, în speță, sunt înscriși la masa credală doar doi creditori, nu este de natură să împiedice formularea unei cereri de autorizare a promovării acțiunii de antrenare a răspunderii patrimoniale, acesta putând fi realizată de oricare dintre cei doi creditori. Astfel, chiar dacă datorită numărului mic de creditori, judecătorul-sindic nu a constituit comitetul creditorilor, atribuțiile acestora vor fi exercitate de adunarea creditorilor, conform art. 16 alin.1 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește formularea cererii de autorizare a acțiunii de antrenare amr ăspunderii patrimoniale, în lipsa unui comitet al creditorilor din cauza numărului insuficient de creditori, a decis și Curtea Constituțională, prin decizia nr. 549 din 7 iunie 2007, o interpretare contrară nesocotind accesul liber la justiție.
Referitor la rolul activ al judecătorului-sindic, Curtea reține că, sub imperiul noii reglementări, atribuțiile acestuia sunt preponderent jurisdicționale, astfel cum reiese din examinare dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, fiind limitate la controlul judecătoresc, în timp ce atribuțiile manageriale, oportunitate acestora, aparțin administratorului judiciar, lichidatorului sau al creditorilor.
Prin acesta legiuitorul a urmărit sporirea rolului adunării creditorilor în procedura insolvenței și degrevarea judecătorului-sindic de atribuții străine activității jurisdicționale. În cadrul procedurii, creditorii sunt cei mai interesați de operațiunile întreprinse, motiv pentru care legiuitorul acordă posibilitatea să analizeze rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, care conțin, cum este cazul în speță, descrierea situației patrimoniale a debitorului și operațiunile efectuate pe parcursul procedurii. Prin urmare, recurenta creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI era cea care trebuia să manifeste interes maxim și diligență, cu privire la procedura insolvenței debitoarei SC SRL, să consulte rapoartele întocmite de lichidatorul CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ și nu să aibă o atitudine pasivă pe tot parcursul procedurii.
În ceea ce privește scopul procedurii, într-adevăr acesta este cel definit de Legea nr. 85/2006, acela de acoperire a pasivului social al debitoarei, însă în condițiile în care toate bunurile din patrimoniul acesteia au fost valorificate iar sumele astfel obținute distribuite către creditori, se impune ca creanțele rămase neacoperite să fie suportate de către aceștia.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că recursul este nefondat, judecătorul sindic făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale invocate și o apreciere corectă a materialului probator și prin urmare, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sectorul 1, împotriva sentinței comerciale nr. 272/F din 20 mai 2009, pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ desemnat să administreze procedura insolvenței în privința debitoarei SC SRL D-T S, cu sediul în,-, județul
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009
Președinte, Moleanu | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. jud. /3 ex./
Tehnored. /08.10.2009
Jud. Sind.
02 Octombrie 2009
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Nela Ochea, Tudora Drăcea
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|