Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 112/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 112
Ședința publică de la 06 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 2: Eugenia Florescu
JUDECĂTOR 3: Doina Hârceagă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea - SRL împotriva Sentinței nr. 245/F/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru creditoarea recurentă, lipsă fiind debitoarea intimată - Cons SRL.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul - SRL, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței atacate pentru motivele expuse.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin Sentința nr. 245/F/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Albas -a respins cererea reclamantei - SRL pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei - CONS SRL.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că:
Conform art. 31 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței împotriva unei debitoare prezumată în insolvență poate introduce o cerere introductivă în care va preciza: cuantumul și temeiul creanței, existența unei garanții reale, existența unor măsuri asiguratorii și declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea debitorului.
Potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile, iar pentru art. 3 alin. 1 pct. 12 valoarea prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului și care pentru salariați este de 6 salarii medii pe economie, iar în celelalte cazuri este de 10.000 lei.
De asemenea, conform art. 3 alin. 1 pct. 1 din același act normativ, insolvența este prezumată când debitoarea după 30 de zile de la scadență nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Din coroborarea prevederilor legale susmenționate, rezultă că deschiderea procedurii insolvenței se putea dispune numai dacă se constata a fi îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile enunțate de lege.
În speță, s-a constatat că între - SRL și - Cons SRL a fost încheiat un contract intitulat "Contract de colaborare", având ca obiect vânzarea-cumpărarea de profile PVC înregistrate sub marca Internaționale Plastic, panel, accesorii, feronerie, precum și utilizarea de către beneficiar a cuțitelor și frezelor de tăiere PVC.
În baza acestui contract, creditoarea s-a obligat să livreze marfa comandată de către beneficiar, în cantitatea și la termenul stabilit de comun acord, iar debitoarea s-a obligat să plătească marfa livrată, în numerar sau cu instrumente de plată, la termenele stabilite în contract.
Prin cererea de chemare introductivă, creditoarea a susținut că a livrat debitoarei profile PVC, panel, feronerii, accesorii, pentru care a emis facturile fiscale nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. -, nr. - și că debitoarea mai avea de achitat o diferență de 20.613,80 lei, la care se adaugă penalități în sumă de 5.340,23 lei.
În urma analizării acestor facturi, s-a constatat că ele purtau, la rubrica semnătura de primire, o semnătură indescifrabilă și că nu aveau aplicată ștampila societății debitoare, astfel că, în lipsa altor probe, nu se putea considera că aceste facturi au fost acceptate de către o persoană în drept să angajeze societatea debitoare, creanța invocată de către creditoare în temeiul acestor facturi neavând caracter cert și, prin urmare, neputând fi considerată că îndeplinește condițiile legale pentru a se putea deschide procedura insolvenței în baza ei.
În ceea ce privește biletul la ordin, depus de creditoare la dosar, s-a constatat, pe de o parte, că acesta a fost emis pentru suma de 3539,32 lei și privea plata facturii fiscale nr. -, care nu se regăsea printre facturile invocate de către creditor ca temei al cererii de deschidere a procedurii insolvenței, iar, pe de altă parte, suma pentru care acesta a fost emis era inferioară valorii prag de 10.000 lei, prevăzută de lege pentru a putea fi formulată cererea de deschidere a acestei proceduri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta care a solicitat modificarea în tot a sentinței atacate și admiterea cererii sale.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că judecătorul sindic și-a depășit rolul activ atunci când, în lipsa contestării de către debitoare, a apreciat că nu se poate stabili dacă semnătura de pe facturi aparține unei persoane care o putea angaja pe debitoare. facturii nu este obligatorie. Nici CEC-ul nu trebuie ștampilat de debitoare.
Recursul nu este motivat în drept.
Recursul a fost legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Verificând recursul reclamantei prin prisma motivelor invocate și în conformitate cu prevederile art. 3041.pr.civ. curtea de apel constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut judecătorul sindic că reclamanta nu a dovedit că are împotriva debitoarei - Cons SRL o creanță certă care să îndeplinească toate condițiile impuse de art. 3 alin. 1 pct. 6 și 12 din Legea nr. 85/2006. Pe facturile depuse în probațiune apar mai multe semnături, deși se indică aceeași persoană căreia i-ar aparține. Nu s-a făcut dovada livrării mărfii cu aviz de însoțire sau proces-verbal de recepție, astfel că nu s-a dovedit nici împlinirea scadenței. Valoarea trecută în biletul la ordin este mai mică decât valoarea prag.
În aceste condiții, vâzând că nu sunt îndeplinite cerințele art. 31 alin. 1 și art. 3 alin.1 pct. 6 și 12 din Legea nr. 85/2006, curtea de apel constată că recursul reclamantei este nefondat.
În temeiul art. 312.pr.civ. curtea de apel urmează să respingă prezentul recurs drept nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul reclamantei SRL AIî mpotriva Sentinței comerciale nr.245/9 sept. 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba - în contradictoriu cu pârâta SRL " Cons"
Irevocabilă.
Pronunțată azi 6 februarie 2009, în ședință publică.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Th.
Ex. 2/03.03.2009
Jud. fond:
Președinte:Mircea NoșlăcanJudecători:Mircea Noșlăcan, Eugenia Florescu, Doina Hârceagă
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 305/2009.... → |
|---|
