Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1282/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.1282/COM

Ședința publică de la 15 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere

JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu

JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul comercial declarat de creditorul AVAS, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței civile nr.3658/COM din 18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC SA prin lichidator judiciar GLOBAL, cu sediul în C,-,.3, județ C, intimații creditori DGFP, cu sediul în C, str.-.- nr.18, județ C, SC SRL, cu sediul în C,-, județ C, SC SRL, cu sediul în C,-, -,.A,.4,.17, județ C și SC XXI SRL, cu sediul în, lot.13, județ B, intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,- A, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - art. 132 alin.2 din Legea 85/2006.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Curtea constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată sub nr.112/118 din 2005 (nr.format vechi 2012/COM din 2005) pe rolul Tribunalului Constanța - Secția comercială creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Cas olicitat instanței aplicarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea SC SA, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J-.

Prinsentința civilă nr.1008/COM/07.03.2006pronunțată de Tribunalul Constanța - judecătorul sindica dispus deschiderea procedurii insolvenței, admițând cererea creditoarei, pentru ca, prinsentința civilă nr.7337/COM din 06.11.2006pronunțată de Tribunalul Constanța - judecătorul sindic să fidispus intrarea în faliment a debitorului

Prin cea din urmă hotărâre instanța a stabilit ca, cheltuielile aferente procedurii instituite prin Legea nr.85/2006 să fie suportate din averea debitorului, iar în lipsa disponibilităților în cont, să se utilizeze fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic, potrivit dispozițiilor art.4 alin.4 din lege.

S-a stabilit totodată ca, în conformitate cu prevederile alineatului 5 al art.4 din Legea nr.85/2006, pe baza documentelor justificative atașate raportului lunar întocmit de administrator judiciar/ lichidator potrivit art.21 alin.1, judecătorul sindic să poată autoriza plata din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depășit bugetul previzionat.

La termenul de judecată din 03 noiembrie 2008, lichidatorul judiciar depune la dosar raportul întemeiat pe disp.art.21 și art.24 din Legea privind procedura insolvenței și cerere prin care solicită încuviințarea plății onorariului din fondul de lichidare, precum și procesul verbal al ședinței adunării creditorilor din data de 07.10.2008, cerere încuviințată de instanță prinÎncheierea nr.3851/COM/10 noiembrie 2008.

La data de 23.02.2009 lichidatorul judiciar GLOBAL. desemnat să administreze procedura falimentului debitorului, a solicitat Tribunalului Constanța să autorizeze plata din fondul de lichidare a cheltuielilor, situație de fapt ce se repetă și ulterior, astfel că, prinÎncheierea nr.2315/COM/2009 pronunțată la data de 23.03.2009, judecătorul sindic admite cererea formulată de lichidatorul debitoarei și îl împuternicește să emită dispoziție de plată asupra contului fondului de lichidare constituit conform art.4 al.6 din Legea nr.85/2006.

Constatând că s-au întocmit raportul final de lichidare și bilanțul general, conform art.129 din Legea privind procedura insolvenței, reținând că toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate și toate sumele au fost distribuite conform Raportului asupra fondurilor obținute din vânzarea bunurilor și recuperarea de creanțe și a Tabelului de distribuție final aprobat, dovada plăților fiind făcută cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în temeiul art.132 alin.2 din Legea privind procedura insolvenței, instanța - judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea debitorului din Registrul Comerțului C, prinSentința civilă nr.3658/COM/18 mai 2009.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiurilor de drept prev.de art.304 pct.5 și pct.9 coroborat cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, art.2, art.5 alin.1, art.136, art.138, art.140 și art.142 alin.1 din Legea nr.85/2006, invocând, în esență, următoarele:

- recurentei nu i-a fost comunicată nici încheierea de ședință prin care a fost adoptat raportul final și nici raportul final;

- după întocmirea raportului final în conformitate cu prevederile legale, lichidatorul judiciar era obligat să-l comunice, împreună cu bilanțul general, în temeiul art.129 din Legea nr.85/2006, tuturor creditorilor pentru analiza și eventuale obiecțiuni, urmând a fi convocată Adunarea Creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, în vederea aprobării acestuia;

- recurentei i s-a eludat dreptul la apărare, respectiv cel de a formula obiecțiuni la raportul final, precum și dreptul de a ataca, prin prezentul recurs, motivele pentru care s-a admis raportul final;

- lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art.138 și urm. din Legea 85/2006, deoarece aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți.

Examinând susținerile recurentului prin prisma criticilor aduse hotărârii pronunțate de instanța de fond, și văzând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că, recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente, în esență:

Prin hotărârea atacată judecătorul sindic a dispus la cererea lichidatorului judiciar DGLOBAL, dedusă judecății la data de 23.02.2009, închiderea procedurii falimentului față de debitoarea SC SA, știut fiind că, procedura insolvenței se finalizează prin această hotărâre.

Este cunoscut că, închiderea procedurii poate fi pronunțată conform legii insolvenței în 5 situații diferite, astfel:

-1. insuficiența fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor administrative ale procedurii;

- 2. executarea cu succes a planului de reorganizare;

- 3. terminarea lichidării și a tuturor distribuțiilor în caz de faliment;

- 4. acoperirea întregii mase credale, chiar înaintea finalizării lichidării;

- 5. neînregistrarea nici unei creanțe la masa credală, după deschiderea procedurii la cererea debitorului.

Trebuie reținut că, în cazul în care activele sau fondurile debitorului nu există sau sunt insuficiente pentru acoperirea "cheltuielilor administrative" - este vorba, în realitate, de cheltuielile procedurii - procedura insolvenței se poate închide în orice stadiu, chiar dacă, fie nu s-a trecut la faliment încă, fie s-au efectuat unele vânzări și distribuții de fonduri, dar cheltuielile de procedură ulterioare efectuării distribuțiilor nu mai pot fi acoperite din fondurile debitorului.

Lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor administrative, determină, închiderea procedurii, în orice stadiu al acesteia, ori de câte ori se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, astfel că, măsura intervine indiferent de felul creanțelor sau izvorul acestora și chiar dacă, persoana îndreptățită nu a fost înștiințată.

În practică se consideră că, în principiu, aprobarea raportului final și închiderea procedurii insolvenței se pronunță de judecătorul-sindic prin hotărâri separate, dar, în măsura în care adoptarea celor două dispoziții prin una și aceeași sentințănu vatămă interesul părților,o astfel de măsură nu atrage incidența căii de atac.

de către practică a sus-reținutelor considerente derivă din împrejurarea, de esență că, nu există o interdicție legală sub aspectul interzicerii adoptării celor două dispoziții prin una și aceeași sentință.

În speță, Curtea nu poate reține susținerea recurentei, precum că, nu i-a fost comunicată încheierea de ședință prin care a fost aprobat raportul final și nici raportul final, atât timp cât, din actele și lucrările dosarului (filele 126-127, respectiv 190-191) rezultă că, raportul final a fost comunicat tuturor părților, respectiv tuturor creditorilor, fiind publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din încheierea de ședință pronunțată la data de 23 martie 2009, judecătorul sindic a aprobat raportul final întocmit de lichidator, acordând un nou termen de judecată pentru data de 18.05.2009 pentru citarea creditorilor înscriși în tabelul obligațiilor debitoarei cu mențiunea de a-și exprima un punct de vedere asupra propunerii lichidatorului judiciar privind închiderea procedurii insolvenței, ori, recurenta nu a înțeles a uzita de dispozițiile art.129 din Legea nr.85/2006 pentru a formula obiecțiuni la raportul final, situație de fapt ce prezumă că, și-a manifestat încuviințarea sub aspectul conținutului său.

În atare condiții, cum nu au fost produse dovezi în sensul art.1169 Cod civil, din care să rezulte că, recurentei i-ar fi fost eludat dreptul la apărare, respectiv cel de a formula obiecțiuni la raportul final, precum și dreptul de a ataca, prin abordarea căii de atac, motivele pentru care a fost admis raportul final, Curtea constată că, primele trei motive de recurs sunt nefondate și, pe cale de consecință urmează a fi respinse.

În ceea ce privește cel din urmă motiv de recurs privind neaplicarea corectă a regulilor răspunderii instituite de disp.art.138 și urm. din Legea nr.85/2006, Curtea reține că, legitimarea procesuală activă pentru astfel de acțiuni aparține administratorului judiciar/lichidatorului, în principal, și comitetului creditorilor, în subsidiar, din textul legii sus-precizat rezultând că, introducerea acțiunii de către lichidator este lăsată la latitudinea/aprecierea acestuia, în măsura în care s-a constatat că administratorul a săvârșit una din faptele prevăzute în conținutul său.

Este real că, în jurisprudență s-a pus problema dacă, în temeiul principiului rolului activ al judecătorului - prevăzut de art.129 Cod pr.civilă - judecătorul-sindic are posibilitatea de a pune în discuția părților atragerea răspunderii patrimoniale în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006, ocazie cu care s-a statuat că, acest principiu nu conferă judecătorului sindic posibilitatea punerii în discuție a promovării acțiunilor pentru atragerea răspunderii persoanelor prevăzute de textul de lege sus-amintit.

Pentru a se aprecia de această manieră, soluția îmbrățișată de instanțe a fost motivată de împrejurarea că, principiul rolului activ al judecătorului se manifestăexclusivîn ceea ce privește obiectul pricinii cu care magistratul a fost investit, iar nu și în privința altor acțiuni ce pot fi promovate de subiectele de drept.

În cauză, prin raportul lichidatorului s-a stabilit că, nu se poate concluziona cu certitudine cauzele reale care au determinat intrarea în stare de insolvență a debitoarei.

În atare condiții, față de conținutul raportului final și în lipsa altor probe, lichidatorul nu a introdus acțiune împotriva fostului administrator, pentru că nu a constatat săvârșirea de către acesta a vreunei fapte prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006, situație de fapt ce determină aprecierea instanței de control că, susținerile recurentei sunt nefondate și, pe cale de consecință, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea dispune respingerea recursului ca nefundat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul comercial declarat de creditorul AVAS, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței civile nr.3658/COM din 18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul debitor SC SA prin lichidator judiciar GLOBAL, cu sediul în C,-,.3, județ C, intimații creditori DGFP, cu sediul în C, str.-.- nr.18, județ C, SC SRL, cu sediul în C,-, județ C, SC SRL, cu sediul în C,-, -,.A,.4,.17, județ C și SC XXI SRL, cu sediul în, lot.13, județ B, intimatul Oficiul Registrului Comerțului, cu sediul în C,- A, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond-

Jud.red--

Președinte:Georgiana Pulbere
Judecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1282/2009. Curtea de Apel Constanta