Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1498/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1498/2009
Ședința publică de la 28 Aprilie 2009
Completul este compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
S-a luat în examinare în vederea pronunțării, recursul declarat de SC TURISM SRL împotriva sentinței comerciale nr. 1304/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL B, având ca obiect procedura insolvenței- deschiderea procedurii.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21.04.2008, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1304/09.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr- s-a respins excepția tardivității contestației la creanță, excepție ridicată de reclamanta creditoare SC Turism SRL.
S- respins cererea de deschidere procedurii insolvenței formulată de reclamanta creditoare SC Turism SRL formulată împotriva pârâtei debitoare SC SRL B, ca neîntemeiată.
În motivare se arată că reclamanta creditoare SC TURISM SRL Baf ormulat o cerere de declanșare a procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL B solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună deschiderea procedurii insolvenței împotriva societății debitoare în condițiile în care aceasta datorează suma de 22352 lei reprezentând debit principal la care se adaugă dobânda legală calculată de la scadență și până la deschiderea procedurii insolvenței.
În motivarea cererii se arată că între cele două părți s-au desfășurat relații comerciale în baza contractului de transport din data de 4.07.2007. Potrivit contractului, prestatorul, respectiv debitoarea trebuia să efectueze la cerere o cursă pentru creditoare având plecare în data de 31 august 2007 și sosire în data de 9.09.2007 pe traseul B - Budapesta - - "Croația" și retur pe o distanță de 3200 Km. Pentru îndeplinirea obiectului contractului de transport prestatorul se obliga să pună la dispoziția beneficiarului un autocar de 3 stele în stare perfectă de funcționare la locul data și ora stabilită de comun acord iar beneficiarul urma să achite contravaloarea transportului în valoare de 3900 euro în numerar, ordin de plată sau filă CEC.
Astfel prin OP nr. 273/5.07.2007 reclamanta a achitat în contul pârâtei suma de 3900 euro reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. -/4 iulie 2007 fiind confirmată recepționarea plății și rezervarea autocarului. Ulterior la 31 august 2007 reclamanta a mai achitat o diferență de 800 euro. După achitarea serviciilor în data de 31 august 2007 pârâta urma să presteze serviciile de transport pentru grupul autocarul plecând din B cu destinația Croația iar în apropiere de A la autocar au apărut defecțiuni la cutia de viteze. Urmare intervențiilor făcute la firma transportatoare care a dat asigurări că în maxim 3 ore defecțiunea se va remedia însă ulterior s-a constat că remedierea defecțiunii nu s-a produs fiind necesare unele improvizații care nu au fost acceptate. În aceste condiții s-a solicitat de către reprezentantul reclamantei înlocuirea autocarului cu un alt autocar, soluția improvizației nefiind acceptată.
La data de 9 octombrie 2008 pârâta debitoare a formulat întâmpinare prin care arată că contestă starea de insolvență și a solicitat respingerea cererii creditoarei având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței.
În motivarea întâmpinării care de fapt este o contestație la creanță se arată că suma pe care creditoarea pretinde că i-o datorează nu este una certă lichidă și exigibilă și că ea reprezintă contravaloarea daunelor solicitate de creditoare pentru o presupusă neexecutare culpabilă a contractului de transport încheiat între părți. Mai arată debitoarea că nu a fost de acord cu plata acestor sume întrucât neexecutarea contractului s-a datorat unui caz fortuit (defecțiune tehnică) precum și culpei creditoarei care în necunoștință de cauză și fără a aștepta remedierea defecțiunii s-a grăbit să contracteze cu un alt transportator serviciile de transport. În aceste împrejurări cu toate că autocarul a fost reparat în 4 ore și cu toate că si debitoarea a suferit prejudicii datorită rezervării autocarului, fără ca acesta să fie afectat activității programate, a fost de acord să-i restituie creditoarei o parte din suma încasată respectiv 1.300 euro și nu 6.209 euro.
La termenul din 9 decembrie 2008 instanța față de excepția tardivității formulării contestației invocate de către creditoare prin întâmpinare a pus în discuția părților această excepție. Reprezentantul debitoarei a invocat faptul că cererea de declanșare a procedurii insolvenței împreună cu citația a fost primită la data de 29 septembrie 2008 data poștei și că în raport de această dată solicită a se constata că contestația este formulată în termen, instanța verificând apărările constată că, contestația a fost formulată în termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 85/2006 raportat la dovada de îndeplinire a procedurii de citare privind pe debitore (33) și din care rezultă că într-adevăr aceasta a primit acțiunea la data de 29.09.2008 astfel că excepția tardivității cererii urmează a fi respinsă ca nefondată. La fond reprezentantul debitoarei a solicitat respingerea cererii, deschiderea procedurii insolvenței formulată de către creditoare pentru motivele arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.
La rândul său debitoarea a formulat o contestație la creanță arătând că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru deschiderea procedurii, că creanța pretinsă este una litigioasă valoare ei urmând a fi stabilită pe cale dreptului comun.
Contestația la creanță s-a stabilit ca fiind făcută în termen și având în vedere disp. art. 33 din Legea nr. 85/2006 s-a admis contestația și s-a constatat că aceasta este întemeiată pe considerentul că, întradevăr, creditoarea nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor cerute de lege în sensul existentei unei creanțe certe, lichide și exigibile, așadar cum o cer dispozițiile art.3 al. 6 din Legea nr. 85/2006.
Din întreaga documentație existentă la dosar rezultă că creanța pretinsă de creditoare este una litigioasă ea urmând a fi stabilită pe calea dreptului comun astfel că în aceste condiții cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost respinsă ca neîntemeiată. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea SC TURISM SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii contestației debitoarei, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, recurenta arată că sentința atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7 Cod proc.civ.). Sentința atacată fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.). Instanța nu s- pronunțat asupra unui mijloc de apărare (înscris administrat ca probă), care era hotărâtor pentru dezlegarea pricinii (art. 304 pct.10 Cod proc.civ.).
În ceea ce privește primul motiv de recurs, instanța de fond pronunțat o sentință nelegală și netemeinică, deoarece în cererea de declanșare procedurii insolvenței formulate la instanța de fond, recurenta argumentat temeinic și detaliat provenirea creanței deținute împotriva debitoarei.
Argumentele invocate de recurentă prin contestația depusă la dosarul de fond au fost nesusținute de dovezi și au denaturat adevărul privind modalitatea de desfășurare relațiilor comerciale dintre părți. Astfel, deși recurenta depus în susținerea cererii la instanța de fond dovezi scrise constând în contractul de prestări servicii și facturi fiscale însușite de părți prin semnătură, instanța de fond în mod eronat nu reținut niciunul din aceste argumente.
Singurul argument invocat de instanța de fond în admiterea contestației debitoarei și în respingerea cererii recurentei pentru declanșarea procedurii de insolvență debitoarei a fost faptul că debitoarea depus contestația în termenul prevăzut de Legea nr. 85/2006.
Întreaga sentință pronunțată de instanța de fond cuprinde argumente invocate de debitoare, redate identic din contestația acesteia, motivarea respingerii cererii recurentei pentru declanșarea procedurii de insolvență fiind reprezentată de singură propoziție, care nu are nici un fel de suport legal.
Analiza condițiilor ce trebuiau îndeplinite de creanța deținută de recurentă împotriva debitoarei nu poate să facă abstracție de documentele existente la dosar.
În situația în care instanța de fond ar fi analizat caracterele creanței deținută de recurentă împotriva debitoarei, ar fi considerat că aceasta îndeplinește toate condițiile cerute de Legea nr. 85/2006: este certă, întrucât fost constatată existența acesteia în actele contabile ale debitoarei chiar de către singurul organ abilitat al statului în domeniul fiscal - Ministerul Finanțelor Publice prin Garda Financiară - secția B-N, conform adresei nr. -/23.09.2008; este lichidă (întrucât cuantumul ei este determinat) și este exigibilă (termenul de scadență este depășit).
Deoarece instanța de fond nu a analizat sub nicio formă condițiile ce trebuiau îndeplinite de creanța deținută de recurentă pentru deschiderea procedurii insolvenței, mărginindu-se doar la a reda identic argumentele neprobate ale debitoarei, arătate de aceasta în contestație, sentința atacată este nelegală și netemeinică.
Instanța nu s- pronunțat asupra unui mijloc de apărare invocat de recurentă, care era hotărâtor pentru dezlegarea pricinii, pronunțând o hotărâre cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, recurenta depus la dosarul de fond adresa nr. -/23.09.2008 emisă de Ministerul Finanțelor Publice prin Garda Financiară - secția B-N, care confirmat faptul că, debitul pârâtei așa cum a fost solicitat de recurentă este înregistrat în totalitate în contabilitatea acesteia. Pentru acest motiv, creanța recurentei este certă, lichidă și exigibilă, fiind întrunite condițiile cerute de lege pentru deschiderea procedurii insolvenței. Contrar acestui document existent la dosar, instanța de fond a respins cererea recurentei, fără analiza probele existente. Documentul menționat era esențial în soluționarea pricinii, având în vedere că este emis de singura autoritate statului abilitată în domeniul fiscal și anume, Ministerul Finanțelor Publice prin garda Financiară - secția B-
Examinând recursul instanța constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 31 (1) din Legea nr. 85/2006, "orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzută de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă".
Articolul sus citat reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o atare cerere pentru declanșarea procedurii insolvenței și principalele mențiuni pe care trebuie să le conțină.
Din analiza textului rezultă că pentru promovarea cererii creditorului sunt necesare două condiții: prima, titularul cererii să aibă calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, și, cea de-a doua, debitorul împotriva căruia este formulată cererea să se afle în stare de insolvență prezumată.
Creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este creditorul cărei creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Creanțele care justifică aplicarea procedurii insolvenței trebuie să îndeplinească aceleași condiții cu cele pentru care se poate începe o executare silită asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului în temeiul Codului d procedură civilă.
Potrivit art. 379 Cod proc.civ. creanța certă este creanța cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însăși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau stipulațiilor conținute în actul de creanță. Creanța este exigibilă când ea a ajuns la scadență.
În sprijinul cererii sale creditoarea invocă contractul de transport ca încheiat la data de 4.07.2007 în temeiul căruia debitoarea și-a asumat obligația în data de 31.08.2007 să efectueze o cursă pe ruta B - (Croația), iar creditoarea și-a asumat obligația de achita contravaloarea transportului.
Pe parcursul efectuării transportului, autocarul debitoarei s- defectat, iar transportul până la destinație a fost efectuat de o altă societate angajată de creditoare.
Debitoarea invocă faptul că neexecutarea transportului până la destinație s-a datorat unui caz fortuit (defecțiune tehnică).
Deci creanța pentru care se solicită deschiderea procedurii insolvenței decurge dintr-un contract de transport (creanța cuprinde contravaloara transportului și sumele plătite de creditoare pentru ajungerea la destinație cu mijlocul de transport al altei societăți.
Față de creanța creditoarei, debitoarea invocă faptul că neexecutarea transportorului nu îi este culpabilă, datorându-se unui caz fortuit.
Cele arătate mai sus fac ca creanța solicitată de creditoare să nu fie certă, și astfel să nu fie îndeplinite condițiile prevăzute de art. 31 din Legea nr. 85/2006.
Nefiind îndeplinite condițiile creanței, nu se poate vorbi de îndeplinirea cumulativă condițiilor necesare pentru deschiderea procedurii insolvenței, astfel că în baza art. 312(2) Cod proc.civ. se va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea SC TURISM SRL împotriva sentinței comerciale nr. 1304 din 09.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
Red. dact. GC
2 ex/26.05.2009
Jud.primă instanță:
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
