Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 153/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.153
Ședința publică din data de 1 februarie 2010
PREȘEDINTE: Stoicescu Maria
JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 3: Secrețeanu Adriana
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în G, nr. 55, județul D împotriva sentinței nr.478 din data de 24 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu lichidatorulCABINET DE INSOLVENȚĂ, cu sediul în T, B, -B,.41, județul D, debitoarea ., cu sediul în G, str. -. -, județul D și creditoriiSC -, cu sediul în T, nr. 26 A, județul D, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T, nr.166, județul D,UNITATEA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ A ORAȘULUI, cu sediul în G, 13, nr. 102 A, județul D,SC SRL, cu sediul în P, nr.5, județul P, SC SA, sediul ales pentru comunicarea actelor în,-, județul D șiBANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, cu sediul în B, sector 3,-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare a cauzei, au lipsit recurenta-pârâtă, intimatul-lichidator Cabinet de Insolvență, intimata-debitoare SC SRL și intimații-creditori SC -, D, Unitatea Teritorial Administrativă G, SC SRL, SC SA și BCR.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că, prin Serviciul Registratură, s-au depus la dosar concluzii scrise și cerere de soluționare a cauzei în lipsă, formulată de intimata-creditoare SC -, taxa judiciară de timbru în cuantum de 60 lei, potrivit chitanței nr. 948 din 25.01.2010 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și note scrise formulate de recurentă, în cuprinsul cărora solicită și judecarea cauzei în lipsă, de asemenea, s-a depus întâmpinare formulată de intimata-creditoare SC SRL și înscrisuri, respectiv: cerere de executare silită înregistrată sub nr.247 din 9.10.2008, proces-verbal de situație nr.247/2008, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3400 din 28.10.2008 și încheiere nr.65010 din 29.10.2008, după care:
Curtea, față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 pct.2 pr.civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 14.05.2009, în dosarul nr-, înregistrat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, ce are ca obiect derularea procedurii insolvenței privind pe debitoarea SC SRL G, lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență a solicitat instanței să dispună închiderea procedurii, urmare aprobării Raportului final de lichidare și a formulat cerere de atragere a răspunderii patrimoniale față de administratorul statutar al societății debitoare, întrucât aceasta nu a ținut contabilitatea societății în conformitate cu legea, a ascuns o parte din activul societății debitoare, fiind incidente dispozițiile art. 138 alin.1 lit.d și e din Legea 85/2006.
S-a susținut de lichidator că, potrivit balanței de verificare contabilă, încheiată la 30.11.2008, societatea debitoare deținea un stoc de marfă în sumă de 402.475,81 lei, pe care administratorul statutar și-a însușit-o dat fiind faptul că marfa nu a fost găsită de lichidatorul judiciar în vederea inventarierii și valorificării în cadrul procedurii.
După administrarea probei cu înscrisuri și expertiză contabilă, întocmită de expert, judecătorul sindic a pronunțat sentința comercială nr.478 din 24.11.2009, prin care a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL, radierea societății debitoare din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, a descărcat de îndatoririle și responsabilitățile procedurii pe judecătorul sindic, lichidatorul judiciar, a dispus notificarea sentinței către DGFP D și ORC de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, cererea lichidatorului privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societății debitoare a fost admisă în parte, iar a fost obligată să suporte pasivul societății debitoare în valoare de 375.309,75 lei, sume ce vor fi repartizate creditorilor.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că, potrivit concluziilor expertului contabil, valoarea soldului de marfă existent în balanța de verificare contabilă la 30.11.2008 este de 375.309, 75 lei, pentru soldul strict de marfă existent la acea dată nu există evidență analitică primară și nici evidență analitică contabilă, astfel că societatea debitoare nu a avut evidențe analitice cantitative pentru fiecare fel de marfă, datorită faptului că administratorii societății fie au vândut mărfuri la un preț mai mic decât cel înregistrat, fără a storna prin contabilitate diferențele de preț înregistrate în plus față de prețul de achiziție, fie și-au însușit mărfuri fără a fi înregistrate în contabilitate, astfel că administratorul statutar al societății debitoare răspunde de acoperirea pasivului societății.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta, criticând sentința comercială nr.478 din 24.11.2009, pentru nelegalitate și netemeinice, solicitându-se admiterea căii de atac, modificarea în parte a hotărârii, în sensul respingerii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului.
În motivarea recursului, s-a arătat că judecătorul sindic a dat o interpretare proprie concluziilor raportului de expertiză contabilă, ce este într-o totală disonanță cu cele reținute de expert, concluziile raportului de expertiză sunt în sensul că nu se poate dovedi că administratorii statutari au folosit bunurile și creditele societății debitoare, nici nu rezultă că aceștia au făcut acte de comerț în interes propriu, în cauză nu s-a putut stabili cu certitudine existența cazurilor prevăzute de art. 138 alin.1 lit.e și d din Legea 85/2006, astfel că cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fost în mod neîntemeiat admisă.
Prin întâmpinarea depusă la 1.02.2010, creditoarea SC - Tas olicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât probele administrate în dosar sunt interpretate de judecător, acesta are căderea de a le aprecia, în raport cu întregul material, și nu trunchiat cum susține recurenta, administratorii statutari răspund pentru integritatea patrimoniului social, iar nu a dovedit ce s-a întâmplat cu stocul de marfă înregistrat în contabilitate, care, în fapt, nu se mai găsește.
La data de 1.02.2010, creditoarea SC SRL Paf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, întrucât recurenta a administrat societatea debitoare în defavoarea acesteia și încearcă să se sustragă de la răspundere pentru faptele sale.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041pr.civilă, Curtea constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 138 din Legea insolvenței, în cazul în care în raportul întocmit de lichidatorul judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția acestei stări, la cererea administratorului sau lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul societății debitoare să fie suportată de membrii organelor de conducere sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență prin una din faptele limitativ enumerate de acest text de lege, în prezenta cauză judecătorul sindic reținând în sarcina administratorului statutar al societății debitoare, săvârșirea faptelor prevăzute de lit.d și e, respectiv administratorul a ținut o contabilitate fictivă a făcut să dispară unele din documentele contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Pentru a se stabili răspunderea patrimonială a persoanelor enumerate de textul de lege enunțat mai sus este necesar a se face dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale, respectiv comiterea unei fapte din cele enumerate de art. 138, legătura de cauzalitate dintre această faptă și starea de insolvență a societății debitoare, precum și prejudicierea creditorilor, cerințe care în prezenta cauză sunt îndeplinite, în mod corect judecătorul sindic concluzionând că administratorul statutar al SC SRL Gac omis faptele prevăzute de art. 138 lit.d și din Legea insolvenței și se impune a suporta pasivul societății în cuantum de 375.309,75 lei, așa cum s-a calculat de către expertul contabil, care a constatat că societatea debitoare nu a organizat și condus contabilitatea conform Legii contabilității, neexistând "evidențe analitice primare și contabile a mărfurilor gestionate, nici registru inventar, nici Cartea mare, nici fișe de cont", inventarierea patrimoniului societății nu s-a efectuat, în lipsa unor astfel de evidențe neputându-se stabili dacă mărfurile existente în stoc potrivit balanței de verificare din data de 30.11.2008, au fost vândute sau însușite, având sau nu la bază documente.
În ceea ce privește motivul de recurs, potrivit căruia judecătorul sindic a dat o interpretare proprie concluziilor raportului de expertiză contabilă, Curtea constată că nu este fondat, întrucât lichidatorul judiciar, în raportul final întocmit la 14.05.2009, a constatat că administratorul statutar la societății debitoare nu a putut preda lichidatorului stocurile scriptice de marfă cu care figura în balanța de verificare contabilă la 30.11.2008, iar contabilitatea SC SRL G nu a fost ținută în conformitate cu legea, promovându-se cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului.
În cursul soluționării acestei cereri a fost administrată proba cu expertiză contabilă, la solicitarea recurentei, iar expertul a concluzionat că administratorul societății debitoare nu a organizat și condus contabilitatea în conformitate cu Legea nr.82/1991, iar în lipsa evidenței analitice, cantitativ-valorice pe fiecare fel de marfă, nu se poate stabili dacă mărfurile existente în stoc la 30.11.2008 au fost vândute sau însușite având sau nu la bază documente, concluziile expertului fiind interpretate în mod corect de judecătorul sindic în coroborare cu constatările lichidatorului judiciar și cu balanța de verificare contabilă de la 30.11.2008, în care este evidențiat un stoc de marfă de 402.475,81 lei, valoarea corectă fiind de 375.309,75 lei, aprecierea probelor administrate în cauză revenind judecătorului, căruia îi incumbă îndatorirea de a stabili adevărul în cauză.
Față de aceste considerente, Curtea constată că în mod corect Tribunalul Dâmbovițaa concluzionat că administratorul statutar al societății debitoare a comis faptele prevăzute de art. 138 alin.1 lit.d și e din Legea insolvenței, respectiv contabilitatea SC SRL nu a fost organizată și condusă în conformitate cu Legea contabilității, iar stocul de marfă evidențiat în balanța de verificare din noiembrie 2008 nu a fost predat către lichidator în vederea valorificării, astfel că respectivele mărfuri au fost deturnate sau ascunse, se impune ca pârâta să suporte pasivul societății în cuantumul calculat de expert, sentința recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursul nu este fondat urmând ca, în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta, domiciliată în G, nr. 55, județul D împotriva sentinței nr.478 din data de 24 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu lichidatorulCABINET DE INSOLVENȚĂ, cu sediul în T, B, -B,.41, județul D, debitoarea ., cu sediul în G, str. -. -, județul D și creditoriiSC -, cu sediul în T, nr. 26 A, județul D, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T, nr.166, județul D,UNITATEA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ A ORAȘULUI, cu sediul în G, 13, nr. 102 A, județul D,SC SRL, cu sediul în P, nr.5, județul P, SC SA, sediul ales pentru comunicarea actelor în,-, județul D șiBANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, cu sediul în B, sector 3,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - - --
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
11 ex./ 09.02.2010
f-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Stoicescu MariaJudecători:Stoicescu Maria, Duboșaru Rodica, Secrețeanu Adriana
| ← Acțiune în anulare. Decizia 27/2010. Curtea de Apel Ploiesti | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
