Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1548/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA NR. 1548
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de creditoarea Garanti Bank Internațional NV- Sucursala România, cu sediul în B,-- 44, sector 1, împotriva sentinței nr. 769 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoarea SC Distribution & SRL, prin administrator judiciar,cu sediul în B, str. -, -. A, parter,. 8, județul
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60,00 lei, conform nr.1800/02.11.2009 și timbru judiciar de 0,50 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta- creditoare Garanti Bank, reprezentată de avocat, din Baroul București și intimata-debitoare SC Distribution & SRL, prin administrator judiciar, reprezentată de avocat, din Baroul Buzău.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul recurentei-creditoare Garanti Bank, avocat, depune la dosarul cauzei taxa de timbru menționată mai sus și înscrisurile încuviințate de instanță la termenul anterior, respectiv 7 bilete la ordin și extrase de cont. Totodată, solicită ca instanța să aprecieze asupra procedurii de citare la acest termen de judecată.
Avocat, pentru intimata debitoare, menționează că nu are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea aprecieză că procedura de citare pentru acest termen de judecată este legal îndeplinită și ia act că recursul a fost timbrat cu taxa de timbru menționată mai sus.
Avocat, pentru recurenta-creditoare Garanti Bank, menționează că nu are cereri de formulat, solicitând cuvântul în susținerea recursului.
Curtea, luând act că părțile nu au alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, pentru recurenta-creditoare Garanti Bank,
critică sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând oral motivele de recurs aflate în scris la dosar și invocând incidența dispozițiilor art. 304 și 304 indice 1 Cod proc. civilă.
În esență, susține că, între considerentele hotărârii și dispozitivul acesteia există contradicție, deoarece, deși prima instanță reține incidența dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 59.943 asupra cambiei și biletului la ordin, admite acțiunea, în loc să o respingă, așa cum era firesc.
Motivele hotărârii sunt contradictorii și se exclud. Așa cum a fost formulată cererea de chemare în judecată și cum s-a desfășurat procesul, rezultă că recurenta nu a avut cunoștință de, notele scrise" depuse de administratorul judiciar, în care se face trimitere la dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. f din Legea nr. 85/2006. Această modificare a acțiunii, realizată de administratorul judiciar prin notele scrise depuse după încheierea dezbaterilor, nu a fost cunoscută de recurentă, acesteia necreîndu-i-se posibilitatea de a se apăra.
Mai susține că dispozițiile art. 13 și 16 din Legea nr. 59.934 sunt cele care reglementează efectul esențial al girului și anume efectul translativ al drepturilor izvorâte din cambie.
În opinia recurentei, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 80 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cum din eroare reține prima instanță, deoarece, prin cererea sa, administratorul judiciar nu a solicitat anularea unei plăți efectuate de către debitoare în intervalul de 120 de zile anterior datei deschiderii procedurii insolvenței, ci anularea încasării, de către recurentă, a unor bilete la ordin, după data deschiderii acestei proceduri.
Banca a încasat din aceste titluri, bilete la ordin care au fost girate în favoarea sa, suma evidențiată în contul de evidență a titlurilor girate de debitoare, respectiv suma totală de 240.489,01 lei. Sumele au fost încasate de la emitenții biletelor la ordin, debitorii recurentei, după data intervenției girului, alții decât debitoarea, iar recurenta nu a declanșat nicio procedură execuțională împotriva debitoarei sau patrimoniului acesteia întrucât, după data de 02.04.2009, debitoarea nu mai avea în patrimoniu drepturile asupra biletelor la ordin girate la 19.01.2009, 21.01.2009 și 26.01.2009.
O altă critică adusă sentinței constă în aceea că instanța fondului a acordat mai mult decât s-a cerut. Deși, prin cererea de chemare în judecată, nu se indică valoarea obiectului acesteia, instanța obligă recurenta la restituirea sumei de 1.368.197,01 lei, sumă nesolicitată de administratorul judiciar.
Pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs, solicită, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-debitoare, arată că notele de concluzii au fost depuse în fața instanței de fond la termenul de judecată când procedura era îndeplinită cu toate părțile. Aceste note de concluzii reprezintă, de fapt, o completare a acțiunii, care a fost formulată la prima zi de înfățișare în procedura inițială, de administratorul judiciar. Mai mult, această presupusă neregularitate nu a fost invocată la instanța de fond, apărătorul recurentei nesolicitând decăderea reclamantului din dreptul de a-și întregi acțiunea, ci a formulat concluzii pe cererea modificată, așa cum rezultă din încheierea din data de 18.06.2009.
Pe fond,apreciază că sentința este legală, judecătorul fondului constatând în mod corect nulitatea operațiunilor efectuate de către recurentă asupra conturilor bancare ale debitoarei, operațiuni intervenite după deschiderea procedurii instituite de Legea nr. 85/2006 și recunoscute de recurentă prin întâmpinarea depusă la dosar.
Recurenta a încasat, în mod nelegal, sumele înscrise în biletele la ordin, direct din contul societății debitoare, fără a-și valorifica drepturile conferite de gir. Se aștepta ca recurenta să depună borderoul de depunere al biletelor la ordin.
Dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. f din Legea nr. 85/2006 au aplicabilitate în cauză, fiind corect reținute de instanță.
Solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca temeinică și legală. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 17.04.2009 pe rolului Tribunalului Buzău, administratorul judiciar, prin, a solicitat, în contradictoriu cu creditoarea Garanti Bank Internațional NV - Sucursala România B, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea plăților efectuate de aceasta după data deschiderii procedurii insolvenței debitorului SC Distribution & SRL, precum și restituirea sumei încasate, în cuantum de 1.368.197,01 lei.
În motivarea cererii, s-a învederat faptul că, prin sentința nr. 439 pronunțată la data de 02.04.2009, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC Distribution & SRL, că, potrivit notificării din 03.04.2009, Garanti Bank a fost încunoștiințată să suspende toate executările și plățile din contul debitoarei, potrivit dispozițiilor art. 46 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Cu toate acestea însă, s-a procedat la încasarea contravalorii biletelor la ordin, efectuându-se astfel o plată preferențială a unui creditor, încălcându-se ordinea de distribuire a sumelor stabilite potrivit dispozițiilor art. 121 alin. 1 din Legea 85/2006.
Creditoarea Garanti Bank Internațional NV - Sucursala România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii administratorului judiciar, motivat de faptul că societatea debitoare, anterior datei deschiderii procedurii generale a insolvenței, a girat, în favoarea acesteia, 6 bilete la ordin, încasarea acestora realizându-se în condiții de deplină legalitate; cele 6 bilete la ordin au fost girate la datele de 19.01.2009, 21.01.2009 și 26.01.2009, în timp ce procedura de insolvență generală a fost deschisă la data de 02.04.2009. Ca efect al girului, creditoarea a dobândit, iar debitoarea a pierdut, la datele de 19.01.2009, 21.01.2009 și 26.01.2009, toate drepturile asupra fiecăruia dintre cele 6 bilete la ordin. Astfel, încasarea la scadență a biletelor la ordin reprezintă o operațiune legală ce nu poate fi cenzurată în cadrul acestei cereri, neintrând sub incidența niciuneia dintre dispozițiile art. 36 sau 46 alin. 1 din Legea 85/2006, fiind aplicabile însă dispozițiile art. 16 din Legea 59.934 asupra cambiei și biletului la ordin.
Prin Notele de concluzii depuse, administratorul judiciar a arătat că temeiul de drept în virtutea căruia a solicitat anularea plăților și restituirea sumelor încasate de creditoare îl constituie prevederile art. 46 alin.(1) raportat la art. 80 alin.1
lit. f din Legea 85/2006.
Creditoarea Bank România SA a formulat contestație, înregistrată la data de 13.05.2009, împotriva Raportului de activitate depus de administratorul judiciar, la data de 07.05.2009 solicitând refacerea corespunzătoare a acestuia, arătând că raportul a fost întocmit superficial, nefiind examinată situația juridică a debitorului, a documentelor prevăzute la art. 28 și 35 din Legea 85/2006, iar, în baza acestora, după o analiză corespunzătoare, să propună intrarea în procedura simplificată sau continuarea perioadei de observație.
Astfel, prin raportul întocmit, administratorul judiciar nu aduce nicio dovadă pentru continuarea perioadei de observație, așa cum prevăd imperativ dispozițiile art. 54 alin. 2 din Legea 85/2006.
Creditoarele SC System SRL B, SC SRL P, SC System SRL B și SC Internațional SRL S M au formulat contestație la tabelul preliminar al creanțelor, referitor la tipul creanței acestora, având, împotriva debitorului SC & SRL, o creanță garantată și nu chirografară, cum greșit s-a reținut, iar, după întocmirea tabelului definitiv al creanțelor, creditoarele au solicitat să se ia act că renunță la judecarea contestației, deoarece figurează înscrise în acest tabel cu creanță garantată.
Prin sentința recurată, judecătorul sindic a admis cererea administratorului judiciar, dispunând anularea plăților efectuate de pârâta Bank Internațional NV - Sucursala România de la data deschiderii procedurii insolvenței - 02.04.2009 și a obligat pârâta la restituirea sumei încasate, în cuantum de 1.368.197,01 lei, sumă ce urmează a fi virată în contul de lichidare deschis la BCR - Sucursala Sector 6 A respins contestația formulată de creditoarea Bank România SA B privind Raportul de activitate depus de către administratorul judiciar la data de 07.05.2009, iar, în baza dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă, a luat act că se renunță la judecarea contestațiilor formulate la tabelul preliminar al creanțelor de creditoarele SC SRL B, SC SRL P, SC SRL B și SC INTERNAȚIONAL SRL S
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut că, prin sentința nr. 439 din 02.04.2009, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC & SRL, fiind desemnat administrator judiciar.
Cu privire la cererea administratorului judiciar prin care solicită anularea plăților efectuate de creditoarea BANK INTERNATIONAL NV - Sucursala România și restituirea sumelor în cuantum de 1.368.197,01 lei, judecătorul sindic a constatat că aceasta a fost notifictă să suspende orice executare asupra conturilor debitoarei, în conformitate cu prevederile art 36 din Legea 85/2006, însă, deși notificată, creditoarea a continuat executarea biletelor la ordin care aveau scadența după deschiderea procedurii insolvenței, fără a solicita, în temeiul dispozițiilor art. 39 din același act normativ, ridicarea suspendării, prevăzută de art. 36 din Legea 85/2006
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea 59.943, prin gir
s-au transmis drepturile izvorând din titlu - bilet la ordin, însă, în cazul debitoarei,
girul constituie o plată anticipată către giratar, iar împrejurarea că plata era scadentă
după data deschiderii procedurii insolvenței este sancționată în mod expres de
dispozițiile art. 80 alin. 1 lit. f din Legea 85/2006 cu nulitatea, motiv pentru care a admis cererea administratorului judiciar.
Referitor la contestația creditoarei Bank România împotriva raportului lunar depus la termenul de judecată din 07.05.2009, judecătorul sindic a reținut că, prin acest raport, s-a propus continuarea perioadei de observație a societății debitoare, urmând să fie elaborat planul de reorganizare, iar, în urma examinării activității acesteia, se va depune un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, potrivit art. 20 alin. 1 lit. b din Legea 85/2006.
Cum, analiza activității debitoarei se face în termen ce nu poate depăși 60 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței, contestația a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Garanti Bank Internațional NV- Sucursala România, criticând sentința pentru nelegalitate și solicitând instanței admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței pronunțate, în sensul respingerii cererii administratorului judiciar de anulare a plăților efectuate de pârâta creditoarea Garanti Bank Internațional NV- Sucursala România de la data deschiderii procedurii insolvenței- 2.04.2009 și obligarea paratei la restituirea sumei încasate în cuantum de 1.368.197,01 lei, sumă ce urmează a fi virată în contul de lichidare deschis la BCR- Sucursala sector 6
Recurenta, după ce face o scurtă prezentare a situației de fapt, consideră că hotărârea cuprinde motive contradictorii, în sensul că există contradicție între considerente și dispozitiv.
Astfel, se arată că, în considerente, instanta fondului precizează că în spetă sunt incidente dispozițiile art. 16 din Legea 59.943, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit respinsă cererea de chemare în judecată și nicidecum admisă.
Al doilea motiv de recurs privește faptul că cererea de chemare în judecată se întemeiază exclusiv pe disp. art.46 alin.1 și art. 121 alin. 1 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, iar instanța a făcut aplicarea în cauză și a dispozițiilor art. 80 din legea 85/2006, ca urmare a precizării temeiului de drept de către administratorul judiciar prin Notele de concluzii scrise.
De asemenea, recurenta susține că hotărârea a fost pronunțată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legii speciale cambiale, a celor din art. 36, art.46 alin.1 și art. 80 alin.1 lit. f din Legea 85/2006.
După ce menționează ce cuprind dispozițiile legale precizate, recurenta subliniază că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 80 alin. 1 din Legea 85/ 2006, deoarece ipoteza supusă analizei nu se încadrează în cadrul reglementat de către disp. art. 80 alin.1 lit. f din Legea 85/2006, nefiind vorba despre o plată efectuată de către societatea debitoare, iar încasarea neavând loc după deschiderea procedurii, ci anterior datei deschiderii procedurii.
Se mai arată că, în cauza nu sunt incidente nici dispozițiile art. 36 și nici 46 alin.1 din legea 85/2006.
Alte motive de recurs se referă la faptul că prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv obligat-o pe recurenta să restituie suma în cuantum de 1.368.197,01 lei, fără ca, prin cererea de chemare în judecată, să se fi solicitat restituirea acesteia, ceea ce reprezintă oultra petita, precum și faptul că prima
instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, în sensul că totalul sumelor încasate de BANK a fost de 240.498,01 lei și nicidecum 1.368.197,01 lei așa cum a dispus instanța de judecată.
In susținerea recursului, au fost depuse înscrisuri noi.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de recurs este nefondat.
Nu poate fi reținută incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct.7 pr.civ, întrucât nu există contradicție între considerente și dispozitiv. Așa cum a susținut și intimata debitoare, prin administratorul judiciar, recurenta a extras din contextul considerentelor sentintei o premiză, în sensul că, tocmai datorită faptului că urmare a girului incuviințat de intimată se năștea posibilitatea încasării sumelor inscrise în titlul de valoare de la emitentul acestora, și nicidecum de la societatea în insolvență.
Astfel, recurenta justifica retragerea de bani din contul debitoarei deschis la această unitate bancară prin aceea că deveniseră scadente bilete la ordin transmise băncii prin gir către intimată, instrumentele de plată fiind emise de terțe persoane juridice.
Transmiterea tuturor drepturilor izvorâte din biletele la ordin se produce mai cu seama între emitentul biletului la ordin- obligat principal și giratar- ca beneficiar final al sumei înscrisă în titlu.
Drept urmare, girantul, ca obligat în regres, are o răspundere subsidiară față de emitentul biletului la ordin. Obligația sa de garanție se naște subsecvent refuzului neechivoc al emitentului de a-și onora obligația de plată asumată prin emiterea titlurilor comerciale de valoare.
Ori, recurenta a încasat sumele înscrise în biletul la ordin direct din contul societății debitoare, girante, fără a-și valorifica drepturile conferite de gir, în sensul introducerii lor la plată prin debitarea contului emitentului, creându-și astfel posibilitatea unei plăți duble, fără a exista temei juridic.
Nefondate sunt și celelalte motive de recurs.
Din examinarea actelor dosarului de fond, reiese că administratorul judiciar a făcut completarea cererii de chemare în judecată prin nota de ședință depusă la data de 4.06.2009, când a fost prima zi de înfățișare în procedura contencioasă, iar, ca atare, instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii completate depuse în termen, cu respectarea principiului disponibilității și anume anularea plăților și obligarea recurentei la restituirea sumelor încasate nelegal.
Pe de altă parte, instanța de fond a respectat dispozițiile legislatiei cambiale, pretins încălcate, în sensul că a înțeles să sancționeze, pe calea hotărârii pronunțate, încalcarea dispozițiilor în virtutea cărora recurenta- giratară urma a-și satisface creanța direct de la emitentul biletului la ordin și nicidecum de la girantul în insolvență.
Se vor respinge și susținerile recurentei privind neaplicarea în cauză a dispozițiilor art. 36, art. 46 alin.1 si 80 lit. f din Legea 85/2009.
Incasarea biletelor la ordin s -a facut după data deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei, ceea ce contravine dispozitiilor art. 36 din Legea 85/2006 și fără autorizarea judecătorului sindic, încălcându-se disp. art. 46 alin 1 din aceeași lege.
De asemenea, art. 80 lit. f interzice efectuarea unei plăți anticipate, de
către un debitor față de care, ulterior este deschisă procedura insolvenței, dacă scadența datoriei este ulterioară începerii procedurii.
Cuantumul sumei ce se cerea a fi restituită a fost evaluată de instanța de fond, în conformitate cu extrasul de cont depus de debitoare, din care rezultă că, în perioada 1.04.2009-14. 05.2009 au fost executate garanții în valoare de 1.368.197,01 lei, de către recurentă, din contul debitoarei( fila 249 din dosarul de insolvență).
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 312 pr.civ, se va respinge recursul ca nefondat, menținându-se ca legală și temeinică sentința pronunțată, în cauza nefiind incidente dispozitiile art. 304 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditoarea Garanti Bank Internațional NV- Sucursala România, cu sediul în B, -- 44, sector 1, împotriva sentinței nr. 769 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu debitoarea SC Distribution & SRL, prin administrator judiciar,cu sediul în B, str.-, -. A, parter,. 8, județul B, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. MP
Tehnoed MP/MC
5 ex/ 02.12.2009
f- Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 171/2008.... → |
|---|
