Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1641/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.1641/COM
Ședința publică de la 09 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - - -
S- luat în examinare recursul comercial formulat de contestatoarea SC SRL, în insolvență, cu sediul social în,-, județul C și sediu procesual ales în C,--84, județul C ( la avocat ), împotriva sentinței civile nr. 4620/COM/29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimata SC SA prin administrator judiciar 2000, cu sediul în G, str. - 11, -.45, parter, județul G, având ca obiect procedura insolvenței - contestație.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 07.12.2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 09.12.2009.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față:
Prin sentința civilă nr. 4620/com/2009 a Tribunalului Constanța au fost respinse ca inadmisibile cererile de intervenție în interes alăturat contestatoarei SC SRL C, formulate de intervenientele SC SRL C, SC SRL C, SC SRL M C, SC Imex SRL C, SC Budapesta, SC SRL C, SC România C, SC SRL C, SC Leasing România SA, a fost respinsă ca nefondată excepția conexării prezentei cauze cu cea înregistrată sub nr- al Tribunalului Constanța, a fost admisă excepția lipsei de interes a formulării contestației de către debitoarea SC SRL C, fiind, pe cale de consecință, respinsă contestația ca fiind lipsită de interes.
A reținut judecătorul sindic că a fost formulată de către debitoarea SC SRL, prin administrator special, contestație împotriva creanței declarate de creditoarea SC SA, în cuantum de 11.339.556,56 lei ce face obiectul cererii de admitere a creanței formulată de creditoare, cu consecința înlăturării creanței de la masa credală, cu cheltuieli de judecată.
În fapt s-a relevat că prin declarația de creanță formulată, creditoarea SC SA a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 11.339.556,56 lei reprezentând prejudiciu rezultat din neexecutarea obligațiilor contractuale, penalități pentru neexecutarea obligațiilor contractuale taxă arbitrală, onorariu expert și onorariu avocațial.
Izvorul creanței îl constituie hotărârea arbitrală nr.71/2008 pronunțată de Curtea de Arbitraj G în dosarul nr.71/2007, motiv pentru care contestarea creanței presupune contestarea titlului executoriu ce o constată. Totodată s-a arătat că hotărârea arbitrală a fost atacată cu acțiune în anulare în condițiile art.364 și următoarele Cod poc. Civilă, acțiune suspendată de Curtea de Apel Galați în temeiul art.36 din Legea nr.85/2006, motivat de deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei-contestatoare.
Pe cale de consecință, deși creanța creditoarei este constatată printr-un titlu executoriu, acesta nu a fost supus controlului instanțelor și nu a devenit irevocabil.
Pe fondul contestației s-a arătat că hotărârea arbitrală nu cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea curții, neprocedându-se la analiza și înlăturarea motivată a apărărilor.
Astfel, argumentele circumscrise soluției de respingere a acțiunii pârâta din cadrul dosarului de arbitraj au fost următoarele:
1). neîndeplinirea condițiilor specifice ale răspunderii civile contractuale dedusă din lipsa vinovăției societății contestatoare;
2). inaplicabilitatea la speță a dispozițiilor cap.IV alin.3 din contractul de transport.
Contrar probatoriile administrate, Curtea de Arbitraj Gar eținut culpa societății contestatoare deși neexecutarea nu a fost determinată de această culpă, întrucât marfa ce a făcut obiectul contractului perfectat cu intimata creditoare era destinată beneficiarului contestator din contractul de vânzare-cumpărare nr.489/2007 perfectat cu terța persoană SC SRL dovadă în acest sens fiind intervalul de timp de numai 5 zile la care cele 2 contracte au fost încheiate deplina identitate dintre cantitatea de marfă convenită prin cele 2 contracte, destinația finală a transportatorului, durata contractuală, trimiterea făcută în anexa 3 contractului încheiat cu intimata SC SA.
De altfel, aceasta din urmă, pentru calculul penalităților a utilizat criterii cuprinse în contractul încheiat cu terța persoană juridică SC SRL, penalitățile fiind calculate la valoarea mărfii netransportate, deși contractul nu cuprindea nici o referire la valoarea mărfii.
De asemenea, intimata creditoare nu a contestat înscrisul exhibat de către prezenta contestatoare și datat la data de 10.07.2007, înscris prin care părțile litigante conveneau asupra suspendării contractului de transport în cazul în care beneficiarul SRL sista solicitarea de marfă și desființarea de plin drept a acestuia în situația în care situația de sistare mai mult de 30 zile.
În condițiile date, de legături indisolubile dintre cele două contracte, din punctul de vedere al contestatoarei neexecutarea contractului se datorează terțului SC SRL, faptă de natură a exonera de răspundere pe debitorul obligației neexecutare.
Însăși rapoartele de expertiză au probat pe deplin că prezenta contestatoare nu a livrat marfă către intimata-creditoare, ci către terțul SRL, ori, potrivit jurisprudenței faptele terților constituie cazuri de forță majoră, exoneratoare de răspundere contractuală.
C de al doilea argument în susținerea concluziilor de respingere a acțiunii pârâta -creditoare l-a constituit pe de o parte, faptul că pretinsa clauză penală înserată în disp. cap.VI alin.3 din contractul de transport nu a fost edictată pentru situația verificată în speță, în esență prezenta creditoare contestând pe acest segment, statuările rapoartelor de expertiză, care, de altfel, au făcut și obiectul obiecțiunilor.
S-a mai criticat și faptul că nu s-a determinat din punct de vedere juridic, ce natură au penalitățile de întârziere, respectiv dacă sunt moratorii sau compensatorii, întrucât în cauză datele speței se circumscriu unei neexecutări și nu au o întârziere a obligației contractuale asumate.
În ceea ce privește daunele solicitate pentru închirierea locomotivelor de tracțiune din punctul de vedere al contestatoarei, nici acestea nu sunt datorate tocmai datorită mențiunilor înscrise în facturile fiscale raportate la destinația finală.
Totodată, în temeiul art.52 din Legea nr.85/2006 prezenta contestatoare a înțeles să opună intimatei-creditoare compensația următoarelor sume:
- suma de 15.000 lei reprezentând onorariu avocațial;
- suma de 630.798,56 lei reprezentând preț al bunurilor livrate și
penalităților convenționale livrate de intimata-creditoare.
În drept au fost invocate disp. art.66 și următoarele din Legea nr.85/2006.
În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a unei expertize tehnice de specialitate.
În ședința de judecată din data de 25.05.2009, intervenienții SC SRL, SC SRL, SC SRL, SC Imex SRL, SC -, SC SRL, SC România SA, SC SRL și SC Leasing România SA au formulat cerere de intervenție în interes alăturat contestatoarei solicitând administrarea în principiu a cererilor de intervenție.
Contestatoarea a solicitat, de asemenea, conexarea prezentei cauze cu dosarul nr- întrucât ambele cauze vizează stabilirea cuantumului pretenției intimatei-creditoare SC SA.
Din oficiu, a fost invocată, în ședința de judecată din data de 25.06.2009, excepția lipsei de interes a formulării contestației, în raport de măsura administratorului judiciar de a nu proceda la înscrierea creanței SC SA la masa credală a contestatoarei-debitoare SC SRL.
În opinia judecătorului sindic excepția lipsei de interes are deplină eficiență juridică, considerentele fiind circumscrise creanței actualității și nașterii interesului.
Sub aspect teoretic, potrivit art.66 alin.3 din Legea nr.85/2006 "toate creanțele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate, valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Așadar, potrivit textului legal toate creanțele sunt considerate valabile și corecte atât timp cât nu sunt contestate.
Potrivit prevederilor legii, într-adevăr, contestarea creanțelor se poate face în două etape distincte: fie în perioada înregistrării și verificării creanțelor, fie după întocmirea tabelului preliminar de creanțe de către practicianul în reorganizare.
În prima etapă, cea a înregistrării și verificării declarațiilor de creanță se recunoaște într-adevăr legitimitate procesuală de a contesta declarația de creanță debitorului, practicianului în reorganizare sau oricărui creditor.
Motivele acestui tip de contestație pot privi dintre cele mai diverse apărări și se circumscriu cu titlu exemplificativ valabilității creanței, a penalităților sau dobânzilor, izvorul sau natura acestora, valabilitatea înscrisurilor doveditoare, lipsa ștampilei, semnăturii sau a altor mențiuni din facturi, împlinirea termenului de prescripție.
Însă raportat la datele speței, judecătorul sindic a apreciat că în raport de măsura practicianului în reorganizare de a proceda la înlăturarea de la masa credală a creanței pretinse de către intimata-creditoare SC SA, interesul promovării contestației nu este nici născut și nici actual.
Această cerință a interesului exprimă faptul că cel care acționează în justiție trebuie să justifice un interes careexistă și se află în ființăîn momentul promovării cererii de chemare în judecată. Aceasta întrucât interesul de a acționa în justiție se consideră că există și a devenit actual din momentul încălcării dreptului.
Se evidențiază în acest fel legătura între interesul judiciar și interesul cuprins în conținutul dreptului subiectiv, prin actualitatea lor simultană.
Incontestabil, interesul de a acționa în justiție poate fi actual, fără ca dreptul să fie și el actual (cum este cazul acțiunilor la care se referă art.110 Cod proc. civilă și art.1016 cod civil care permite dreptul de a acționa în justiție).
Însă raportat la datele speței se constată că prezentei contestatoare nu-i este afectat dreptul de a acționa în justiție, de un termen sau de o condiție suspensivă, aceasta având posibilitatea legală de a-și formula apărări în cadrul contestației promovate de intimata-creditoare SC SA împotriva măsurii de înlăturare a creanței de la masa credală.
În concluzie, judecătorul sindic a apreciat la acest moment procesual, că nu poate debitoarea invoca o prejudiciere, o încălcare a dreptului sau așa-numitul interes de securitate, cât timp legea în materie oferă garanții suficiente pentru a contracara demersul judiciar al intimatei-creditoare SC SA.
Reținând că prezenta contestație ca și acțiune civilă nu îndeplinește cerința interesului și cererile de intervenție în interes alăturat urmează ca și finalitate a fi respinse ca inadmisibile, atât timp cât interesul unei cereri de intervenție se circumscrie condițiilor de admisibilitate.
Cât privește excepția de conexitate cu dosarul nr- aceasta nu are caracter fondat, tocmai raportat la soluția pronunțată în contestație.
Într-adevăr, sub aspect procedural, joncțiunea cauzelor a avut caracter oportun, întrucât în cele 2 contestații distincte s-a urmărit și se tinde la stabilirea dacă intimata-creditoare SC SA are sau nu o creanță împotriva contestatoarei însă condiția existenței unor 2 cauze sau mai multe pendinte a împiedicat conexarea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea SC SRL, solicitând admiterea sa, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei judecătorului sindic pentru judecarea fondului.
În criticile sale a arătat recurenta că a formulat contestație împotriva creanței de 11.339.556,56 lei, pretinsă de SC SA, sumă la care fost obligată contestatoarea prin hotărârea Curții de Arbitraj G, în prezent fiind formulată acțiune în anulare a acestei hotărâri, acțiune suspendată în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.
A susținut recurenta că a solicitat judecătorului sindic să dispună conexarea acestei contestații cu cea formulată de creditoarea SC SRL împotriva măsurii administratorului judiciar de înlăturare a creanței din tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei SC SRL, cerere ce a fost respinsă, fiind apoi invocată din oficiu excepția lipsei de interes a debitoarei în contestația sa, excepție admisă de judecătorul fondului.
A criticat recurenta raționamentul judecătorului sindic, raționament potrivit căruia interesul contestatoarei nu era încă actual în faza preliminară de verificare a creanțelor, fiind justificat doar în faza ulterioară, eventual în contestația creditoarea a cărei creanță a fost înlăturată din tabelul preliminar al obligațiilor SC SRL.
Prin prisma acestui aspect a considerat recurenta că interesul său este unic indiferent de etapa în care a formulat contestație, neînțelegând a urma o cale care i-a fost impusă de către judecătorul indic, cea de a formula apărări pe calea unei cereri de intervenție în contestația creditoarei SC SA.
În drept nu a fost indicat temeiul juridic al cererii de recurs.
Legal citată intimata creditoarea SC SA Gas olicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că interesul recurentei contestatoare SC SRL C nu este actual, cât timp creanța sa a fost înlăturată din tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art. 3041Cod proc. civ. Curtea reține caracterul său nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta debitoare SC SRL Caf ormulat contestație împotriva declarației de creanță a creditoarei SC SA G, temeiul juridic indicat fiind dispozițiile art. 66, alin.3 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "toate creanțele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate ca valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori."
Prin sentința civilă nr. 471/com/20.01.2009 a Tribunalului Constanța, pronunțată în dosarul nr- s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL C, fiind fixat termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor la data de 20.03.2009, iar termenul pentru înregistrarea ș afișarea tabelului preliminar al creanțelor a fost stabilit la data de 17.04.2009.
În raport de aceste date se observă că a fost înregistrată contestația debitoarei la data de 04.05.2009, după împlinirea termenului de înregistrare și afișare a tabelului preliminar al creanțelor, așadar după ce măsura administratorului judiciar al SC SRL C de înlăturare a creanței SC SA Gaf ost reliefată spre cunoștința persoanelor interesate.
Ori, pentru a da eficiență pe fondul contestației formulate de debitoare împotriva acestei declarații de creanță, este necesar a se verifica în prealabil în ce măsură este justificată cerința interesului, în raport și de temeiul juridic indicat, cel al art. 66 din Legea nr. 85/2006, ce situează această contestație în prima etapă a verificărilor declarațiilor de creanță, până la afișarea tabelului preliminar al obligațiilor debitoarei.
La momentul înregistrării pe rolul tribunalului a contestației debitoarei SC SRL C, prin care aceasta urmărea înlăturarea creanței SC SA G din rândul celor valabil opuse patrimoniului său, măsura înlăturării creanței contestate fusese luată de administratorul judiciar C, astfel că interesul contestatoarei nu mai era actual, prin raportare la temeiul juridic indicat, respectiv art. 66, alin. 3 din Legea nr. 85/2006.
În consecință, corect a reținut judecătorul sindic lipsa interesului în contestația debitoarei SC SRL C la momentul la care deja fusese luată măsura înlăturării acestei creanțe din tabelul obligațiilor de către administratorul judiciar, urmând a fi valorificate solicitările debitoarei în etapele ulterioare verificării creanțelor cuprinse în declarațiile depuse la dosar, în virtutea altor temeiuri legale ce îndreptățesc persoanele interesate să-și exercite drepturile lor procesuale născute prin aplicarea dispozițiilor Legii insolvenței.
Pentru aceste considerente, Curtea, în raport de dispozițiile art. 312 Cod proc. civ. va menține ca legală și temeinică sentința civilă nr. 4620/com/29.06.2009 a Tribunalului Constanța, prin respingerea recursului declarat de contestatoarea debitoare SC SRL C ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul comercial formulat de contestatoarea SC SRL, în insolvență, cu sediul social în,-, județul C și sediu procesual ales în C,--84, județul C ( la avocat ), împotriva sentinței civile nr. 4620/COM/29.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimata SC SA prin administrator judiciar 2000, cu sediul în G, str. - 11, -.45, parter, județul G, având ca obiect procedura insolvenței, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 09 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond:
Tehnored.jud.-
2 ex./11.01.2010
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
