Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1760/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1760
Ședința publică din data de 14 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 2: Tudose Ana Roxana
JUDECĂTOR 3: Stoicescu
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de creditoareaAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței nr.1384 din 5 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu debitoareaSC SRL, cu sediul în P,-,.138A,.29, județul P - prin lichidator judiciarSERVICII INSOLVENȚĂ, cu sediul în C,-,. 1, județul D și creditoareleADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul P și SERVICIUL PUBLIC FINANTE LOCALE, P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenta-creditoare AVAS, intimata-debitoare SC SRL, lichidatorul judiciar Servicii Insolvență și intimatele-creditoare Administrația Finanțelor Publice P și Serviciul Public Finanțe Locale
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar întâmpinare formulată de lichidatorul judiciar, după care:
Curtea, față de împrejurarea că, prin recursul formulat, recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin.2 pr.civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Prahova în dosarul de faliment nr-, lichidatorul SERVICII INSOLENȚĂ, desemnat să administreze procedura falimentului debitoarei SC SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a aprobării raportului final de lichidare și a distribuirii tuturor sumelor obținute.
Prin sentința nr.1384 din 5 octombrie 2009, judecătorul sindic a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar, a aprobat raportul final întocmit de acesta, n temeiul art. 132 alin.2 din Legea privind procedura insolvenței, dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC, a dispus radierea acestuia din registrul comerțului, n temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a descărcat pe lichidator de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorului, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova, pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că s-a întocmit raportul final de lichidare și bilanțul general, care au fost supuse dezbaterii adunării creditorilor, în condițiile art. 129 din Legea nr. 85/2006, toate bunurile din averea debitoarei au fost lichidate și toate sumele au fost distribuite conform tabelului de distribuire final, dovada plăților fiind făcută cu înscrisurile depuse la dosar.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În motivarea recursului, se arată că judecătorul sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și următoarele din Legea insolvenței, întrucât este evident faptul că au existat un complex de cauze care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți.
Lichidatorul judiciar trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare care se fac vinovate pentru neplata contribuțiilor la fondul asigurărilor sociale de sănătate, situație în care AVAS a suferit un prejudiciu a cărui existență este certă, așa cum rezultă din faptul că judecătorul sindic a reținut că societatea debitoare se află în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura falimentului.
La data de 9.12.2009, lichidatorul judiciar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală, întrucât, prin recursul formulat, creditoarea AVAS nu a indicat nici un motiv concludent și pertinent cu privire la aplicabilitatea prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006.
Examinând recursul de față, prin prisma motivelor invocate, raportat la textele de lege incidente în cauză, dar și la actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
La data de 5.10.2009, prin sentința recurată, Tribunalul Prahova, ca instanță de fond, a admis cererea lichidatorului judiciar, intimata Servicii Insolvență și a dispus, în condițiile art. 32 alin.2 din Legea 85/2006, închiderea procedurii insolvenței, declanșată împotriva debitoarei SC SRL, radierea societății din evidența Oficiului Registrului Comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar și a reprezentanților săi de toate sarcinile și responsabilitățile deținute în cursul procedurii.
Prin recursul promovat împotriva acestei sentințe, recurenta AVAS a susținut în primul rând faptul că în cauză ar fi trebuit angajată răspunderea persoanelor care se fac vinovate de aducerea societății debitoare în stare de insolvență, în baza art. 138 din lege, lipsa lichidităților societății necesare pentru acoperirea creanțelor fiind determinată de administrarea cu rea-credință sau neglijența persoanelor responsabile.
Potrivit art.138 alin.3 din Legea insolvenței, comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin.1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice în Raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului, persoană juridică, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin.1 amenință să se prescrie.
Așa cum a susținut în mod corect intimata, lichidatorul judiciar, recurenta AVAS, în calitate de membru al comitetului creditorilor, avea posibilitatea legală, în situația în care lichidatorul judiciar omitea în raportul asupra cauzelor insolvenței, să indice persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului ori formularea unei cereri de antrenare, să formuleze ea însăși o cerere de antrenare a răspunderii, lucru pe care însă recurenta AVAS nu l-a făcut.
Pe de altă parte, deși susține existența în cauză a relei-credințe ori a neglijenței membrilor organelor de conducere ale societății debitoare, care ar atrage angajarea răspunderii lor, creditoarea nu a indicat, în concret, în ce constau faptele acestora ori dacă aceste fapte se încadrează între cele enumerate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 și nici nu a produs vreo probă care să susțină o asemenea afirmație.
În Raportul asupra situației debitoarei, a cauzelor și împrejurărilor ce au condus la insolvență, lichidatorul judiciar a reținut între motivele pentru care societatea debitoare ar fi ajuns în incapacitate de plată, cauze neimputabile administratorilor acestei societăți, respectiv conjunctura economică defavorabilă și acte de management defectuos; în nici un caz nu s-a reținut în cauză folosirea de către administratorii societății a bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folos propriu sau în cel al unei alte persoane, efectuarea unor acte de comerț în interes personal sau dispunerea în interes personal a unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți, ori alte asemenea fapte care ar putea induce concluzia că administratorii societății, respectiv membrii organelor de conducere, au avut o atitudine culpabilă, legată în mod indisolubil de rezultatul ajungerii societății în stare de insolvență. Susținerea de către recurentă a unor împrejurări contrare și îndeplinirea în cauză a condițiilor răspunderii de natură delictuală, reglementată de art. 138 din Legea nr. 85/2006 reprezintă o simplă afirmație, nesusținută de nicio probă relevantă.
În considerarea acestor argumente, în baza art. 312 alin.1 pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat și va menține ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de creditoareaAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI,cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței nr.1384 din 5 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu debitoareaSC SRL, cu sediul în P,-,.138A,.29, județul P - prin lichidator judiciarSERVICII INSOLVENȚĂ, cu sediul în C,-,. 1, județul D și creditoareleADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul P și SERVICIUL PUBLIC FINANTE LOCALE, P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 decembrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Fiind plecată în concediu fără plată,
se semnează de către
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
Grefier,
Red.
Tehnored.MA
6 ex./21.12.2009
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Duboșaru RodicaJudecători:Duboșaru Rodica, Tudose Ana Roxana, Stoicescu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
