Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 182/2010. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 182/

Ședința publică din 11 Februarie 2010

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului formulat de creditoarea " & " cu sediul în municipiul S,-, jud.M, înregistrată la Registrul Comerțului M sub nr. J/-, împotriva Sentinței nr.1878 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, Falimente, în dosarul nr-.

La apelul nominal răspunde pentru creditoarea recurentă " ", avocat, cu delegație la dosar (11), lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită

S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat potrivit disp.art.301 și 303 Cod pr.civ.

Reprezentantul creditoarei recurente " & " depune în instanță chitanța nr.32680 (10) din 11 februarie 2010 prin care face dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 60,00 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei.

Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele și lucrările dosarului, acordă cuvântul în fond părții prezente.

Reprezentantul creditoarei recurente " & " solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, rejudecând cauza în fond a dispune admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei " TRANS" S, pentru motivele expuse în cuprinsul cererii aflată la dosar, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL,

Prin sentința nr. 1878 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-, s-a admis contestația formulată de debitoarea SC. Trans SRL și s-a respins cererea formulată de SC.!& SRL împotriva debitoarei SC. Trans SRL având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței.

Pentru a pronunța această soluție judecătorul sindic a reținut că în raport cu dispozițiile art. 31 și art. 3 pct. 6 din Legea nr. 87/2006, creditorul pentru a avea calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii, trebuie să fie titularul unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 30 de zile iar cuantumul creanței sale trebuie să fie mai mare decât valoarea prag. În speță, creditorul a formulat cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei pentru o creanță de 22.083, 56 lei. Deși prin contestație debitoarea a contestat starea de insolvabilitate, la data de 14.10.2009 a depus copia OP nr. 65/13.10.2009 prin care a achitat creditorului suma de 12. 425,56 lei. Constatând astfel că debitoarea și-a îndeplinit parțial obligația de plată, fapt recunoscut de creditor, și că valoarea creanței este sub pragul de 10.000 lei prevăzut de lege, judecătorul sindic a respins cererea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței a formulat recurs creditorul SC.!& SRL apreciind că aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a legii și că, cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii. În considerente se arată că, după închiderea dezbaterilor dar chiar în ziua pronunțării debitoarea a făcut o plată parțială iar judecătorul sindic în mod greșit a reținut că plata a fost recunoscută de creditor. Dacă s-ar accepta raționamentul judecătorului sindic, cererea ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa calității procesuale active și nu ca neîntemeiată. Pe de altă parte, prin această plată parțială debitoarea a recunoscut creanța iar neplata acesteia nu este cauzată de jenă financiară ci de o cronică lipsă de lichidități. De altfel, chiar din extrasele de cont prezentate de aceasta rezultă existența unui sold foarte mic care, coroborat cu litigiile aflate pe rolul Judecătoriei Sighișoara, duce la concluzia incapacității vădite de plată în care se află debitoarea.

Deși legal citată, debitoarea intimată nu a formulat întâmpinare și nici vreo altă apărare.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art. 3041. pr. civ. instanța reține următoarele:

Conform art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006,prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 2 pct. 12 din lege, așa cum erau ele în vigoare la data introducerii cererii de către recurent, prevedeau că,valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariați, de 6 salarii medii pe economie.

Așadar, legiuitorul condiționează existența valorii - prag la data introducerii cererii de către creditor și nu la data pronunțării judecătorului sindic asupra cererii. De altfel, din coroborarea celor două texte de lege de mai sus, rezultă cu evidență că cererea creditorului, sub aspectul admisibilității acesteia prin prisma creanței pe care o deține, se analizează în raport cu momentul în care acesta solicită deschiderea procedurii. Că aceasta este interpretarea corectă rezultă și din practica judiciară, constatându-se frecvente situații în care, debitori de rea credință, deși se află în stare de insolvență clară, pentru a evita spectrul sumbru a insolvenței, achită partea din debit ce depășește pragul impus de lege, ocolind astfel voința legiuitorului.

În speță, sentința pronunțată este greșită și sub un alt aspect. Astfel, plata parțială a debitului datorat creditoarei a fost efectuată în termenul de pronunțare, după dezbateri, fără ca judecătorul sindic să o pună în discuția contradictorie a părților încălcându-se dreptul de apărare a creditoarei. Mai mult, deși judecătorul sindic susține că plata a fost acceptată de către creditor, la dosar nu există nicio probă în acest sens.

Examinând cererea creditorului prin prisma condițiilor impuse de dispozițiile legale de mai sus, Curtea constată că aceasta este întemeiată. Astfel, creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva debitoarei, confirmată, de altfel, chiar prin plata parțială a debitului. De asemenea, la data introducerii cererii și închiderii dezbaterii pe fond, condiția valorii prag era îndeplinită. Prin contestația formulată, debitoarea nu a răsturnat prezumția de insolvabilitate așa cum este ea definită de dispozițiile art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, iar faptul că aceasta deține bunuri în patrimoniu nu prezintă relevanță sub aspectul acestui act normativ câtă vreme, conform textului legal de mai sus,insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile.Nici rulajul sau soldul din conturile acestuia nu sunt de natură a determina convingerea contrarie.

Față de aceste considerente, Curtea apreciază că recursul creditoarei este întemeiat urmând a fi admis iar pe cale de consecință, sentința atacată va fi modificată integral în sensul că se va respinge contestația formulată de către debitoare și se va admite cererea creditorului. Întrucât deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 este apanajul exclusiv al judecătorului sindic, cauza urmează a fi trimisă acestuia în vederea deschiderii procedurii față de debitoarea SC. Trans SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul formulat de " & " SRL, cu sediul în S,-, județul M, împotriva sentinței nr. 1878 din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.

Modifică integral sentința atacată în sensul că admite cererea formulată de creditoarea & SRL împotriva debitoarei Trans SRL, cu sediul în S,-/9, județul M și dispune trimiterea cauzei judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006 față de debitoare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

GREFIER,

red.

tehnored. BI/5ex

jud.fond:

-3.03.2010-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 182/2010. Curtea de Apel Tg Mures