Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 221/2009. Curtea de Apel Brasov

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Comercială

DECIZIA nr.221 / DOSAR nr-

Ședința publică din 7 mai 2009

PREȘEDINTE: Laura Fețeanu judecător

- - - - - judecător

- - - președinte de secție

- - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de debitoarea " CONFORT" B împotriva sentinței civile nr.1158/Sind din 17 noiembrie 2008, pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 30 aprilie 2009, conform încheierii din acea zi, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 7 mai 2009.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brașov la data de 16.06.2008 reprezentanta debitoarei " Confort" a solicitat o derogarea de la programul de plăți, în sensul că sumele aferente perioadei martie, aprilie și mai să se poată achita odată cu sumele aferente următoarei perioade: iunie, iulie și august din graficul de reeșalonare a datoriei. Susține că solicită această reeșalonare din cauza faptului că " Confort" a lucrat la capacitatea de 10 % începând cu luna februarie deoarece pe piața brașoveană domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi a fost paralizat în urma unor dispute dintre două mari societăți, care au luat decizia de a scădea prețul pe Km de la 1,49 lei la 0,9 lei și respectiv 0,7 lei. Aceste tarife nu acopereau cheltuielile zilnice și astfel debitoarea a fost obligată să reducă activitatea cu aproximativ 90 % pentru a nu acumula pierderi financiare. Susține că în acest moment prețul pe km s-a mărit, și în următoarele trei luni va ajunge la zi cu plățile.

Prin sentința civilă nr.1158/17.11.2008 Tribunalul Brașova admis excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei " Confort" și în consecință:

- a respins cererea de prelungire a planului de reorganizare formulată de debitoarea " Confort";

- a respins cererea formulată de, în calitate de administrator al debitoarei " Confort", de încuviințare a înstrăinării unei cote din părțile sociale deținute de aceasta și de asociatul său;

- în baza art.59 alin.4 și 5 din Legea nr.85/2006 a admis cererea administratorului judiciar și în consecință, în baza art.107 alin.1 lit. din Legea nr.85/2006, a dispus intrarea în procedura generală de faliment a debitoarei " Confort";

- în temeiul art.107 alin 2 din Legea nr.85/2006 a fost confirmat, în calitate de lichidator, administratorul judiciar, cu o retribuție lunară ce va fi stabilită potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art.25 din Legea nr.85/2006;

- în temeiul art.107 alin.2 din Legea nr.85/2006 s-a constatat dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele considerente:

JUDECĂTOR 2: Alina Gabriela Stoian l-sindic a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei de a formula o cerere de prelungire a planului de reorganizare.

Potrivit art. 95 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, la recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an, dacă propunerea este votată de cel puțin două treimi din creditorii aflați în sold la acea dată. Întrucât potrivit acestui text de lege cererea de prelungire a planului de reorganizare nu o poate face decât administratorul judiciar, s-a constatat că excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei " Confort" este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă și s-a dispus respingerea acestei cereri.

De asemenea, s-a constatat că prin cererea înregistrată la Tribunalul Brașov la data de 20.10.2008 petenta, în calitate de administrator și asociat al debitoarei " Confort" a solicitat judecătorului - sindic să-i încuviințeze înstrăinarea unei cote din părțile sociale deținute de aceasta și de asociatul său, către un terț, având în vedere că prin această tranzacție există posibilitatea acoperirii integrale a obligațiilor pe care le are societatea față de creditori.

Potrivit art. 95 alin. 6 lit. B din Legea nr. 85/2006 planul de reorganizare trebuie să specifice măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi obținerea de resurse financiare pentru susținerea realizării planului și sursele de proveniență a acestora. De asemenea, potrivit art. 101 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan, iar conform art. 102 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, când sentința care confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător. În consecință, legea nu permite modificarea unui plan de reorganizare admis și confirmat, în ceea ce privește resursele financiare pentru susținerea realizării acestuia și sursele de proveniență a acestora. Dacă debitoarea nu poate executa planul de reorganizare confirmat din sursele prevăzute în acesta, legea nu mai permite adoptarea unui alt plan de reorganizare, cu alte surse de finanțare. În acest caz singura soluție este cea prevăzută de art. 107 alin. 1 lit.C din Legea nr. 85/2006 și anume intrarea în faliment a debitoarei.

S-a constatat că față de debitoarea " Confort" s-a deschis procedura generală a insolvenței potrivit dispozițiilor Legii nr.85/2006 prin sentința civilă nr. 50/sind/23.01.2006.

Procedura s-a desfășurat potrivit calendarului stabilit de judecătorul - sindic.

Prin încheierea din data 15.03.2007 s-a admis planul de reorganizare al activității debitorului propus de către debitor.

Prin sentința civilă nr. 907/sind/3.12.2007 s-a confirmat planul de reorganizare al activității debitorului propus de către debitor.

Procedura s-a desfășurat potrivit dispozițiilor legale specifice perioadei de reorganizare judiciară a debitorului în stare de insolvență.

Administratorul judiciar a depus la grefa instanței, în ședința din data de 20.10.2008, un raport prin care a învederat că reprezentanta debitoarei nu s-a conformat obligației de a prezenta actele și dovezile achitării sumelor aferente celui de-al treilea trimestru al planului de reorganizare și a solicitat intrarea debitoarei în faliment având în vedere că acesta nu își îndeplinește obligațiile asumate în planul de reorganizare, conform graficului de plăți.

Analizând situația debitoarei, prin prisma solicitării administratorului judiciar desemnat în cauză, care a confirmat că debitoarea nu își onorează obligațiile asumate prin planul de reorganizare, judecătorul - sindic a pus în discuția părților la termenul din 17.11.2009 cererea acestuia de intrare în faliment a debitoarei.

Analizând propunerea administratorului judiciar s-au constatat următoarele:

Art.105 din Legea nr.85/2006 prevede că dacă debitoarea nu se conformează planului, administratorul judiciar sau oricare dintre creditori pot solicita oricând judecătorului - sindic să aprobe intrarea în faliment în condițiile art.107.

Văzând cele prezentate de către administratorul judiciar, aspectul că debitoarea a solicitat prelungirea planului de reorganizare și apoi încuviințarea vânzării unei părți din părțile sociale pentru achitarea sumelor restante, judecătorul - sindic a constatat că debitoarea nu își îndeplinește obligațiile asumate prin planul de reorganizare a activității.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii excepției calității procesuale active, admiterea cererilor formulate și respingerea cererii de intrare în procedura falimentului.

În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, se arată următoarele:

După confirmarea planului de reorganizare debitoarea a respectat programul de plăți de primele trei luni și a intenționat și în continuare, dar datorită unor probleme obiective care nu au putut fi prevăzute la data întocmirii planului, a fost pusă în situația de a nu mai onora temporar plățile.

În această situație debitoarea a adresat judecătorului - sindic o cerere prin care solicita o derogare de la programul de plăți, în sensul că sumele aferente perioadei martie, aprilie și mai să se poată achita odată cu sumele aferente următoarei perioade, și extinderea programului de plăți pe o perioadă de 12 luni.

Chiar dacă a considerat că debitoarea nu are calitate procesuală activă pentru a solicita prelungirea planului de reorganizare, nu a ținut cont de faptul că avea calitate de a solicita reeșalonarea datoriei, cerere asupra căreia judecătorul nu s-a pronunțat.

Procedura insolvenței se poate declanșa împotriva societății care se află în imposibilitate absolută de a-și achita datoriile, ori debitoarea a invocat o imposibilitate temporară datorată scăderii prețului / km pentru firmele de taxi, fapt de notorietate în B care nu îi poate fi imputat debitoarei și este chiar un caz de forță majoră. Întrucât ulterior această problemă a fost rezolvată și prețul s-a mărit, în următoarea perioadă putea să-și onoreze plățile.

În mod nelegal judecătorul a respins cererea de înstrăinare a unei cote din părțile sociale, considerând că această solicitare ar fi o modificare a planului neîngăduită de art. 101 alin. 4. Nu a ținut cont de faptul că la data elaborării și propunerii planului datoria debitoarei față de B era de 30.000 lei și a ajuns până la data confirmării la peste 120.000 lei. de 4 ori debitul în această perioadă, era normal ca debitoarea să găsească o altă sursă de finanțare care să poată acoperi datoria actuală, care nu a fost prevăzută în planul inițial, care practic nu s-a bazat pe cifre reale.

Dacă pentru aceeași creanță de 30.00 lei debitoarea propunea o altă sursă de finanțare decât cea prevăzută în plan, reținerile instanței ar fi fost legale, dar atâta timp cât datoria a crescut la 120.000 lei planul nu mai era viabil, cu atât mai mult cu cât planul nu prevedea penalități, dobânzi conform art. 95 lit.

Conform planului pct. 3.1.3, pentru a putea fi respectat era necesar ca debitoarea să desfășoare activități de taximetrie regulat cu toate cele 9 mijloace de transport, ori datorită scăderii prețului pe piață la mai mult de J, debitoarea a fost nevoită să lucreze la capacitate de 10 % pentru a nu acumula noi pierderi financiare.

O cerere de încuviințare a înstrăinării cotei din părțile sociale nu este o cerere de modificare a planului, ci o soluție care nu schimbă situația juridică a debitoarei dar care avea menirea de a lichida pasivul și a satisface interesele creditorilor, care este de fapt scopul art. 2 din lege și nu încalcă art. 95.

Soluția intrării în faliment prejudiciază interesele debitoarei și ale creditorilor care nu-și mai pot recupera creanțele pentru că debitoarea nu are bunuri suficiente pentru acoperirea acestora.

Nu sunt îndeplinite condițiile art. 107 pentru intrarea în faliment pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile din cauze obiective și dorește să își achite în continuare datoriile față de creditori, iar în al doilea rând au crescut creanțele, fapt neprevăzut în planul de reorganizare.

Debitoarea a prezentat administratorului judiciar actele doveditoare ale plăților înainte de termenul stabilit pentru întocmirea raportului, însă acesta a spus că nu lucrează sâmbăta și nu are timp să întocmească raportul trimestrial.

Intimata a depus întâmpinare, arătând următoarele:

Intimata a acceptat planul propus de debitoare sub condiția modificării acestuia în sensul de a cuprinde în graficul de plată suma datorată creditoarei cu accesoriile calculate la data plății efective și condiționat de plata obligațiilor curente ale debitoarei. După ce intimata s-a pronunțat în sensul viabilității planului, debitoarea și-a modificat planul și a solicitat prelungirea cu încă 12 luni. Prin punctul de vedere exprimat de creditoare pentru adunarea creditorilor din 4.04.2008 intimata s-a pronunțat în sensul aprobării modificării programului de plăți din planul confirmat la data de 3.12.2007 prin prelungirea planului cu încă 12 luni.

Soluția de intrare în faliment aduce prejudicii creditorilor care nu-și pot recupera creanțele.

Examinând sentința atacată, în raport cu probele administrate, cu motivele de recurs invocate, Curtea constată parțial fondat recursul declarat de debitoare.

Art. 107 alin. 1 lit. prevede intrarea în faliment a debitoarei în situația în care aceasta nu se conformează planului, adică nu își îndeplinește obligațiile în condițiile stipulate prin plan, sau desfășurarea activității debitoarei în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale.

În speță debitoarea și-a îndeplinit obligațiile de plată a ratelor pe primele trei luni de la confirmarea planului.

În ceea ce privește neplata ratelor pe trimestru doi, există un caz fortuit care a împiedicat-o pe debitoare să-și îndeplinească obligațiile la termenele stipulate în plan, respectiv debitoarea a fost obligată datorită scăderii temporare a prețului / km la mai mult de J, să-și reducă temporar activitatea la o capacitate de 10 % pentru a nu acumula nori pierderi financiare și a-și prejudicia creditorii, așa cum rezultă din adresele nr. 1201/03.03.2008, 1318/1.04.2008 și 1721/15.11.2008 comunicate de firma.

Potrivit art.95 alin. 3 din Legea insolvenței, la recomandarea administratorului judiciar după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an, dacă propunerea este votată de cel puțin două treimi din creditori.

Poziția creditoarei majoritare B care deține peste 90 % din creanțe, exprimată în fața instanței de fond și în recurs, este de prelungire a planului de reorganizare în vederea recuperării creanțelor.

Din textul mai sus menționat rezultă că prelungirea planului de reorganizare se poate realiza la recomandarea și nu la cererea administratorului judiciar, acest text neputând fi interpretat că prelungirea planului se poate cere doar de administratorul judiciar. În speță administratorul judiciar întocmind graficul de plată a datoriilor debitoarei - fila 235 dosar fond - și-a exprimat implicit acordul pentru prelungirea planului de reorganizare, astfel că debitoarea are calitate procesuală de a cere prelungirea planului și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 95 alin. 3 din Legea insolvenței.

Potrivit art. 42 alin. 1 din Legea nr.85/2006, după ce s-a dispus deschiderea procedurii este interzis administratorilor, sub sancțiunea nulității, să înstrăineze fără acordul judecătorului - sindic părțile lor sociale. a contrario, transferul părților sociale efectuat cu acordul prealabil al judecătorului - sindic este pe deplin valabil. Interdicția înstrăinării părților sociale are drept scop protejarea intereselor creditorilor. Judecătorul - sindic poate autoriza înstrăinarea părților sociale de către conducătorii debitoarei atunci când consideră că prin aceasta nu sunt fraudați creditorii sociali, iar reorganizarea nu este afectată.

Respingerea cererii debitoarei de înstrăinare a părților sociale a fost greșit interpretată de instanța de fond ca fiind o cerere de modificare a planului adoptat sau de adoptare altui plan de reorganizare.

O cerere de încuviințare a înstrăinării cotei din părțile sociale nu este o cerere de modificare a planului, ci o soluție care nu schimbă situația juridică a debitoarei dar care are menirea de a lichida pasivul și a satisface interesele creditorilor care este de fapt scopul art. 2 din legea insolvenței.

Administratorul debitoarei, are calitate procesuală de a dispune doar cu privire la părțile ei sociale și nu cu privire la părțile sociale deținute de coasociatul său care este singurul în măsură să dispună cu privire la părțile sociale ce-i aparțin.

Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă Curtea va admite în parte recursul declarat de debitoare împotriva sentinței Tribunalului Brașov, care va fi modificată în parte în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale active a debitoarei de a solicita prelungirea planului de reorganizare a debitoarei " Confort", admiterii cererii formulate de debitoarea " Confort" de prelungire a planului de reorganizare a debitoarei cu încă 12 luni conform graficului de plăți întocmit de administratorul judiciar - fila 235 dosar fond -, respingerii cererii administratorului judiciar de intrare în procedura generală de faliment a debitoarei " Confort", respingerii excepției lipsei calității procesuale active a administratorului debitoarei și a încuviințării înstrăinării unei cote din părțile sociale deținute de aceasta în societatea debitoare și admiterii excepției lipsei calității procesuale active a administratorului debitoarei de a solicita încuviințarea înstrăinării unei cote din părțile sociale deținute de asociatul deținute în societatea debitoare.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite în parte recursul declarat de debitoarea " CONFORT" împotriva sentinței civile nr. 1158/sind/17.11.2008 pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Brașov, pe care o modifică în tot, în sensul că:

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a debitoarei de a solicita prelungirea planului de reorganizare a debitoarei " CONFORT"

Admite cererea formulată de debitoarea " CONFORT" de prelungire a planului de reorganizare a debitoarei cu încă 12 luni conform graficului de plăți întocmit de administratorul judiciar, fila 235 dosar fond.

Respinge cererea administratorului judiciar de intrare în procedura generală de faliment a debitoarei " CONFORT"

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a administratorului debitoarei de a solicita încuviințarea înstrăinării unei cote din părțile sociale deținute de aceasta în societatea debitoare.

Încuviințează înstrăinarea unei cote din părțile sociale deținute de administratorul debitoarei, în societatea debitoare.

Admite excepția lipsei calității procesuale active a administratorului debitoarei de a solicita încuviințarea înstrăinării unei cote din părțile sociale deținute de asociatul deținute în societatea debitoare.

Respinge cererea administratorului debitoarei de a solicita încuviințarea înstrăinării unei cote din părțile sociale deținute de asociatul deținute în societatea debitoare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 7.05.2009.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - -

Grefier,

Red.LF/8.05.2009

Dact.LD/13.05.2009/ 4 ex.

Jud.sindic

Președinte:Laura Fețeanu
Judecători:Laura Fețeanu, Alina Gabriela Stoian, Gabriela

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 221/2009. Curtea de Apel Brasov